Aprobarea și implementarea Listei actelor necesare la vămuirea mărfurilor va exclude diferite interpretări ale normelor juridice respective atât de funcționarii vamali, cât şi de agenții economici, consideră autorii proiectului ordinului cu privire la aprobarea Listei.   Serviciul Vamal a inițiat consultarea publică a proiectului documentului, în care vor fi incluse actele necesare la vămuirea mărfurilor, ținând cont de particularităţile tranzacţiei şi ale destinației/regimului vamal solicitat, care la rândul său, confirmă oportunitatea solicitării/prezentării actelor către organele vamale la momentul perfectării declarațiilor vamale în detaliu.

În ultimul timp frecvent apar întrebări referitor la calcularea și achitarea impozitului pe bunurile imobiliare de către deţinătorii drepturilor patrimoniale (de posesie, de gestiune şi/sau de folosinţă) asupra bunurilor imobiliare proprietate publică de pe teritoriul Republicii Moldova, precum și de către arendaşii sau locatarii bunurilor imobiliare ale autorităţilor publice şi ale instituţiilor finanţate de la bugetele de toate nivelurile.   Categoria de contribuabili menționată supra, chiar dacă nu dețin în proprietate bunuri imobile, trebuie să prezinte calculul impozitului pe bunurile imobiliare luate în locațiune / arendă de la autorități / instituții publice.

Persoanele fizice care desfășoară activitate necalificată cu caracter ocazional (zilierii) sunt obligați să încheie cu Casa Națională de Asigurări Sociale un contract individual de asigurări sociale de stat chiar și cu o durată de o zi în cadrul unei luni, amintește CNAS. Excepție constituie pensionarii, persoanele cu dizabilități, precum și persoanele care se încadrează în categoriile de plătitori prevăzute la pct. 1.1-1.8 din anexa nr.1 la Legea nr.489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale.    Contractul individual de asigurări sociale se încheie de către zilieri la subdiviziunea teritorială a CNAS, unde agentul economic este înregistrat ca plătitor de contribuții la bugetul asigurărilor sociale de stat.

La entitățile avicole cu ciclu închis de producție puișorii eclozionați din secțiile de incubație timp de 12 ore sunt transferați în etapa de creștere a tineretului

În scopul aprobării unor măsuri de susţinere a angajatorilor şi salariaţilor din sectorul real în condiţiile aplicării măsurilor de restricţie pe perioada pandemiei de COVID 19, de către Executivul RM a fost aprobată Hotărârea Guvernului nr.316/2021 (în continuare – HG nr.316/2021). Aceasta include 3 anexe: Regulamentul privind acordarea din bugetul de stat  a indemnizațiilor salariaților cu copii cu vârsta de până la 12 ani și copii cu dezabilități, care beneficiază de zile libere în cazul suspendării procesului educațional în regim cu prezență fizică (în continuare – Anexa nr. 1);

În ultima perioadă sunt frecvent puse întrebări ce țin de aspectele fiscale ale primirii sau transmiterii în comodat a bunurilor între persoanele juridice. Pentru a răspunde la acestea, propunem o descriere succintă a aspectelor juridice, după care vom reflecta impactul fiscal atât pentru persoana care transmite în comodat un bun, cât și pentru persoana care primește și utilizează în activitatea de întreprinzător un bun luat în comodat.

Prețurile medii de consum în luna iunie curent au crescut cu 3,16%, inclusiv la produsele alimentare cu 4,57% și mărfurile nealimentare cu 5,16%, iar la serviciile prestate populației prețurile s-au redus cu 1,53%, informează Biroul Național de Statistică.   Astfel, preţurile medii de consum în luna iunie 2021 faţă de luna mai au crescut cu 0,05%, majorarea fiind determinată de sporirea preţurilor la mărfurile nealimentare cu 0,7% și la serviciile prestate populației cu 0,28%. Totodată, prețurile de consum la produsele alimentare în perioada de raportare s-au diminuat cu 0,78% faţă de luna mai 2021. Reduceri de preţ au fost înregistrate la pomușoare (cu 37,8%) și la legumele proaspete (cu 11,5%).

Pentru a nu afecta drepturile persoanelor asigurate la stabilirea drepturilor sociale ale persoanelor asigurate, în special, a indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă, Casa Națională de Asigurări Sociale solicită ca informaţia prezentată de angajatori despre contribuţiile calculate şi achitate angajaților să fie înscrisă corect în Darea de seamă IPC21, cu depunerea operativă a acesteia în mod electronic sau pe suport de hârtie, după caz, deoarece legislaţia prevede termene concrete de stabilire a prestaţiilor sociale de către CNAS.   Totodată, CNAS reaminteşte angajatorilor că aceștia urmează să prezinte Dările de seamă IPC 21 în termene cât mat restrânse.

Care este termenul-limită în cadrul căruia este posibilă beneficierea de subvenție de către subiecții ce au instituit șomaj tehnic și/sau staționare?   Potrivit art.II alin.(1) p.3) din Legea nr.69/2020  cu privire la instituirea unor măsuri pe perioada stării de urgență în sănătate publică și modificarea unor acte normative, subvenția se acordă pentru indemnizațiile/salariile aferente șomajului tehnic și/sau staționării în perioada 16 mai – 30 iunie 2020. Conform alin.(4) al aceluiași articol, achitarea subvenției menționate se efectuează în baza cererilor depuse până la 30 noiembrie 2020 inclusiv.

În luna august 2021 deficitul balanței comerciale a constituit $338,9 mil., fiind cu $17,9 mil. sau 5,6% mai mare față de nivelul înregistrat în luna iulie 2021, majorându-se cu $69,2 mil. (+25,7%) comparativ cu perioada de referință din anul 2020.   Potrivit datelor Biroului Național de Statistică, decalajul considerabil dintre exporturile și importurile de mărfuri a determinat acumularea, în ianuarie-august 2021, a unui deficit al balanței comerciale în valoare de circa $2,6 mld., sau cu $796,1 mil. mai mult comparativ cu cel înregistrat în aceeași perioadă din anul 2020.

Până la data de 30 iunie 2021 întreprinderile de stat, întreprinderile municipale și societățile pe acțiuni cu cotă de participare a statului sunt obligate să calculeze și să achite defalcările și dividendele pentru anul 2020 în bugetul de stat. Amintim, pentru această categorie de contribuabili este obligatorie și prezentarea (în funcție de forma de organizare juridică) a dărilor de seamă aferente: forma DISM16 – de către întreprinderile de stat și municipale sau forma DPP16  – de către Societățile pe Acțiuni.   Potrivit Raportului privind administrarea și deetatizara proprietății publice de stat în anul 2019 (publicat de Agenția Proprietății Publice), suma defalcărilor de la profitul net al întreprinderilor de stat în buget a constituit circa 63,304 mil. lei,

O sursă importantă de informare pentru luarea deciziilor manageriale de orice nivel sunt rapoartele financiare, pentru întocmirea cărora în art. 6 din Legea contabilității nr. 113/20071 (Legea nr. 113/2007) sunt stipulate cerințele calitative: inteligibilitatea, relevanța, credibilitatea, comparabilitatea.   Pentru îndeplinirea acestor cerințe, este necesar ca managementul organizațional să asigure funcționalitatea permanentă a metodelor și procedeelor manageriale, care asigură calitatea informațiilor prezentate de contabilitate în rapoartele financiare. În acest articol ne-am propus să dezvăluim unul din procedeele importante ale managementului - inventarierea patrimoniului public din cadrul autorităților și instituțiilor bugetare. Vom examina următoarele aspecte:

Contextul anului 2020 a determinat necesitatea identificării și promovării unor măsuri ce au drept scop atenuarea efectelor crizei pandemice și relansarea economiei naționale, prin diminuarea presiunii fiscale, implementarea de noi mecanisme de subvenționare, perfecționarea reglementărilor fiscale prin reguli clare de impozitare bazate pe echitate, simplitate și asigurarea previzibilității impunerii. Mai multe detalii despre particularitățile politicii atât fiscale cât și vamale pentru anul 2021 aveți ocazia să aflați din articolul elaborat de Dorel Noroc și Corina Alexa, disponibil în nr. 2 (65) a revistei ”monitorul fiscal FISC.md”.

Pe durata stării de urgenţă, termenele de prescripţie şi termenele de decădere de orice fel nu încep să curgă, iar dacă au început să curgă, se suspendă pe toată durata stării de urgenţă instituite potrivit Hotărârii Parlamentului nr. 49 din 31 martie 2021. Prevederea este inclusă în Dispoziția nr. 3 din 15.04.2021 a Comisiei pentru  Excepţionale a Republicii Moldova. 

Pandemia globală asociată COVID-19 (coronavirusului) este în plină desfășurare, iar efectele acesteia își găsesc reflecție nu doar în viața personală a oamenilor prin riscul asupra sănătății acestora, dar și asupra activității agenților economici. Fiind afectați direct sau indirect de restricțiile impuse de organele guvernamentale specializate, agenții economici traversează o perioadă extrem de dificilă, echivalentă unei crize economice de proporții la nivel național și internațional. În acest context, se cere luarea unor măsuri urgente de susținere a acestora, iar lecțiile altor state ar putea servi drept sursă de inspirație pentru autoritățile naționale.

În luna octombrie curent au fost eliberate, prelungite și reperfectate, per total, 59 licențe, potrivit datelor statistice publicate de Agenția Servicii Publice. Astfel, 39 sunt licențe eliberate/prelungite, iar 20 reperfectate. Totodată, 7 licențe au fost eliberate cu scutirea taxei în mărime de 50%, suma totală achitată pentru eliberarea, prelungirea și reperfectarea licențelor în luna octombrie constituie 610,94 mii lei. Se constată că, după genul de activitate, 14 dintre licențele eliberate/prelungite sunt pentru activitatea cu metale prețioase, 6 – pentru producţie alcoolică autohtonă, câte 4 pentru domeniile articole din tutun, metale feroase, câte 3 – pentru producţie alcoolică importată, de broker vamal și articole pirotehnice și câte 1 – pentru protecţia informaţiei și, respectiv, plasarea în câmpul muncii.

Principiile generale de determinare a valorii în vamă, inclusiv cele specifice metodei de rezervă sunt reglementate de prevederile art. 7 din Acordul General pentru Tarife și Comerţ (GATT, 1994), la care Republica Moldova este parte și Acordului de punere în aplicare a art. 7 al GATT, 1994 (Acord).

I. Principii generale de acordare de către angajatori a tichetelor de masă salariaților săi   Tichetul de masă (TM) reprezintă ca un card de plată prevăzut la art. 5 pct. 401 din Codul fiscal, emis de către operator în condițiile Legii nr. 166/2017 cu privire la tichetele de masă, acordat de către angajator salariaților și este utilizat ca instrument de plată în scopul procurării produselor alimentare în unitățile comerciale/de alimentație publică care au încheiat un contract de prestare a serviciilor cu operatorul, conform prevederilor art. 2 din Legea nr. 166/2017.

Guvernul s-a expus asupra inițiativei legislative cu privire la modificarea Codului fiscal (CF), care prevede extinderea listei produselor autohtone impuse la cota redusă a TVA de 8%. Proiectul de lege remis Executivului spre avizare propune completarea art. 96 din CF cu următoarele poziții (cu indicarea pozițiilor tarifare): —tutunuri brute sau neprelucrate, deșeuri de tutun – producere autohtonă; — semințe de in – producere autohtonă; — migdale – producere autohtonă; — alune – producere autohtonă; — muștar – producere autohtonă.

Potrivit prevederilor art. 109 alin. (1) din Codul fiscal, pentru mărfurile importate, termenul obligaţiei fiscale se consideră data declarării mărfurilor la punctele vamale sau, în cazul prevăzut la art.124 alin. (12) din Codul vamal, data prelungirii termenului de plată, iar data achitării – data depunerii de către importator (declarant) sau de către un terţ a mijloacelor băneşti la casieria organului vamal sau la contul unic trezorerial, confirmată printr-un extras din contul bancar şi/sau contul de plăţi.