Ministerul Finanțelor și Comisia Europeană au semnat Acordul de finanțare dintre Guvernul Republicii Moldova și Comisia Europeană pentru realizarea proiectului „Facilitatea de sprijin a răspunsului sistemului de sănătate la situația de urgență COVID-19 și realizarea reformelor conform Acordului de Asociere” în valoare de 9 mil. euro, asistență nerambursabilă. Acordul este destinat acordării suportului Republicii Moldova pentru a răspunde crizei provocate de pandemia COVID-19, precum și în implementarea reformelor asumate în cadrul  Acordului de Asociere UE-RM/Zona de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător.

În contextul accelerării proceselor de globalizare și simplificării circulației transfrontaliere a mijloacelor financiare și a capitalurilor, schimbul reciproc de informații între state cu privire la activele financiare deținute de persoane fizice și persoane juridice pe teritoriul unui stat străin a devenit o necesitate stringentă pentru combaterea fraudei și evaziunii fiscale, precum și pentru consolidarea capacităților administrațiilor fiscale de colectare a impozitelor și taxelor.

Experți din domeniul vamal (atât din țară, cât și internaționali) s-au întrunit astăzi, 26 martie, în cea de-a doua zi a conferinței dedicate facilitării comerțului transfrontalier, în care au fost puse în discuție aspectele ce țin de determinarea valorii în vamă, logistica transfrontalieră în e-comerț, instrumente de stimulare a acestuia din perspectivă publică și corporativă, precum și asigurarea conformării la reglementările vamale.   Evenimentul este organizat de Serviciul Vamal, Delegația UE în Republica Moldova, Programul USAID Reforme Structurale în Moldova și Camera de Comerț Americană din Moldova în parteneriat cu Asociația Businessului European.

Continuare. Partea I. Partea II. Partea III. Partea IV. Partea VI. j) art.531 CF.

În articol vor fi examinate aspectele ce țin de perfecționarea documentelor în colectarea ouălor și determinarea adaosului greutății vii a păsărilor, luând în considerare documentele primare și centralizatoare care ar asigura managementul de top cu informațiile necesare în luarea deciziilor referitor la:

În activitatea economică a producătorilor de bunuri din diferite domenii de activitate, inclusiv din ramurile panificației, agriculturii, industriei ușoare etc. entitățile deseori apelează la transferuri de plăți în favoarea distribuitorilor, rețelelor de supermarketuri (denumiți în practică «retaileri de produse») cu scopul de a accelera procesul de vânzare cu amănuntul a bunurilor lor (vânzărilor retail). Spre exemplu, una și aceeași operațiune poate fi numită fie ca «plată pentru intrarea mărfurilor în rețea», fie ca «plată pentru plasarea produselor pe rafturile comerciale prioritare în comparație cu ale concurenților» sau, pur și simplu, «plată pentru furnizarea de servicii furnizorului». 

În conformitate cu prevederile art. 513 din Codul fiscal, instituţiile de învăţământ publice, prin derogare de la art. 51, şi instituţiile de învăţământ private se scutesc de impozitul pe venitul obţinut din desfăşurarea nemijlocită a procesului de învăţămînt conform Codului educaţiei. Potrivit prevederilor art. 15 alin. (1) din Codul educației nr. 152 din 17 iulie 2014, tipurile instituţiilor de învăţământ în conformitate cu structura învăţământului sunt:

Ministerul Finanțelor dezminte informația privind scumpirea carnetelor TIR urmare a deciziei Consiliului concurenței. Astfel, autoritatea precizează că, prin Decizia Consiliului concurenței nr. ASER-46 din 28.06.2018 s-a constatat faptul că măsura de sprijin acordată în baza art. 7 din Convenţia vamală relativă la transportul internaţional al mărfurilor sub acoperirea carnetelor TIR din 14.11.1975 nu constituie ajutor de stat în sensul art. 3 din Legea nr. 139 cu privire la ajutorul de stat.

Mediul de afaceri va putea introduce utilajul necesar procesului de producere a mărfurilor destinate exportului în regim vamal de admitere temporară, cu suspendarea totală de la plata drepturilor de import, în condițiile exonerării de prezentare a garanției financiare. În prezent, potrivit art. 235 din Regulamentul de aplicare a destinațiilor vamale prevăzute de Codul vamal, regimul vamal de admitere temporară cu suspendare totală de la plata drepturilor de import se permite doar pentru sculele și instrumentele speciale. Ieri, 3 aprilie 2019, Cabinetul de miniștri a aprobat proiectul hotărârii cu privire la modificarea Regulamentului de aplicare a destinațiilor vamale prevăzute de Codul vamal al Republicii Moldova.

Legea privind regimul străinilor în Moldova va fi completată cu un nou capitol ce va reglementa acordarea și prelungirea dreptului de ședere provizorie pentru lucrătorii migranți, ce conține condițiile de imigrare în scop de muncă în RM pentru mai multe categorii de specialiști – angajații în proiecte investiționale, lucrătorii înalt calificați, lucrătorii detașați, specialiști din domeniul IT, rezidenții ZEL etc. Parlamentul a votat în lectură finală proiectul de lege ce vine cu modificări la Legea privind actele de identitate, Legea taxei de stat, Legea cu privire la migrație de muncă etc.

Una dintre cele 16 platforme industriale multifuncționale (PIM) ar putea fi amenajată în satul Dănceni, raionul Ialoveni, pe teritoriul fostei școli de meserii nr.11 din localitate, cu o suprafață de circa 6,5 ha.   Premierul Ion Chicu, împreună cu directorul general ODIMM, Iulia Costin, au vizitat locația Potrivit șefului executivului, platformele industriale sunt un instrument eficient de dezvoltare a localităților care contribuie la creșterea economiei, dar și la crearea unor noi locuri de muncă în zonă. „Este complicat să atragem agenți economici, dar nu imposibil. Trebuie să le oferim acestora condiții atractive de investiții, de revizuit companiile de pe lista de așteptare, iar noi vom oferi tot suportul în acest sens”, a menționat Ion Chicu.

Autoritățile propun un șir de măsuri ce se referă la implementarea principiilor economiei verzi în sectoare ca energetica, agricultura ecologică, transportul durabil, ecologizarea întreprinderilor mici și mijlocii, achiziții publice, construcții, educație pentru dezvoltarea durabilă și industrie verde.

Orice operator economic, rezident sau nerezident, persoană juridică de drept public sau privat ori asociație de astfel de persoane are dreptul de a participa în Republica Moldova la procedura de atribuire a contractului de achiziție publică de lucrări. Astfel, potrivit art. 17 alin. (1) din Legea nr. 131 din 03.07.2015 privind achizițiile publice (Legea nr. 131/2015), pentru constatarea datelor de calificare în cadrul procedurilor de achiziţie publică, operatorul economic va prezenta documentele eliberate de autorităţile competente stabilite de autoritatea contractantă în cadrul procedurilor de achiziţie publică.

Întreprinderea X activează în cadrul unui proiect de asistență tehnică și investițională în derulare, care se realizează sub egida Acordului-cadru dintre Guvernul RM și Comisia Comunităţilor Europene privind asistenţa externă, semnat la Bruxelles la 11 mai 2006 și ratificat prin Legea nr. 426-XVI din 27.12.2006. Cum urmează a fi supuse impozitării plățile salariale acordate angajaților rezidenți, dar și nerezidenţilor RM, răspunde expertul care consultă entitatea în cadrul desfășurării procesului tehnologic. Care este corectitudinea reflectării acestor plăți în dările de seamă și în notele de informare?

234 de familii și 88 de tineri necăsătoriți și-au procurat locuințe în cadrul programului Prima Casă, în mai puțin de jumătate de an de la lansarea acestuia. Prin intermediul celor cinci bănci participante la program, au fost oferite credite în sumă de peste 148 mil. lei, iar suma garanțiilor oferite de stat este de aproape 74 mil. lei.

Lansarea Facilității de Creditare a Tinerilor (FCT), inițiată de Ministerul Finanțelor, a avut loc și este integral bazată pe fondurile disponibile ale liniilor de credit investiționale circulante, finanțate din împrumuturi externe de stat pentru dezvoltarea sectorului real, acordate de Banca Mondială și Fondul Internațional de Dezvoltare Agricolă. Recreditarea tinerilor antreprenori este efectuată prin intermediul Instituțiilor Financiare Participante partenere (IFP) locale interesate, care î-și asumă toate riscurile de credit și au semnate cu Ministerul Finanțelor Contracte de Recreditare.

Lista proiectelor de asistență tehnică în derulare, care cad sub incidența tratatelor internaționale pentru aplicarea scutirilor la impozitul pe venit, accize, taxe vamale, precum și aplicarea cotei zero a TVA pentru mărfurile și serviciile destinate implementării, urmează a fi completată cu 24 de proiecte.

La o întreprindere cu capital străin (întreprindere fiică) administratorii sunt cetățeni străini, care nu sunt rezidenți, și mai activează ca angajați la întreprinderea mamă. Pentru ei întreprinderea închiriază apartament. Aceste cheltuieli se consideră facilitate pentru angajați sau pot fi considerate cheltuieli de reprezentanță și care, în aceste condiții, sunt impozitele ce urmează a fi achitate în ambele cazuri?

Proiectul legii cu privire la modificarea unor acte legislative ce vizează politica fiscală și vamală pentru anul 2021 conține măsuri cu privire la aplicarea TVA. În Nota informativă la proiect sunt menționate următoarele aspecte.   Ajustarea noțiunii „investiții capitale” Proiectul prevede ajutarea noțiunii de investiții capitale stabilită la art.93 pct.18) din Codul fiscal, în vederea extinderii dreptului de solicitare a restituirii de TVA în legătură cu reparația capitală a mijlocului fix/imobilizărilor corporale. În acest sens modificarea are drept scop stimularea investițiilor și modernizarea capitalului fix.  

Directorul SRL, fiind concomitent şi unicul asociat, a procurat o foaie turistică din contul întreprinderii. Aceste cheltuieli sunt nedeductibile. Se califică acestea ca cheltuieli personale? Se impozitează ca facilitate acordată de către angajator angajatului?