În anul 2021, forța de muncă (populația activă) a Republicii Moldova, care include atât populația ocupată, cât și șomerii, a constituit 871,6 mii persoane (comparativ cu 867,3 mii în 2020), iar populaţia ocupată a RM a constituit 843,4 mii persoane, fiind în creștere față de anul 2020 (834,2 mii), ponderea persoanelor ocupate din mediul rural fiind mai mare față de cea a persoanelor ocupate din mediul urban (55,0% mediul rural și, respectiv, 45,0% mediul urban), comunică Biroul Național de Statistică.

În contextul atragerii de noi investiții, informațiile privind relațiile cu părțile afiliate reprezintă un interes special atât pentru investitori, care au dreptul la o prezentare corectă a informațiilor în situațiile financiare, cât și pentru autoritățile fiscale, care controlează dacă prețurile stabilite între persoanele

Începând cu 1 ianuarie 2026, va fi introdusă o nouă categorie de plătitori de contribuții la bugetul asigurărilor sociale de stat (în continuare – BASS). Astfel, prin Legea nr. 228 din 10 iulie 2025 pentru modificarea unor acte normative (privind activitatea economică independentă a persoanelor fizice).

Forța de muncă (populația activă) a Republicii Moldova, care include populația ocupată și șomerii, în lunile ianuarie-martie 2022 a sporit cu 2,4% față de aceeași perioadă ain anul precedent și a constituit 854,2 mii persoane. Conform datelor publicate de Biroului Național de Statistică, ponderea bărbaților a fost mai înaltă în comparație cu cea a femeilor și a constituit 51,9% în raport cu 48,1%. Totodată, ponderea persoanelor economic active din mediul rural a fost mai mare decât cea din mediul urban: 52,7% și, respectiv, 47,3%.   La situația din 31 martie numărul populaţiei ocupate a atins 828,5 mii persoane, fiind în creștere cu 3,8% față de trimestrul I/2021 (798,1 mii). Ca și în cazul populației economic active, ponderea bărbaților este mai mare față de cea a femeilor (51,4% vs 48,6%),

Serviciile acordate de către instituțiile statului (servicii publice) sunt importante pentru organizarea vieții cotidiene a oricărei comunități. Infrastructura pentru serviciile publice precum drumurile, spitalele, rețelele de distribuire a apei, rețelele de distribuire a energiei electrice și termice, rețelele de telecomunicații, transportul public etc., în mod tradițional, este construită, exploatată și întreținută de către instituțiile publice și finanțată din bugetul public. În același timp, în unele țări, pe parcursul timpului, guvernele au atras sectorul privat pentru a participa la dezvoltarea, finanțarea și întreținerea infrastructurii serviciilor publice și acordarea unor servicii comunității din numele statului în baza unor angajamente reciproc avantajoase.

Contabilitatea societăților de asigurări are un șir de particularități ce decurg din specificul activității sectorului de asigurări. Începând cu ediția actuală 4(81), vom publica un ciclu de articole cu privire la particularitățile organizării contabilității in cadrul societăților de asigurări

În scopul reglementării utilizării zilelor de concediu anuale acumulate/nefolosite până la data de 01.04.2024, prin Legea nr. 47/2024 cu privire la modificarea unor acte normative (actualizarea cadrului normativ aferent managementului resurselor umane), au fost introduse norme tranzitorii.

Ca rezultat al implementării acțiunilor din plan, autoritățile preconizează să sporească rata medie de creștere anuală a PIB-ului la 5% pentru perioada 2023-2025, iar rata de sărăcie absolută să fie redusă de la 25,6% la 23,5%.

În perioada anilor 2017-2018 tichetele de masă au fost promovate activ, prin elaborarea legislației în domeniu și aprobarea cadrului normativ de aplicare a acestuia.

O problemă des abordată de Curtea de Conturi este interpretarea eronată a cadrului normativ și abordări neuniforme privind modul de înregistrare în evidența contabilă a rezultatelor reevaluării mijloacelor fixe, precum și determinarea momentului când reevaluarea activului

Casa Națională de Asigurări Sociale depune consecvent efort pentru a simplifica accesul cetățenilor la informații utile din domeniul asigurărilor sociale de stat și a îmbunătăți procesul de interacțiune cu plătitorii de contribuții la Bugetul de Asigurări Sociale de Stat (BASS). Mai exact, CNAS își propune să aducă agenții economici mai aproape de surse sigure de informații și să ofere suport în procesul de utilizare a platformei www.cnas.gov.md.

”Viitorul este acasă” este sloganul Programului de stat „Prima casă” (în continuare – Program), care a fost aprobat prin Legea nr. 293/2017, scopul acestuia fiind facilitarea accesului persoanelor fizice la achiziția unei locuințe, în special pentru familii tinere, prin contractarea de credite garantate parțial de stat. Programul este unul național, aplicabil pe întreg teritoriul Republicii Moldova și poartă un caracter social, reprezentat de intervenția statului în procesul de garantare a creditelor. De la momentul lansării la 26 martie 2018, condițiile de aderare la Program au suportat mai multe intervenții, fiind extinse categoriile beneficiarilor, vârsta acestora, prevederile de acordare a compensațiilor etc. În continuare

Cadrul normativ în vigoare aplicabil începând cu 1 ianuarie 2023 stabileşte limita minimă a contribuţiilor de asigurări sociale. Spre deosebire de perioadele anterioare, unde exista un plafon maxim al contribuţiei individuale de asigurări sociale, actualmente legislaţia prevede un plafon minimal al contribuţiei datorată de angajator

Resursele bugetelor locale, conform prevederilor Legii nr. 397/2003 privind finanțele publice locale, cuprind totalitatea veniturilor și a resurselor de finanțare ale bugetelor respective. Veniturile bugetelor locale se constituie din impozite, taxe, alte venituri prevăzute de legislație și se formează,

În conformitate cu prevederile art.24 alin.(1) din Codul fiscal (CF), se permite deducerea cheltuielilor ordinare şi necesare, achitate sau suportate de contribuabil pe parcursul anului fiscal, exclusiv în cadrul activităţii de întreprinzător. Totodată, potrivit art.24 alin.(13) din CF, deducerea reziduurilor, deşeurilor şi perisabilităţii naturale se permite în limitele aprobate anual de către conducătorii întreprinderilor.

Deseori, în conținutul actelor legislative și normative în vigoare, se utilizează expresiile „instituțiile publice” și „instituțiile bugetare” cu același înțeles sau ca sinonime. Acest fapt implică mai multe neînțelegeri, în cazul în care le utilizăm în limbajul finanțelor publice și modului de gestionare

În lunile ianuarie-octombrie ale anului 2021, inspectorii din cadrul Inspectoratului de Stat al Muncii (ISM) au efectuat 2050 controale, dintre care 1394 – în domeniul raporturilor de muncă, 615 – privind securitatea și sănătatea în muncă și 41 – mixte la unitățile cu un număr de 102,7 mii salariaţi.    Din numărul total de controale efectuate, 1614 au fost planificate (392 – în sectorul public și 1222 – în sectorul privat) şi 436 inopinate (inclusiv 152 în sectorul public și 284 – în sectorul privat). Cu deplasarea în teren la agentul economic au fost efectuate 1009 controale, iar 1041 – din oficiu.

Banca Națională a Moldovei a stabilit băncile care sunt societăți de importanță sistemică (de tip O-SII) din Republica Moldova, Hotărârea nr. 35 din 3 martie a regulatorului fiind publicată în Monitorul Oficial din 11 martie curent.   Astfel, conform situației din 31 decembrie 2021, lista societăților de importanță sistemică a rămas neschimbată și include următoarele bănci: C. MAIB S.A – cu rata amortizatorului de 1,5% C Moldindconbank S.A. – cu rata amortizatorului de 1,0% C. „VICTORIABANK” S.A. – cu rata amortizatorului de 1,0% OTP Bank S.A. – cu rata amortizatorului de 0,5%.

Deși reflectarea în evidența contabilă a autorităților/instituțiilor bugetare a cheltuielilor de reparații curente/capitale, la prima vedere, pare a fi una destul de simplă, totuși încă mai există interpretări diferite cu privire la modul de contabilizare a acestor operațiuni economice.

Comisia de selectare a parteneriatului privat va fi obligată să anuleze procedura de selectare a contractului de parteneriat public-privat (PPP) dacă nu a fost depusă nici o ofertă/cerere de participare / dacă nu a fost depusă nici o ofertă admisibilă, precum în cazul în care au fost depuse oferte admisibile, dar care nu pot fi comparate din cauza modului neuniform de abordare a soluţiilor tehnice şi/sau financiare.