În Monitorul Oficial din 28 decembrie curent a fost publicat Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 125 din 22 decembrie 2023 cu privire la modul de achitare și evidență a plăților la bugetul public national prin sistemul trezorerial al Ministerului Finanțelor în anul 2024.

Conform legislației fiscale, procedura controlului fiscal constă într-un ansamblu de metode şi operațiuni de organizare şi desfășurare a controlului, precum şi de valorificare a rezultatelor acestuia. În continuare vor fi analizate metodele şi operațiunile de organizare şi desfășurare a controlului fiscal, fiind o parte componentă a unei serii de articole cu privire la controlul fiscal.

Obligația impozitării venitului obținut de persoanele fizice, care nu desfășoară activitate de întreprinzător și transmit în posesie şi/sau folosinţă (locaţiune, arendă, uzufruct, superficie) (în continuare – locațiune) proprietatea imobiliară este stabilită în art. 18 lit.d) din Codul fiscal (CF). Aici menționăm că, în funcție de statutul locatarului, cota impozitului, dar și modul de declarare a impozitului pe venit obținut din locațiune, diferă. Pentru o mai bună înțelegere de către contribuabili a celor expuse în continuare, reiterăm reglementările actelor normative în vigoare.

Deoarece pe data de 25 ianuarie expiră termenul de prezentare a Notei de informare privind salariul şi alte plăţi efectuate de către angajator în folosul angajaţilor, precum şi plăţile achitate rezidenţilor din alte surse de venit decât salariul şi impozitul pe venit reţinut din aceste plăţi (Forma IALS21), precum și a Notei de informare privind impozitul reţinut din alte surse de venit decât salariul achitate persoanelor nerezidente (Forma INR14), tradițional, la început de an, venim cu recapitularea prevederilor ce țin de aceste dări de seamă.       Fiecare angajator care plăteşte lucrătorului salariu (inclusiv primele şi facilităţile acordate) este obligat să calculeze, ţinând cont de scutirile solicitate de angajat şi de deduceri, şi să reţină din aceste plăţi un impozit (art.88 alin.(1) din CF).

Art.1 din Legea nr.34/2024 privind efectuarea decontărilor în numerar și pentru modificarea unor acte normative prevede care este obiectul de reglementare al legii respective. Astfel, este prevăzut că prezenta lege stabilește cadrul normativ de bază privind efectuarea decontărilor aferente operațiunilor de plată pe teritoriul Republicii Moldova, modul și

Proiectul politicii bugetar-fiscale pentru anul 2024, susținut de Guvern și inclus pe ordinea de zi a ședinței Parlamentului din 30 iunie anul curent, prevede completarea Codului fiscal (CF) cu un articol nou ce va reglementa prezentarea dărilor de seamă fiscale şi termenul de plată a obligaţiilor fiscale pe perioadă de suspendare a activităţii agentului economic.

Având în vedere că ziua de 25 decembrie 2022 este zi de odihnă, data de 26 decembrie reprezintă termenul-limită de declarare şi de plată a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii în bugetul asigurărilor sociale de stat, reiterează Casa Naţională de Asigurări Sociale.

Impozitul se achită lunar cel târziu la data de 2 a lunii în curs, sau în avans. Dacă proprietatea imobiliară a fost transmisă în posesie şi/sau în folosinţă (locaţiune, arendă, uzufruct) după data de 2, termenul de plată în această lună va fi a doua zi din momentul încheierii contractului.

În cazul suspendării activității SRL pe o perioadă de 3 ani, care sunt efectele juridice pentru contractele individuale de muncă (administrator, contabil-șef): încetează, se suspendă, se achită indemnizația de concediu de odihnă neutilizat? Întreprinderea, la decizia fondatorului/adunării generale,

În conformitate cu art.9 alin.(1) din Legea nr.231/2010 cu privire la comerțul interior, comerţul cu amănuntul se desfăşoară prin intermediul unităţilor comerciale, cu excepţia celor menţionate la art.8 alin.(1). Potrivit art.8 alin.(1), comerţul cu ridicata se desfăşoară prin intermediul unităţilor comerciale de tip C (conform anexei nr.5) care dispun, după caz, de depozite, organizează păstrarea şi prelucrarea

O problemă des întâlnită este gestiunea defectuoasă a sistemului public de alimentare cu apă și canalizare. Administrarea neconformă a bunurilor publice și managementul necorespunzător al patrimoniului public generează riscuri de înstrăinare a proprietății publice și de neacumulare a veniturilor generate din administrarea patrimoniului.

Sunt angajată a unei companii din sectorul real și recent medicul mi-a eliberat certificatul medical pentru sarcină și lăuzie de 126 de zile. Voi avea dreptul la indemnizație și care va fi mărimea acesteia dacă, până la eliberarea certificatului medical am activat doar 7 luni.

În urma controlului fiscal efectuat la entitate în luna decembrie 2021, au fost calculate plăți salariale suplimentare pentru anii 2018-2019. Respectiv, au fost calculate contribuții de asigurări sociale de stat, prime de asigurare obligatorie de asistență medicală și impozit pe venit. În cazul în care decizia de control fiscal a fost emisă pe data de 29 decembrie 2021, apar următoarele întrebări: cum vor fi reflectate CAS pentru anii precedenți, ținând cont de faptul că în anii 2018-2019 contribuțiile erau calculate atât din contul angajatorului (18%), cât și din contul angajatului (6%), deoarece la îndeplinirea Formei IPC21 se solicită indicarea cotei procentuale? urmează a fi reflectate în Darea de seamă IPC21 tabelul nr. 2 plățile calculate suplimentar salariaților sau este necesar a se declara sumele având în vedere şi plățile declarate anterior? urmează a fi achitate plățile calculate suplimentar salariaților și cum se reflectă acestea în Darea de seamă IALS21?

Entitatea ține evidența bunurilor materiale în contabilitate în expresie sumară. La emiterea bonului de casă mărfurile vândute sunt indicate conform categoriilor din care fac parte. Are entitatea obligația de a indica, în bonurile de casă/documentele fiscale, denumirea fiecărui produs sau acestea pot fi emise pe categorii de mărfuri?

Instrucțiunea privind evidența obligațiilor față de buget (aprobată prin Ordinul IFSP nr.400/2014) a fost modificată.

Achitarea sau beneficierea de dobânzi necesită o abordare corectă din punct de vedere al fiscalității, astfel încât contribuabilii, fie că sunt persoane fizice sau juridice, fie că achită sau primesc o dobândă să se asigure că acționează corect la determinarea obligațiilor lor fiscale. Până a trece la examinarea aspectelor fiscale aferente achitării/beneficierii de dobânzi, vom analiza relațiile civile care sunt purtătoare sau generatoare de dobânzi.

Cetățenii care nu sunt angajați și nici asigurați de Guvern sunt obligați să achite prima de asigurare în mod individual în primele trei luni ale anului. Ei vor beneficia în continuare de facilități la plata primei în sumă fixă până la data de 31 martie 2023. Mărimea acesteia variază de la 1014 lei până la 4056 lei, în funcție de categoria din care face parte persoana:

În perioada anilor 2017-2018 tichetele de masă au fost promovate activ, prin elaborarea legislației în domeniu și aprobarea cadrului normativ de aplicare a acestuia.

Prin Legea nr. 313/2024 au fost aprobate o serie de modificări la Legea insolvabilității nr. 149/2012. Printre principalele modificări se numără: - introducerea plafonului de 10 salarii medii pe economie de la care poate fi iniția procedura de

Începând cu 1 ianuarie 2020, entitățile autohtone întocmesc situațiile financiare conform unui nou format, elaborat în conformitate cu cerințele stipulate în Standardul Național de Contabilitate (SNC) „Prezentarea situațiilor financiare”, în redacția Ordinului Ministrului Finanțelor nr. 48/2019. Modificările operate în conținutul situațiilor financiare, și în special, în bilanț, au condus la apariția unor „noutăți” în prezentarea informației financiar-contabile și analiza acesteia.