Potrivit art. 24 alin. (1) din Codul fiscal, se permite deducerea cheltuielilor ordinare şi necesare, achitate sau suportate de contribuabil pe parcursul anului fiscal, exclusiv în cadrul activităţii de întreprinzător. Conform pct.26 din Regulamentul aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.693/2018  (Anexa nr.1) cheltuielile ordinare şi necesare reprezintă cheltuielile caracteristice gestionării activității de întreprinzător şi cheltuielile reglementate prin acte normative în vigoare, caracteristice pentru gestionarea anumitor tipuri de activităţi de întreprinzător, în scopul desfăşurării activităţii economice şi obţinerii de venituri.

Persoanele fizice care întrețin, în mod tradițional, pentru propriile necesități animale, vor avea dreptul de a comercializa surplusurile de produse în piețele agricole, târguri și iarmaroace în condiții mai flexibilele. În Monitorul Oficial din 17 iunie c

Va fi scutit contribuabilul de achitarea impozitului/taxei, penalităților și a amenzilor aferente în cazul în care calculele au fost efectuate în baza explicațiilor greșite, prezentate în scris de către Serviciul Fiscal de Stat?

Criteriile de risc specifice pentru domeniile de control utilizate de Inspectoratul de Stat al Muncii (ISM) sunt restanțele la plata salariului și a altor plăți (indemnizații de eliberare, indemnizații pentru incapacitate temporară de muncă); producerea accidentelor de muncă; munca nedeclarată și sunt stabilite în proiectul  Metodologiei privind controlul de stat asupra activității de întreprinzător în baza analizei riscurilor în domeniile de control ale ISM (Metodologia), aprobată prin HG nr. 894/2018.   Necesitatea elaborării proiectului hotărârii de Guvern ce aduce atingere la 9 acte normative) rezultă din prevederile Legii pentru modificarea unor acte normative nr.191/2020 (Legea nr.191/2020).

Administrațiile publice centrale și locale, instituțiile publice, în conformitate cu legislația în vigoare sunt în drept să transmită elementele patrimoniale publice (terenuri, mijloace fixe, inclusiv bunuri distincte, clădiri, edificii etc.) în gestiunea întreprinderilor de stat, municipale și altor entități similare, inclusiv entităților la autogestiune financiară și societăților comerciale cu capital public.

În conformitate cu prevederile art. 24 alin. (1) din Codul fiscal, se permite deducerea cheltuielilor ordinare și necesare, achitate sau suportate de contribuabil pe parcursul perioadei fiscale, exclusiv în cadrul activității de întreprinzător.          Totodată, conform pct. 26 din Anexa nr.1 la Hotarîrea Guvernului nr. 693 din 11 iulie 2018, cheltuielile ordinare și necesare reprezintă cheltuielile caracteristice gestionării activității de întreprinzător și cheltuielile reglementate prin acte normative în vigoare, caracteristice pentru gestionarea anumitor tipuri de activități de întreprinzător, în scopul desfășurării activității economice și obținerii de venituri.        

Ministerul Finanțelor propune pentru consultări publice proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative ce vizează propunerile de politici bugetar-fiscale pentru anul 2022. Propunerile, sugestiile și opiniile sunt așteptate până la 16 noiembrie 2021.     Potrivit documentului, pentru anul 2022 sunt propuse:

Deseori, încetarea activității de întreprinzător de către agentul economic nu este însoțită, din diverse motive, și de acțiunile de formalizare a acestei decizii, manifestate prin lichidarea și radierea acestuia din Registrul de stat. Astfel, deși nu mai desfășoară nicio activitate,

La cererea scrisă a salariatului care a prestat munca în zi de sărbătoare nelucrătoare, angajatorul poate (este în drept, dar nu este obligat) să-i acorde o altă zi liberă care nu va fi retribuită. În tabelul de mai jos găsiţi normele juridice în vigoare cu privire la garanţiile acordate salariaţilor pentru munca prestată în zilele de sărbătoare nelucrătoare. Pentru încălcarea cerințelor legale privind efectuarea muncii în zilele de sărbătoare nelucrătoare poate fi aplicată sancţiunea sub formă de amendă în cazurile şi în limitele prevăzute de legislaţie.

Agenția de Rezerve Materiale va propune Guvernului spre aprobare, prin intermediul Ministerului Afacerilor Interne, proiectele Nomenclatorului bunurilor din rezervele de stat și a Nomenclatorului bunurilor din rezervele de mobilizare, va stabili volumele maxime ale stocurilor și ale stocurilor intangibile coordonate cu autoritățile publice centrale și de specialitate în domeniul rezervelor de stat și de mobilizare.   MAI a elaborat și propune pentru consultări publice proiectul de hotărâre de Guvern cu privire la modificarea unor acte normative, ce are ca scop uniformizarea prevederilor legale în domeniul rezervelor de stat și de mobilizare și crearea unui cadru normativ unitar.

În Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 325-327 din 22.08.2023 a fost publicată Legea nr. 229 din 31.07.2023 pentru modificarea unor acte normative

Angajații sistemului de sănătate care evită administrarea vaccinului nu vor mai beneficia de indemnizația unică în mărime de 16 mii lei oferită din partea statului în cazul îmbolnăvirii de Covid-19. În Monitorul Oficial de astăzi, 23 noiembrie, a fost publicată Legea nr. 169 din 11 noiembrie 2021 pentru modificarea Legii nr. 69/2020 cu privire la instituirea unor măsuri pe perioada stării de urgență în sănătate publică și modificarea unor acte normative. Prevederile acesteia intră în vigoare din data publicării.     Modificările au ca scop ajustarea măsurilor de sprijin pentru lucrătorii medicali expuși riscului de îmbolnăvire în contextul pandemiei COVID-19.

În Monitorul Oficial al R. Moldova nr.17-19 din 17.01.2024 a fost publicată Legea nr.367 din 21.12.2023 pentru modificarea Legii nr.113/2010 privind executorii judecătorești (în vigoare din 17.01.2024). Totodată, în MO din 16 februarie 2024 a fost republicată Legea privind executorii judecătorești.

Clădirile, în care activează instituțiile publice și autoritățile publice locale (de învăţământ, sănătate, cultură, sport, de protecţie şi asistenţă socială, precum şi sediile administraţiei publice), transmise în contul cotelor-părţi valorice din patrimoniul fostelor întreprinderi agricole, ar putea cădea sub incidența Legii exproprierii pentru cauză de utilitate publică nr.488/1999 în cazul în care nu se află în evidenţă nici la proprietarii cotelor părţi-valorice, nici la autoritățile publice locale, nefiind determinate drepturile şi obligaţiile între părți, în scopul evitării distrugerii totale sau parțiale a imobilelor.  

Administrațiile publice centrale și locale, instituțiile publice, în conformitate cu legislația în vigoare sunt în drept să transmită elementele patrimoniale publice (terenuri, mijloace fixe, inclusiv bunuri distincte, clădiri, edificii etc.) în gestiunea întreprinderilor de stat, municipale și altor entități similare, inclusiv entităților la autogestiune financiară și societăților comerciale cu capital public. În acest articol ne vom expune asupra cadrului normativ și a particularităților de contabilizare de către autoritățile și

În scopul eficientizării procesului de administrare a entităților cu capital de stat și aplicarea practicelor de bună guvernare, Ministerul Economiei a elaborat proiectul de lege cu privire la modificarea unor acte normative, inclusiv a Legii nr. 271/2017 privind auditul situațiilor financiare (Legea nr. 271/2017), și propune substituirea comisiilor de cenzori prin comitetele de audit.   Necesitatea operării modificărilor este argumentată de către autori  prin faptul că, potrivit Legii nr.246/2017 cu privire la întreprinderea de stat și întreprinderea municipală (art.6 și art.10), Legii nr.1134/1997 privind societățile pe acțiuni (art.68) și a Legii nr.135/2007 privind societățile cu răspundere limitata (art.77)

Prevederile Codului Civil nu interzic realizarea activului entității unei persoane fizice, inclusiv persoanei fizice – fondatorul entității respective. Totodată, potrivit art. 992 alin. (1) și (2) din Cod, contract este acordul de voinţă realizat între două sau mai multe persoane

Cheltuielile achitate de contribuabili în decursul perioadei fiscale sub formă de taxe de aderare și cotizații de membru, destinate asociațiilor utilizatorilor de apă pentru irigații (AUAI) ar putea fi permise spre deducere. Pe agenda ședinței secretarilor generali din 23 noiembrie curent a fost inclus proiectul de lege ce prevede modificarea unor acte normative, inclusiv a Codului fiscal.   Astfel, se propune completarea art. 24 CF, ce stabilește deducerea cheltuielilor aferente activităţii de întreprinzător, cu un punct pentru a acorda dreptul membrilor AUAI de a trece cotizațiile de membru achitate la categoria cheltuieli deductibile.

În Monitorul Oficial de astăzi, 24 august 2021, a fost publicată Hotărârea Guvernului nr. 136 din 19 august 2021, cu privire la modificarea și abrogarea unor acte normative. Este vorba despre documentul ce prevede revizuirea cadrului normativ secundar care reglementează metodologia de analiză a riscurilor la efectuarea controlului în domeniul raporturilor de muncă, precum și cel al securității și sănătății în muncă de către Inspectoratul de Stat al Muncii.  Reamintim că anul trecut, funcția de control în domeniul siguranței ocupaționale a fost retrasă de la 10 organe de control sectoriale (ANSA; APCSP, ANSP; IPM, ANTA, AAC, AN,  ANRE, ANRCETI, AST), fiind atribuită exclusiv în competența Inspectoratului de Stat al Muncii.

Termenul de stocare a informațiilor utilizate în cadrul comerțului electronic sunt similare celor ținute pe suport de hârtie. În cazul în care legislația nu prevede expres termenul de stocare a datelor, operatorul prin decizia motivată stabilește termenul de ținere a acestor informații, se spune în proiectul legii pentru modificarea unor acte normative, înregistrat în Parlament cu titlu de inițiativă legislativă, prin care este propusă și modificarea unor prevederi din Legea nr.284/2004 privind comerțul electronic ce țin de protecţia datelor cu caracter personal.   Astfel, redacția citată supra este prevăzută pentru alin.3 al art.10, care la momentul actual stabilește că,