În ultima perioadă liderii de opinie din mediul online au ajuns în vizorul autorității fiscale, deoarece veniturile obținute de bloggeri, vloggeri și influenceri urmează a fi impozitate în conformitate cu prevederile legislației fiscale. Deși legislația fiscală autohtonă nu definește expres noțiunea de blogger, vlogger sau influencer, aceștia cad sub incidența art.13 alin.(1) din Codul fiscal (în continuare - CF) în calitate de subiecți ai impunerii cu impozitul pe venit. Potrivit prevederilor lit.b) alin.(2) al articolului nominalizat subiecți ai impunerii sunt „persoanele fizice rezidente cetăţeni ai RM care nu desfăşoară activitate de întreprinzător şi pe parcursul perioadei fiscale obţin venituri impozabile

Societățile de asigurări, în calitate de entități de interes public, întocmesc Situațiile financiare în baza Standardelor Internaționale de Raportare Financiară. Persoanele cu funcții de răspundere din cadrul societății de asigurări au obligația să organizeze și să țină contabilitatea conform Legii nr. 287/2017 contabilității și raportării financiare (Legea nr. 287/2017),

Potrivit, pct.207 din Regulamentul privind restituirea accizelor, aprobat prin Hotarîrea Guvernului nr.1123 din 28.09.2006, agenţilor economici

Drept forță majoră, conform prevederilor Codului vamal, sunt considerate următoarele evenimente: a) război (declarat sau nu), ostilități, invazii, acțiuni ale unui inamic străin, mobilizare militară extensivă; b) embargo; c) epizootie, epidemie, dezastru natural sau eveniment natural extrem; d) explozie, incendiu, distrugerea mărfii, distrugerea mijlocului de transport cauzată de accident rutier.   În Monitorul Oficial din 31 decembrie 2020 a fost publicată Hotărârea nr. 940 din 22 decembrie 2020 cu privire la modificarea unor hotărâri ale Guvernului, inclusive în Regulamentul de aplicare a destinațiilor vamale prevăzute de Codul vamal al Republicii Moldova. 

Serviciul Fiscal de Stat reamintește că, potrivit prevederilor Codului fiscal, contribuabilii – persoanele juridice și persoanele fizice care practică activitate de întreprinzător, contribuabilii care desfășoară activitate profesională precum și persoanele fizice care desfășoară activitate independentă, au obligația de a depune Declarația cu privire la impozitul pe venit pentru anul 2020 până la 25 martie 2021 în mod electronic, conform prevederilor stabilite de art. 187 alin.(21) din Codul fiscal sau pe  suport de hârtie.  

În ședința din 3 decembrie 2020 a secretarilor de stat a fost examinat proiectul hotărârii de Guvern cu privire la modificarea unor hotărîri ale Guvernului, prin care este propusă modificarea a 26 de acte normative ce țin de reglementarea modalității de plată a prestațiilor de asigurări sociale și a prestațiilor sociale prin intermediul Serviciului guvernamental de plăţi electronice (MPay).   Conform proiectului, vor fi operate modificări la regulamentele privind modul de plată a pensiilor stabilite în sistemul public de pensii şi alocaţiilor sociale de stat, de stabilire şi plată a alocaţiilor lunare de stat unor categorii de populaţie,

Firma care nu are activitate, trebuie să prezinte dările de seama cu indicii zero sau nu? În conformitate cu art. 129 pct. 9) din Codul fiscal, darea de seamă fiscală este orice declaraţie, informaţie, calcul, notă informativă, alte documente, care sunt prezentate sau trebuie să fie prezentate Serviciului Fiscal de Stat privind calcularea, achitarea, reţinerea impozitelor, taxelor, primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală şi a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii, majorărilor de întârziere (penalităţilor) şi/sau amenzilor ori privind alte fapte ce ţin de naşterea, modificarea sau stingerea obligaţiei fiscale.

În anul 2020 o persoană fizică a înstrăinat un imobil (apartament), care nu a servit ca locuință de bază la prețul de 600 000 lei. Imobilul a fost procurat anterior în anul 2015 la prețul de 450 000 lei, iar după procurare persoana fizică a efectuat reparația capitală a acestuia în suma de 100 000 lei, dispunând de documentele confirmative (facturi fiscale, bonuri de casă) eliberate de întreprinderea ce a prestat serviciile de reparație. Astfel, la determinarea obligației fiscale privind impozitul pe venit și, respectiv, la determinarea bazei valorice a imobilului se vor lua în considerare cheltuielile legate de reparația imobilului?

Conform pct. 16 din Hotărârea Guvernului nr.235 pentru aprobarea Regulamentului privind stingerea obligaţiei fiscale prin compensare şi/sau restituirea mijloacelor băneşti din 19 aprilie 2017

Din anul 2018, în urma modificărilor operate în Codul fiscal prin Legea nr. 145/2017 pentru modificarea și completarea unor acte legislative, se aplică un nou regim de impozitare al rezidenților Parcurilor pentru tehnologia informației (în continuare - rezidenții Parcului IT). Aplicarea noilor norme modifică regimul de impozitare nu doar a agentului economic rezident al Parcului IT, dar își extinde efectele și asupra regimului de impozitare a persoanelor fizice angajații acestuia și fondatorilor întreprinzătorilor individuali rezident al parcului IT.

(Continuare. Partea I în nr. 2 (65), 2021) Anul 2020 este al treilea exercițiu (după anii 2018 și 2019) în ceea ce privește verificarea anuală a activității rezidenților Parcului pentru tehnologia informației. În conformitate cu prevederile Contractului cu privire la desfășurarea activității în Parcul pentru tehnologia informației „Moldova IT Park” (pct. 2.4.6. din Contract), rezidentul are obligația să creeze condițiile necesare pentru efectuarea verificării îndeplinirii indicatorilor necesari pentru menținerea statutului rezidentului parcului pentru tehnologia informației, potrivit art. 18 din Legea nr. 77 din 21.04.2016 cu privire la parcurile pentru tehnologia informației (Legea nr. 77/2016).

La momentul actual, un interes deosebit pentru contabili prezintă modificările Standardelor Naționale de Contabilitate care vor intra în vigoare din 1 ianuarie 2020. În acest sens, se prezintă explicații detaliate cu referință la modificările efectuate pentru fiecare standard care pot fi utile contabililor în funcție de particularitățile activității entității în cadrul căreia activează. Pct.3 în redacție nouă a SNC ”Creanțe și investiții financiare” care cuprinde domeniul de aplicare, stabilește că acesta se aplică tuturor creanţelor şi investiţiilor financiare pe termen lung şi scurt, iar cazurile de neaplicare a standardului și de aplicare a IFRS au fost excluse.

Platformele electronice de achiziții publice vor fi scutite de taxele pentru utilizarea serviciilor guvernamentale MPass și MSign în scopul dezvoltării sistemului electronic de achiziții publice și integrării lui cu sistemele informaționale guvernamentale.   Pe agenda ședinței Guvernul a fost inclus proiectul hotărârii  cu privire la modificarea Hotărârii Guvernului nr. 986/2018 pentru aprobarea Regulamentului privind modul de ținere a Registrului de stat al achizițiilor publice format de Sistemul informațional automatizat „Registrul de stat al achizițiilor publice” (MTender).

Care sunt obligațiile fiscale ale persoanei fizice care nu desfășoară activitate de întreprinător în cazul în care obține venit sub formă de dobânzi din sursele de venit din Republica Moldova?    Conform art. 89 din Codul fiscal, fiecare plătitor, menţionat la art.90, de dobânzi în folosul persoanelor fizice, cu excepţia celor efectuate în folosul întreprinzătorilor individuali şi al gospodăriilor ţărăneşti (de fermier), este obligat să reţină din fiecare dobândă şi să achite ca parte a impozitului o sumă egală cu 12% din plată. Menționăm că dobânzile de la valorile mobiliare de stat constituie sursă de venit neimpozabil (art. 20 lit. u1) din CF).  

Persoana fizică X a încheiat cu o companie de construcții un contract privind investirea capitalului în construcție. Compania s-a obligat să construiască şi să transmită în proprietatea X apartamentul cu un anumit nivel de pregătire, inclusiv blocuri de ferestre din termopan cu 4 camere, cu pachetele de sticlă şi pervazuri, garantând că, la momentul predării imobilului, acesta va deţine toate caracteristicile conform contractului, calitatea materialelor va corespunde documentaţiei de proiect şi normelor tehnice în vigoare şi nu va avea defecte care ar putea înrăutăţi proprietăţile de consum ale bunului imobil. Totodată, termenul de garanţie a lucrărilor îndeplinite este de 5 ani din momentul dării în exploatare a casei, iar în cazul depistării defectelor ascunse care nu pot fi depistate în momentul recepţionării lucrărilor, vor fi prezentate în timpul termenului de garanţie.

Două persoane fizice, M. în calitate de debitor și G. în calitate de creditor, au încheiat un contract de împrumut bănesc în sumă de 20 000 euro, pe care M. s-a obligat să-l restituie la 10 mai 2015. Din motiv că debitorul nu și-a executat obligația de restituire a împrumutului în termenul stabilit în contract, G. a depus la 15 iunie 2016 cerere de chemare în judecată împotriva M. și soția acestuia, solicitând încasarea în mod solidar a datoriei și cheltuielilor de judecată. Pe parcursul examinării cauzei s-a constatat că M. a decedat la 11 mai 2015, iar la 2 noiembrie 2015 a fost deschisă procedura succesorală, fiind depuse declarații de acceptare a succesiunii de către soția, feciorul, fiica și mama defunctului.

Liberalizarea și dezvoltarea economică în secolul XX și XXI a generat dezvoltarea mobilităţii contribuabililor, tranzacţiilor transfrontaliere şi internaţionalizarea instrumentelor financiare, dar, totodată, au determinat statele să coopereze mai mult, prin crearea sistemelor de schimb de informaţii și asistență reciprocă. Dispoziţiile legale naţionale în materia recuperării restantanțelor fiscale se aplică numai în interiorul graniţelor statelor. Prin urmare, autorităţile fiscale naţionale nu au posibilitatea de a recupera ele însele impozitele şi taxele în afara graniţelor lor. De aceea, a apărut necesitatea cooperării între state în vederea oferirii de asistenţă internaţională în materie de recuperare a restanțelor fiscale.

În contextul accelerării proceselor de globalizare și simplificării circulației transfrontaliere a mijloacelor financiare și a capitalurilor, schimbul reciproc de informații între state cu privire la activele financiare deținute de persoane fizice și persoane juridice pe teritoriul unui stat străin a devenit o necesitate stringentă pentru combaterea fraudei și evaziunii fiscale, precum și pentru consolidarea capacităților administrațiilor fiscale de colectare a impozitelor și taxelor.

1. (33.1.27) Care sunt modalitățile de comercializare a bunurilor sechestrate? 2. (33.1.26) În ce cazuri Serviciul Fiscal de Stat este în drept să aplice sechestrul ca măsură de asigurare a stingerii obligației fiscale?

Urmează oare a fi calculată amortizarea în scopuri fiscale a mijloacelor fixe de către nerezidenţii care desfăşoară activitate pe teritoriul Republicii Moldova conform art.5 pct.151) din Codul fiscal?   Art. 261 alin. (2) din Codul fiscal (CF) stabilește că mijloacele fixe pe care se calculează amortizarea sunt proprietatea materială reflectată în bilanţul contribuabilului în conformitate cu legislaţia şi care este prevăzută a fi utilizată în activitatea de întreprinzător, a căror valoare scade prezumtiv ca urmare a uzurii fizice şi morale şi a cărei perioadă de exploatare este mai mare de un an, iar valoarea ei depăşeşte suma de 6000 de lei.