Orice comportament nedorit care conduce la crearea unui mediu intimidant, ostil, degradant, umilitor sau ofensator, având drept scop sau efect lezarea demnității unei persoane pe baza criteriilor de rasă, culoare, naţionalitate, origine națională și etnică, origine și statut social, limbă, religie sau convingeri, sex, identitate de gen, vârstă, dizabilitate, statut HIV, stare de sănătate, opinii politice sau orice alte opinii, avere, naștere, orientare sexuală, statut matrimonial sau orice altă situație se sancţionează cu amendă de la 120 la 400 UC aplicată persoanei fizice, cu amendă de la 450 la 650 UC aplicată persoanei cu funcţie de răspundere cu sau fără privarea, în ambele cazuri, de  dreptul de a deține anumite funcții sau de dreptul de a desfăşura o anumită activitate de la 3 luni până la 6 luni, prevede proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative înregistrat în Parlament.

În conformitate cu art.163 alin.(5) din Codul fiscal, persoanelor fizice care desfăşoară activitate de întreprinzător sau practică activitate profesională licenţiată ori autorizată, reglementată de legislaţia de specialitate, Serviciul Fiscal de Stat este în drept, la cererea contribuabilului, să atribuie cod fiscal diferit de codul fiscal personal, indicat în licenţă sau alt document care permite practicarea activităţii respective, sau la cererea aceluiași subiect, înregistrarea activității căruia poate fi efectuată în baza codului IDNP.

În cadrul ședințelor desfășurate pe data de 11 mai 2022 mai multe Comisii parlamentare a fost examinat proiectul de lege ce prevede completarea cadrului normativ cu reglementări în domeniul prevenirii și soluționării hărțuirii la locul de muncă.   Proiectul vine cu propunerea de suplinire a unor acte normative (a Legii nr. 5/2006 cu privire la asigurarea egalității de şanse între femei şi bărbaţi, a Codului contravențional, a Legii sindicatelor nr. 1129/2000, a Legii nr. 140/2001 privind Inspectoratul de Stat al Muncii), inclusiv a Codului muncii, cu prevederea ce impune angajatorul să prevadă un mecanism de soluționare a plângerilor cu referire la hărțuirea

Pe fondul descreșterilor din perioada de criză din anul 2020, activitatea investițională în Republica Moldova s-a relansat în lunile ianuarie-septembrie ale anului 2021, menționează Ministerul Economiei în  Raportul lunar privind evoluția social-economică a RM,  făcut public recent. Conform datelor oficiale, în primele nouă luni ale anului precedent volumul investițiilor în active imobilizate a crescut cu 16,6%, însumând circa 18,3 mld. lei.   În opinia experților, sporirea investițiilor proprii ale agenților economici efectuate în tehnologii noi, mașini și utilaje, precum și creșterea investițiilor în dezvoltarea infrastructurii publice au constituit factorii de bază care au influențat majorarea volumului investițiilor. Astfel, investițiile proprii ale agenților economici a asigurat în perioada analizată peste de 76% din creșterea investițiilor totale.

În anul 2023 s-a înregistrat o creștere semnificativă a numărului cetățenilor străini care au optat pentru vizitarea Republicii Moldova ca destinație turistică. Deservirea turistică a fost organizată de agențiile de turism detailiste și de către tur-operatori. Datele oficiale prezentate de Biroul Național

Este bine cunoscut faptul că, investițiile străine reprezintă o sursă importantă de creștere economică și ajută la crearea de locuri de muncă. În scopul creării unei platforme importante în atragerea investițiilor străine, au fost create Zone economice li

Acest studiu de caz reprezintă modul de aplicare a Deciziei 6.1 a Comitetului pentru evaluarea în vamă și abordarea conceptuală a Acordului, în cazul în care valoarea declarată a mărfurilor importate este mai mică decât a materiei prime utilizate pentru producerea acestora. Faptele tranzacției

În „Monitorul Oficial” nr. 249-250 din 17.07.2023 a fost publicat Ordinul Ministrului Finanțelor nr. 64 din 14.07.2023 care prevede unele modificări la Ordinul Ministrului Finanțelor nr. 94/2020

În luna octombrie 2021 producția industrială (serie brută) s-a majorat față de luna octombrie a anului precedent cu 11,0%, pe fundalul reducerii indicatorului în luna octombrie 2020 față de aceeași perioadă din 2019 cu 7,8%.   Conform datelor Biroului Național de Statistică (BNS), creșterea producției industriale a fost condiționată de sporirea volumului acesteia în industria extractivă (cu 7,3%) și în industria prelucrătoare (cu 12,2%), care au generat creșterea producției per total industrie cu 0,2% și, respectiv, cu 10,9%. Totodată, în perioada de raportare au fost înregistrate descreșteri la producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat (cu 2,5%), atenuând creșterea producției pe total industrie cu 0,2%.

Contractul individual de muncă (CIM) conform legislației muncii este înţelegerea dintre salariat şi angajator, prin care salariatul se obligă să presteze o muncă într-o anumită specialitate, calificare sau funcţie, să respecte regulamentul intern al unităţii,

În Monitorul Oficial din 20 august curent a fost publicat Ordinul nr. 176 din 12 august curent al Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului cu privire la aprobarea Standardelor ocupaționale pentru unele ocupații. Astfel, prin acest Ordin au fost aprobate standardele ocupaționale pentru: Operator la linia automată de obținere a produselor lactate; Tehnician-tehnolog (în tehnologia produselor cosmetice și medicale) Tehnician-energetician/electrician (în electrificarea agriculturii)

Sectorul plantelor etero-oleaginoase reprezintă a parte componentă a sectorului pomicol autohton. Acesta, prin definiție, în opinia autorilor, este unul de perspectivă cu un nivel sporit de profitabilitate, deoarece există un istoric și experiență înregistrată în domeniul respectiv, produsele obținute se bucură de mare interes pe piețele regionale și internaționale, factorii pedoclimaterici și de producere sunt favorabili, iar susținerea din partea autorităților și donatorilor facilitează dezvoltarea lui durabilă

Ministerul Finanțelor anunță că în perioada ianuarie – septembrie 2021, la bugetul public național (BPN) au fost acumulate venituri în sumă de 54,0 mld. lei, fiind în creștere cu 9,4 mld. lei față de perioada similară a anului trecut. Cheltuielile au constituit 56,3 mld. lei, care, comparativ cu aceeași perioadă a anului 2020 sunt mai mari cu 6,4 mld. lei. Executarea bugetului public național s-a încheiat cu un deficit în sumă de 2,3 mld. lei, iar soldurile mijloacelor bănești în conturile bugetelor componente ale bugetului public național au constituit 8,7 mld. lei. 

Cifra de afaceri în comerțul intern de bunuri cu amănuntul în trimestrul I al anului curent a constituit 15,1 mld. lei, fiind în creștere cu 6,6% față de aceeași perioadă din anul 2020. Ministerul Economiei și Infrastructurii a publicat Raportul lunar privind evoluția social-economică a Republicii Moldova, în care se constată că evoluția comerțului cu amănuntul și a comerțului cu servicii prestate populației denotă o îmbunătățire a cererii din partea populației.   Potrivit documentului, volumul cifrei de afaceri în comerțul cu servicii prestate populației a crescut cu circa 31% față de trimestrul I din anul precedent în prețuri comparabile și a constituit 6,1 mld. lei.

La 12 august 2022 au intrat în vigoare noile prevederi ale Legii nr. 161/2014 cu privire la administratorii autorizați, modificările fiind operate prin Legea nr.229/2022 cu privire la modificarea unor acte normative. Scopul intervențiilor este extinderea: cercului de sancțiuni disciplinare care pot fi aplicate administratorilor autorizați în cadrul procedurilor de insolvabilitate

În perioada ianuarie – august 2021, la bugetul public național (BPN) au fost acumulate venituri în sumă de 46,9 mld. lei, fiind în creștere cu 8,0 mld. lei față de perioada similară a anului trecut. Cheltuielile au constituit 49,9 mld. lei, care, comparativ cu aceeași perioadă a anului 2020 sunt mai mari cu 5,9 mld. lei. Executarea bugetului public național s-a încheiat cu un deficit în sumă de 3,0 mld. lei, iar soldurile mijloacelor bănești în conturile bugetelor componente ale bugetului public național au constituit 8,6 mld. lei, comunică Ministerul Finanțelor.  

În Monitorul Oficial al R. Moldova nr.17-19 din 17.01.2024 a fost publicată Legea nr.367 din 21.12.2023 pentru modificarea Legii nr.113/2010 privind executorii judecătorești (în vigoare din 17.01.2024). Totodată, în MO din 16 februarie 2024 a fost republicată Legea privind executorii judecătorești.

Potrivit art. 92 alin. (3) din Codul fiscal, persoanele care sunt obligate să reţină impozitul în conformitate cu art.69/18 şi art.88–91, cu excepţia impozitului reţinut pentru câştigurile de la loterii şi/sau pariuri sportive în partea în care valoarea fiecărui câştig nu depăşeşte scutirea personală

În perioada ianuarie – iulie 2021 la bugetul public național (BPN) au fost acumulate venituri în sumă de 41,0 mld. lei, fiind în creștere cu 6,9 mld. lei față de perioada similară a anului trecut. Cheltuielile au constituit 44,6 mld. lei, care comparativ cu aceeași perioadă a anului 2020 sunt mai mari cu 6,2 mld. lei. Executarea bugetului public național s-a încheiat cu un deficit în sumă de 3,6 mld. lei, iar soldurile mijloacelor bănești în conturile bugetelor componente ale bugetului public național au constituit 9,3 mld. lei.