În Monitorul Oficial din 31 iulie 2020 (nr.194-197) a fost publicat Ordinul Serviciului Fiscal de Stat nr.370 din 24 iulie 2020 „Cu privire la aprobarea formularului UNIF21 – Dare de seamă fiscală unificată/(Declarația) și a Modului de completare a acesteia”.   Ordinul nominalizat a fost elaborat urmare a modificărilor operate la Legea nr.489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale și Legea nr.1593/2002 cu privire la mărimea, modul şi termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală (modificări operate pin Legea nr.60/2020).

Veniturile totale ale bugetului asigurărilor sociale de stat (BASS) pentru anul 2020 vor fi majorate cu 99483,1 mii lei și vor constitui 24438882,5 mii lei. Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale a elaborat și propune spre consultare publică proiectul  de lege pentru modificarea Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2020.   Proiectul este elaborat cu scopul precizării veniturilor şi cheltuielilor BASS  ca urmare a analizei executării indicatorilor bugetului pe parcursul anului, dinamicii contingentului de beneficiari şi a mărimilor medii de prestaţii sociale.

Situațiile financiare pentru anul 2017 vor fi supuse auditului obligatoriu în cazul întreprinderilor de stat care depășesc, pentru ultimele două perioade consecutive de gestiune, limitele a două dintre următoarele criterii: capitalul social – 500000 de lei; totalul veniturilor – 10000000 de lei și numărul mediu al salariaţilor în perioada de gestiune – 100. În același timp, situațiile financiare pentru anul 2018 vor fi supuse auditului obligatoriu în cazul întreprinderilor de stat sau municipale care, la 31 decembrie 2017, depășesc limitele a două dintre următoarele criterii: totalul activelor – 63600000 de lei; veniturile din vânzări – 127200000 de lei și numărul mediu al salariaţilor în perioada de gestiune – 50.

1. (29.2.4.16) Care sunt criteriile de calificare a domiciliului contribuabilului în cazul înstrăinării bunului imobil?

Conform alin. (1) al art. 3 din Legea contabilității și raportării financiare nr. 287/2017 (Legea nr. 287/2017) contabilitatea de gestiune este sistemul de colectare, înregistrare, prelucrare și transmitere a informației pentru planificarea, controlul și analiza activității entității în scopul întocmirii rapoartelor interne pentru luarea deciziilor manageriale.

Ministerul Finanțelor propune spre consultare proiectul de Ordin cu privire la aprobarea formularului standard al Documentului unic de achiziții european (DUAE) – o declarație pe proprie răspundere prin care operatorul economic confirmă îndeplinirea condițiilor necesare în cadrul procedurilor de achiziție publică în Republica Moldova. Formularul DUAE reprezintă un instrument care facilitează participarea entităților la procedurile de atribuire a contractelor de achiziții.

Obligativitatea prezentării Declarației de către persoana fizică rezidentă este reglementată de prevederile art. 83 alin. (2) din Codul fiscal. Potrivit art. 83 alin. (2) lit.a) din Codul fiscal, sînt obligaţi să prezinte declaraţia cu privire la impozitul pe venit persoanele fizice (cetăţenii Republicii Moldova, cetăţenii străini, apatrizii, inclusiv membrii societăţilor şi acţionarii fondurilor de investiţii) care au obligaţii privind achitarea impozitului.

Continuarea capitolului I Cheltuielile aferente donațiilor filantropice și de sponsorizare se corectează și se recunosc în Declarație pe rd. 050.

Partea I. §2. CAUZELE REZOLUȚIUNII Prezentarea generală. Rezoluţiunea contractului constituie o încetare prematură a raportului juridic dintre părţile contractante, care contravine raţiunii fundamentale a oricărui contract, și anume executarea corespunzătoare a obligaţiilor generate astfel. Rezoluţiunea, de asemenea, este o derogare de la principiul obligativităţii contractului (pacta sunt servanda). Din aceste raţiuni, art. 1084 alin.(1) din Codul civil (CC) prevede o listă exhaustivă de cauze ale rezoluţiunii: contractul nu poate fi altfel rezolvit decât: a) în temeiurile prevăzute de lege; sau

(Continuare. Partea I în nr. 4 (59), 2020)   Avizul de evaluare în vamă nr. 4.8: Redevenţe și drepturi de licenţă conform art. 8 paragraful 1 lit. c) din Acord   1. Importatorul „I” încheie un contract de licenţă/ redevență cu deţinătorul licenţei „L” stabilit în ţara „X”, conform căruia „I” este de acord sa îi plătească lui „L” o redevență forfetară pentru fiecare pereche de încălţăminte importată în ţara de import și care are marca de fabrică a lui „L”. Titularul licenţei „L” pune la dispoziţie lucrările de artă și design legate de marcă. Importatorul „I” încheie un alt contract de vânzare cu producătorul „M” din ţara „X” pentru cumpărarea încălțămintei produse de „M” sub marca lui „L”, pe baza lucrărilor de artă și design realizate de „L” și furnizate de „I”. Producătorul „M” nu a încheiat un contract de licenţă cu „L”. Contractul de vânzare dintre „M”și „I” nu prevede plata unei redevenţe. Între producător, importator și titularul licenţei nu există nicio legătură.

În conformitate cu prevederile art. art.90 alin.(2)-(3) din Codul fiscal, contribuabilii specificați la alin. (1) al aceluiași aticol, au obligația de a reține în prealabil, ca parte a impozitului, o sumă în mărime de 12% din plățile efectuate în folosul persoanei fizice, exceptând întreprinzătorii individuali și gospodăriile țărănești (de fermier), a persoanelor menţionate la cap. 101, 102 şi 103, pe veniturile obținute de către aceasta conform art.18 din Codul fiscal.

Va fi obligat agentul economic să rețină la sursa de plată impozitul pe venit în cazul în care acesta procură de la persoana fizică un tractor? Potrivit art. 90 din CF, orice persoană care desfăşoară activitate de întreprinzător urmează să rețină o sumă în mărime de 12% din plăţile efectuate în folosul persoanei fizice. Nu se reţine în prealabil suma menționată din plăţile efectuate în folosul persoanei fizice pe veniturile obţinute de către aceasta din înstrăinarea mijloacelor de transport rutier.

Comunitatea de afaceri locală şi internaţională explorează, în perioada 19-20 noiembrie curent, noile tendinţe economice globale, relațiile comerciale și investiționale în noua realitate, precum și potenţialul investiţional al Republicii Moldova, în cadrul celei de-a VII-a ediţii a forumului Moldova Business Week, desfășurat în acest an în format online.   La eveniment participă circa 1000 de reprezentanți ai asociațiilor de business, fondurilor investiționale, camerelor de comerț, investitori străini, oameni de afaceri, iar în calitate de speakeri vor fi reprezentanți guvernamentali și ai mediului de afaceri național.

Unul din fondatorii societății cu răspundere limitată donează cota sa de participație în capitalul social celuilalt cofondator. Ce obligații fiscale apar la părțile implicate ca rezultat al efectuării acestei operațiuni de donare?

Serviciul Vamal al Republicii Moldova este o instituție parte componentă a sistemului de drept şi securitate al statului, cu misiunea de a asigura securitatea economică a țării prin colectarea eficientă a taxelor şi impozitelor, combaterea fraudelor vamale, facilitarea comerțului internațional legitim şi protejarea societății, aplicând uniform şi imparțial legislația vamală.

Serviciile acordate de către instituțiile statului (servicii publice) sunt importante pentru organizarea vieții cotidiene a oricărei comunități. Infrastructura pentru serviciile publice precum drumurile, spitalele, rețelele de distribuire a apei, rețelele de distribuire a energiei electrice și termice, rețelele de telecomunicații, transportul public etc., în mod tradițional, este construită, exploatată și întreținută de către instituțiile publice și finanțată din bugetul public. În același timp, în unele țări, pe parcursul timpului, guvernele au atras sectorul privat pentru a participa la dezvoltarea, finanțarea și întreținerea infrastructurii serviciilor publice și acordarea unor servicii comunității din numele statului în baza unor angajamente reciproc avantajoase.

Metodologia generală privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător în baza analizei riscurilor (în continuare – Metodologie) a fost aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. Nr. 379 din 25 aprilie 2018. Documentul a fost publicat în MO al RM din 27 aprilie curent. Hotărârea prevede că organele de control, în termen de până la o lună de la data intrării în vigoare a actului, vor revizui metodologiile sectoriale în conformitate cu Metodologia aprobată.

Conform pct. 4 al Deciziei Consiliului municipal Chișinău nr. 6/9 din 21.05.2020, subiecții impunerii cu taxa locală lunară pentru prestarea serviciilor de transport auto de călători pe teritoriul mun. Chișinău au fost scutite de plata taxei pentru perioada 01.03.2020-01.06.2020. Decizia respectivă a fost inclusă la data de 29.05.2020 în Registrul de stat al actelor locale și la data respectivă a întrat în vigoare. În acest context, ținând cont de faptul că firma pentru primul trimestru 2020 a achitat taxa respectivă și a prezentat darea de seamă până la data de 25.04.2020, cum de procedat pentru beneficierea cu scutirea stabilită prin Decizia CMC Chișinău nr. 6/9 din 21.05.2020? 

I. Principii generale de acordare de către angajatori a tichetelor de masă salariaților săi   Tichetul de masă (TM) reprezintă ca un card de plată prevăzut la art. 5 pct. 401 din Codul fiscal, emis de către operator în condițiile Legii nr. 166/2017 cu privire la tichetele de masă, acordat de către angajator salariaților și este utilizat ca instrument de plată în scopul procurării produselor alimentare în unitățile comerciale/de alimentație publică care au încheiat un contract de prestare a serviciilor cu operatorul, conform prevederilor art. 2 din Legea nr. 166/2017.

- Pe parcursul anului curent Serviciul Fiscal de Stat a întreprins mai multe acțiuni în vederea majorării nivelului de conformare benevolă în rândul contribuabililor. Despre ce rezultate putem vorbi la acest capitol și cum apreciați impactul măsurilor întreprinse?