Inițiativa legislativă de operare a modificărilor în Legea nr.489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale a fost examinată în cadrul ședinței Comisiei protecție socială, sănătate și familie din 8 decembrie.   Documentul prevede că mijloacele financiare încasate la BASS (inclusiv majorările de întârziere, amenzile aferente contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii (CAS) şi sumele rezultate în urma aplicării amenzilor contravenţionale) ce sunt  acumulate pe contul Trezoreriei de Stat vor fi virate zilnic la contul CNAS. Totodată, Legea nr.489/1999 va stipula expres că nu se admite dezafectarea mijloacelor financiare de la BASS în alte scopuri decât cele prevăzute de legislaţie.

România a înregistrat cel mai mare deficit de încasare a TVA la nivel naţional, 36 % din veniturile din TVA preconizate nefiind încasate în 2017, urmată de Grecia (34 %) şi Lituania (25 %), potrivit unui studiu publicat joi de Comisia Europeană. Ţările din UE au pierdut 137 de mld. euro în 2017, prin neîncasarea unor venituri reprezentând TVA. Aşa-numitul „deficit de încasare a TVA” – sau diferenţa globală dintre veniturile din TVA preconizate şi suma efectiv colectată – a scăzut într-o anumită măsură în comparaţie cu anii precedenţi, însă continuă să fie foarte mare.

Antreprenorii din Republica Moldova vor avea posibilitatea să acceseze informația necesară activității pe portalul guvernamental al antreprenorului, care va fi lansat în curând. Astăzi, 8 decembrie, Agenția de Guvernare Electronică în comun cu Secretariatul Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru  au organizat consultări publice la care au participat reprezentanți ai mediului de afaceri, fiindu-le oferită posibilitatea de a se expune referitor la informațiile ce urmează a fi integrate pe portal.   Astfel, portalul reprezintă un sistem informațional constituit dintr-un ansamblu de resurse și tehnologii informaționale, mijloace tehnice de program și metodologii aflate în interconexiune, destinat să ofere persoanelor juridice și celor fizice

Parlamentul a adoptat în lectură finală proiectul de lege pentru modificarea Legii privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar. În urma acestei modificări, circa 44 de mii de angajați din sectorul bugetar vor beneficia de majorări salariale între 8 și 63% în anul 2020, comunică Ministerul Finanțelor. Proiectul implică costuri financiare estimate la 372 mil. lei în calcul anual, iar cheltuielile respective sunt prevăzute în proiectul bugetului de stat pe anul 2020 și pe termen mediu pentru anii 2021-2022. Măsurile propuse vor fi însoțite și de majorarea valorii de referință prevăzute în cadrul legii bugetului de stat pentru anul 2020 cu un cost total de peste 1,2 mld. lei.

Câştigul salarial mediu lunar nominal brut al unui angajat din mun. Chișinău în trimestrul II a fost de 10719,4 lei, fiind în creştere cu 15,3% faţă de aceeași perioadă a anului 2020,  comunică Biroul Național de Statistică. Indicatorul a fost cu 18,5% mai mare decât media pe ţară (9044,5 lei).   Potrivit informației publicate, în sectorul bugetar un angajat din capitală a avut un salariu mediu lunar de 9821,8 lei, cu 9,2% mai mult faţă de trimestrul II din anul precedent, iar în sectorul real –10891,2 lei şi s-a majorat cu 16,3% faţă de cel înregistrat în aceeaşi perioadă a anului trecut.

Consiliul de Directori Executivi al Fondului Monetar Internaţional (FMI) a finalizat, la 11 martie 2020, ultima evaluare a rezultatelor economice înregistrate de Republica Moldova în contextul realizării programului susţinut prin Mecanismul extins de creditare (ECF) şi Mecanismul de finanţare extinsă (EFF). Finalizarea respectivei evaluări permite debursarea ultimei tranșe de $20 mil., dintre care 223 mil.lei constituie suport bugetar, iar restul sumei va fi transferat Băncii Naționale a Moldovei.

Proiectul reglementează modul, condiţiile, criteriile şi calculele indemnizaţiei lunare acordate personalului încadrat în conformitate cu statele de personal avizate de către Cancelaria de Stat, inclusiv personalului cu funcţii de demnitate publică: primar general, pretor, vicepretor, primar, viceprimar.

Subvenționarea întreprinderilor și organizațiilor necomerciale care au instituit șomaj tehnic și/sau regimul de staționare în perioada stării de urgență, conform Dispoziției Comisiei pentru Situații Excepționale nr.16 din 10 aprilie 2020 va costa bugetul de stat 320 mil. lei, iar subvenționarea dobânzilor la creditele bancare – 90 mil. lei. Ministerul Finanțelor a propus pentru consultări publice proiectul hotărârii Guvernului privind aprobarea proiectului de lege privind modificarea Legii bugetului de stat pentru anul 2020 nr. 172/2019. Conform documentului, veniturile bugetului de stat pentru anul 2020 se vor diminua cu circa 6,33 mld. lei și vor constitui 37798600,0 mii de lei,

Asigurătorii (reasigurătorii) care înregistrează rata de solvabilitate conform ultimului semestru sub 120% și/sau un deficit de active eligibile admise în fondul asiguraților, nu vor fi în drept să primească în reasigurare riscurile subscrise. Consiliul de Administrație al Comisiei Naționale a Pieței Financiare a decis, în cadrul ședinței din 15 iulie curent, completarea Regulamentului privind cerințele față de programul de reasigurare al asigurătorului și regulile de contractare a reasigurărilor. Prin această prevedere se introduce un element de prudențialitate impus asigurătorilor în scopul acoperirii provizioanelor și cerințelor de solvabilitate.

Deputații au aprobat în prima lectură proiectul Legii bugetului de stat pentru anul 2020. Astfel, veniturile bugetului de stat vor constitui 44136,6 mil. lei, în creștere cu 8,6% față de anul 2019, iar cheltuielile sunt la nivel de 51551,9 mil. lei, fiind în creștere cu 11,3% comparativ cu anul curent. După cum a menționat ministrul Finanțelor, Serghei Pușcuța, acele măsuri de politici pe care se bazează bugetul de stat se referă la extinderea autonomiei locale prin creșterea defalcărilor din impozitul pe venit al persoanelor fizice și suplinirea Fondului de susținere financiară a teritoriilor cu 10% din impozitul pe venit din activitatea de întreprinzător, majorarea salariilor angajaților bugetari cu 6-10%, implementarea programelor de asistență socială care prevăd prestații sociale mai mari pentru susținerea persoanelor cu venituri mici.

”Viitorul este acasă” este sloganul Programului de stat „Prima casă” (în continuare – Program), care a fost aprobat prin Legea nr. 293/2017, scopul acestuia fiind facilitarea accesului persoanelor fizice la achiziția unei locuințe, în special pentru familii tinere, prin contractarea de credite garantate parțial de stat. Programul este unul național, aplicabil pe întreg teritoriul Republicii Moldova și poartă un caracter social, reprezentat de intervenția statului în procesul de garantare a creditelor. De la momentul lansării la 26 martie 2018, condițiile de aderare la Program au suportat mai multe intervenții, fiind extinse categoriile beneficiarilor, vârsta acestora, prevederile de acordare a compensațiilor etc. În continuare

Câștigul salarial mediu lunar brut al unui salariat din economia națională în anul 2020 a constituit 8107,5 lei și s-a majorat cu 10,2% în termeni nominali și cu 6,2% în termeni reali față de anul 2019. Conform Raportului lunar privind evoluția social-economică a Republicii Moldova elaborat de Ministerul Economiei și Infrastructurii, salariul mediu lunar brut exprimat în valută străină a constituit circa 410 euro sau $468.   Datele oficiale arată că în sectorul bugetar indicatorul a constituit 7313,8 lei, în creștere cu 6,2% în termeni reali,

Prin Ordinul ministrului Finanțelor nr. 156/2024 (în continuare – OMF nr. 156/2024) a fost aprobat Modul de achitare şi evidentă a plăților la bugetul public național prin sistemul trezorerial al Ministerului Finanţelor în anul 2025. Reieșind din prevederile OMF nr. 156/2024, achitarea plăților la bugetul public naţional (în continuare – BPN) în anul 2025 se efectuează în mare parte

Urmează a fi marcate obligatoriu cu timbru de acciz vinurile spumoase şi spumante cu capacitatea recipientului de până la 0,25 litri, de 1,5 litri, de 3 litri şi de 6 litri?   Marcarea obligatorie a băuturilor alcoolice supuse accizelor, îmbuteliate în ambalaj pentru consum final este stabilită în art.123 alin.(5) din Codul fiscal1, în partea ce ține de „alte băuturi fermentate” fiind expres indicate poziţiile tarifare 2205 şi 220600.

La mijlocul anului 2019, finanțele publice sunt sub o dublă presiune, pentru că, pe de o parte, reforma fiscală a dus pe termen scurt la scăderea încasărilor bugetare, iar pe de altă parte, au fost aprobate majorări de salarii, cheltuieli sociale și investiții capitale, care au majorat cu circa 21% cheltuielile planificate. În publicația Moldova Economic Growth Analysis (MEGA) elaborată de Centrul Analitic Independent Expert-Grup sunt incluse mai multe aspecte ce țin de politica fiscală. O sinteză a acestora a fost prezentată joi, 25 iulie curent, în cadrul unei conferințe. Astfel, în document se menționează că, din cauza suprapunerii inițiativelor menționate, a crescut deficitul bugetar, care în primele cinci luni ale anului curent a atins nivelul de -8% din veniturile totale ale BPN.

În cadrul desfășurării activității de întreprinzător agenții economici, conform legislației fiscale, cu respectarea anumitor condiții, pot beneficia de dreptul la restituirea TVA. În acest articol vom examina care livrări de mărfuri și servicii pentru export se consideră la aprecierea sumei TVA spre restituire din buget.    Una din condiții este prevăzută la art.101 alin.(5) din Codul fiscal (CF), conform căruia contribuabilul care a efectuat o livrare scutită de TVA cu drept de deducere, iar aceasta a determinat formarea unei depășiri a sumei TVA la valorile materiale, serviciile, față de suma TVA primită sau care urmează a fi primită de la cumpărători (beneficiari) pentru mărfurile, serviciile livrate, are dreptul la restituirea sumei achitate cu care a fost depăşită TVA la valorile materiale, serviciile procurate în limitele cotei-standard a TVA, stabilite la art.96 lit.a), sau cotei reduse a TVA, stabilite la art.96 lit.b), înmulţite cu valoarea livrării, ce se scuteşte de TVA cu drept de deducere. Totodată, menționăm că, pentru a beneficia de dreptul la restituirea TVA, agentul economic trebuie să fie subiect impozabil al TVA, conform art.112 din CF.

O sursă importantă de informare pentru luarea deciziilor manageriale de orice nivel sunt rapoartele financiare, pentru întocmirea cărora în art. 6 din Legea contabilității nr. 113/20071 (Legea nr. 113/2007) sunt stipulate cerințele calitative: inteligibilitatea, relevanța, credibilitatea, comparabilitatea.   Pentru îndeplinirea acestor cerințe, este necesar ca managementul organizațional să asigure funcționalitatea permanentă a metodelor și procedeelor manageriale, care asigură calitatea informațiilor prezentate de contabilitate în rapoartele financiare. În acest articol ne-am propus să dezvăluim unul din procedeele importante ale managementului - inventarierea patrimoniului public din cadrul autorităților și instituțiilor bugetare. Vom examina următoarele aspecte:

Ultima zi operațională pentru încasări și plăți bugetare în anul curent este ziua de 3️0 decembrie 2020, anunță Serviciul Fiscal de Stat.   Autoritatea fiscală atenționează că în ultima zi lucrătoare a anului bugetar nu se efectuează operaţiuni de încasări şi plăţi, ci doar operaţiuni interne şi de încheiere a anului bugetar.   În acest context, Serviciul Fiscal de Stat recomandă efectuarea plăților în bugetul public național până la data limită de 30 decembrie 2020.

În Ordinul Monitorului Oficial din 23 aprilie 2021 a fost publicat Ordinul nr. 65 din 20 aprilie a Ministerului Finanțelor privind modificarea Clasificaţiei bugetare. În temeiul articolului 27 din Legea finanțelor publice și responsabilității bugetar-fiscale nr. 181/2014 și în scopul reglementării şi perfecționării modului de reflectare a unor indicatori bugetari, ORDON:

Societatea pe acţiuni (în continuare – SA) este societatea comercială al cărei capital social este în întregime divizat în acţiuni şi ale cărei obligaţii sunt garantate cu patrimoniul societăţii. În conformitate cu art. 2 din Legea nr. 1134/1997 privind societățile pe acțiuni (în continuare – Legea nr.1134/1997), capitalul social al societății se constituie din valoarea aporturilor primite în contul achitării acţiunilor, iar art. 38 alin. (2) din lege stabilește mărimea minimă a acestuia care nu poate fi mai mică de 600 000 de lei.