Încasările în bugetul public național (BPN) administrate de Serviciul Fiscal de Stat au constituit în luna ianuarie a anului curent 3,4 mld.  lei, ceea ce reprezintă o creștere cu peste 147,1 mil. lei sau cu 4,5% în raport cu perioada similară a anului precedent. Respectiv, la cele patru componente ale BPN au fost înregistrate următoarele venituri.   În perioada menționată, în bugetul de stat s-au încasat circa 1,6 mld. lei, cu 177,0 mil. lei mai mult comparativ cu aceeași perioadă a anului 2020 sau o creștere de 12,7 %.   

În cadrul ședinței de ieri, 16 iunie, Guvernul a aprobat Raportul privind executarea bugetului de stat în anul 2020. În Raport sunt incluse datele privind executarea bugetului public național, precum și a bugetului de stat în anul 2020 la venituri, cheltuieli, deficit și surse de finanțare a deficitului. De asemenea, Raportul conține informația privind datoria de stat și soldurile de mijloace bănești în conturile bugetului de stat.   Ținta de deficit a BPN stabilită inițial la nivel de 3,25% din PIB a fost revizuită până la 8,5% din PIB, fiind necesară majorarea cheltuielilor asociate luptei cu pandemia Covid-19. De facto exercițiul bugetar în anul 2020 s-a încheiat cu un deficit de 5,1% din PIB.

În cadrul ședinței din 6 decembrie curent Guvernul a susținut Regulamentul privind organizarea și funcționarea Sistemului informațional „Depozitarul public al situațiilor financiare” (SI DPSF) elaborat de către Biroul Național de Statistică,

Din Declarația forma IPC21 ar putea fi excluse codul 12 (plăți salariale, art.24 alin.(21) din Codul fiscal) și codul 23 (veniturile sub formă de dobânzi de la valorile mobiliare de stat obținute de către persoanele fizice, art.901 alin.(38) din Codul fiscal).

Autoritățile publice locale prezintă Raportul FD-048BL pentru semestrul 1, pentru 9 luni și anual. Indicatorii aprobați cu privire la personal sunt prevăzuți în schema de încadrare a autorității/instituției bugetare, care se elaborează și se aprobă confom prevederilor Ordinului ministrului finanțelor nr. 218/2018.

Casa Națională de Asigurări Sociale informează că, potrivit art. 3 alin. (1) al Legii nr. 173/2019 bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2020, plătitorii de contribuții la bugetul asigurărilor sociale de stat, inclusiv cei finanțați de la bugetul public național, sunt obligați să calculeze și să vireze, în mărimea cuvenită și în termenele stabilite în anexa nr. 1 la Legea nr. 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale, contribuțiile de asigurări sociale de stat obligatorii la BASS, aferente salariilor calculate și altor recompense.

Obiectivul general al Programului național de dezvoltare locală „Satul European” pentru anii 2024–2028 (Program), proiectul căruia a fost inclus pe ordinea de zi a ședinței secretarilor generali de stat din 12 februarie curent, constă în accelerarea ritmului de echipare a unităților administrativ-teritoriale cu dotările de bază de infrastructură tehnico-edilitară

Conform Raportului operativ privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat publicat de Casa Națională de Asigurări Sociale,

Guvernul a aprobat recent proiectul hotărârii cu privire la Programul de promovare a economiei verzi și circulare 2024-2028. Programul va facilita trecerea către o economie circulară, unde deșeurile sunt transformate în materie primă și sunt reintroduse în circuitul economic.

Sistemului Informațional Integrat al Finanțelor Publice (SIIFP) reprezintă totalitatea de resurse și tehnologii informaționale interdependente, de metode și de personal, destinată păstrării, prelucrării și furnizării de informație ce se referă la managementul finanțelor publice ale Republicii Moldova. Acesta este structurat în mai multe nivele, cu acces centralizat la resursele, aplicațiile și serviciile informaționale din cadrul Ministerului Finanțelor.

În Republica Moldova vor funcționa depozite regionale de deșeuri, care vor fi clasificate în funcţie de natura deșeurilor în: depozite pentru deșeuri periculoase; depozite pentru deșeuri nepericuloase și depozite pentru deșeuri inerte.

Conform art. 5 pct. 38) Cod fiscal (CF), campanie promoţională este o modalitate de promovare a vânzărilor prin organizarea de concursuri, jocuri, loterii anunţate public şi desfăşurate pe o perioadă de timp limitată, cu acordarea de cadouri, premii, câştiguri, precum şi organizarea de către autorităţi şi instituţii publice a acestor activităţi în alt scop decât cel de promovare a vânzărilor.

Până la sfârșitul anului 2030, Moldova urmează să asigure administrație publică centrală și locală capabilă să asigure condițiile pentru dezvoltarea sustenabilă a țării, cu un nivel ridicat de integritate și competență, astfel încât să gestioneze cu eficiență și să asigure servicii publice de calitate; să câștige respectul și încrederea cetățenilor; să-și consolideze capacitatea de fundamentare și implementare a politicilor publice și să răspundă provocărilor în procesul de aderare la UE.

Raportul narativ privind executarea bugetelor autorităţilor/instituțiilor bugetare – documentul ce reprezintă o descriere narativă, reflectând informația privind executarea bugetelor autorităţilor/instituțiilor bugetare și factorii ce au influențat la executarea bugetelor, a fost actualizat.

Urmare a examinării conținutului Rapoartelor anuale și de activitate ale Curții de Conturi pe anii 2020 și 2021, prezentate Parlamentului Republicii Moldova și audiate în cadrul ședinței Comisiei de control al finanțelor publice în februarie 2023, autorul revistei „monitorul fiscal FISC.md” Tatiana Railean a selectat cele mai frecvente iregularități constatate în procesul de verificare în domeniul corectitudinii gestionării patrimoniului public de către autorități/instituții bugetare.

(Continuare. Partea I – în nr. 4 (74), 2022) În sensul Legii nr. 270/2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar (Legea nr.270/2018) salarizarea angajaților din sectorul bugetar în condiții speciale prevede:   Situația de exercitare temporară a unei funcții de conducere - când persoana exercită temporar o

Asigurarea utilizării fondurilor publice conform principiilor de bună guvernare, prin implementarea controlului intern managerial și a auditului intern în entitățile publice, pe baza standardelor și bunelor practici ale Uniunii Europene, este obiectivul general al Programului de dezvoltare a controlului

Potrivit legislației în vigoare, administrațiile publice centrale și locale, instituțiile publice sunt în drept să transmită elementele patrimoniale publice (terenuri, mijloace fixe, inclusiv bunuri distincte, clădiri, edificii etc.) în gestiunea întreprinderilor de stat, municipale și altor entități similare, inclusiv entităților la autogestiune financiară și societăților comerciale cu capital public.   În ediția din iunie a revistei „monitorul fiscal FISC.md” care va ieși în curând de sub tipar va fi publicat articolul „Patrimoniul public transmis în gestiune (economică, delegată), comodat și alte forme de folosință. Particularitățile contabilității”, în care autorul nostru Elena Taban analizează cadrul normativ aplicabil în aceste cazuri, modul de contabilizare de către autoritățile și

Suntem o întreprindere înregistrată în calitate de rezident al Parcului IT și achităm lunar impozitul unic, în componența căruia se conține și impozitul pe venit din salariu. Recent am încheiat un contract civil de prestarea a serviciilor cu o persoană fizică terță. Suntem obligați să reținem impozitul pe venit la sursa de plată din venitul care se va achita persoanei menționate, dacă achităm impozitul unic? În cazul în care urmează să reținem impozitul pe venit la sursa de plată, care este modul de calculare, achitare și  declarare a acestuia și la ce clasificație economică urmează să achităm acest impozit?  

În urma modificărilor adoptate de Guvern la Legea nr.121/2007, va fi îmbunătățit procesul de administrare și deetatizare a proprietății publice, fiind concretizate procedurile de comercializare a întreprinderilor de stat/municipale, evitând astfel ratarea veniturilor în bugetul de stat în urma înstrăinării patrimoniului public.       Proiectul legii prevede ca la momentul expunerii bunurilor întreprinderilor de stat/municipale spre privatizare să fie incluse în componența acestora și terenurile aferente, constituind în comun cu clădirile un complex patrimonial unic. La momentul de față acest aspect lipsește, la licitații fiind expuse de cele mai multe ori doar bunurile imobile fără teren,