Legea nr. 308/2017 cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului (în continuare - Legea nr. 308/2017) stabilește cadrul de reglementare privind măsurile de prevenire

Noul cadru general aferent remunerării muncii angajaților din sectorul bugetar a devenit aplicabil din 1 decembrie 2018, odată cu punerea în aplicare a prevederilor Legii nr. 270/2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar.   Noile reglementări se referă la salarizarea persoanelor cu funcții de demnitate publică, a funcționarilor publici, inclusiv cu statut special, a persoanelor care ocupă funcții cu statut special specifice apărării naționale, securității statului și ordinii publice, altui personal angajat în baza contractului individual de muncă în autoritățile/instituțiile bugetare finanțate integral din bugetul de stat sau din bugetele locale, precum și personalului Casei Naționale de Asigurări Sociale.

Conform prevederilor art. 2 din Legea insolvabilității nr. 149/2012, administrator al insolvabilităţii este o persoană desemnată pentru supravegherea şi/sau administrarea activităţii debitorului în perioada de observaţie

Scopul prezentului articol este de a examina modificările operate în actele normative în vederea asigurării coerenței juridice și a integrării regimului fiscal al antreprenorilor independenți în cadrul sistemului național al asigurărilor sociale și medicale.

Serviciul Fiscal de Stat asigură monitorizarea modului de formare a prețurilor la produsele social-importante, conform atribuțiilor stabilite de legislația în vigoare. În context, în perioada imediat următoare, pe întreg teritoriul țării se vor desfășura acțiuni de verificare a modului de formare a prețurilor la produsele social-importante în unitățile de comerț cu amănuntul.  Pentru nerespectarea modului de formare a prețului la produsele social-importante, prin majorarea adaosului comercial peste limita permisă, comerciantul este sancționat prin încasarea venitului ilicit obținut de la majorarea adaosului comercial și cu aplicarea sancțiunii în proporție de 100%. 

Care sunt aspectele contabile, fiscale și vamale, la primirea de către o întreprindere de stat (municipală) neplătitoare de TVA, cu titlul gratuit, a unui activ nematerial de la persoana juridică nerezident (un soft - program informațional), ce va fi instalat la distantă ( prin internet)?

Bonurile emise de echipamentele de casă și control (ECC) pot avea atât formă fizică (pe hârtie), cât și electronică, în funcție de specificațiile tehnice ale echipamentului emitent. Indiferent de forma bonului, acestea au aceeași valoare juridică în raporturile civile.   Proiectul cu privire la modificarea unor acte legislative, înregistrat în Parlament cu titlu de inițiativă legislativă, prevede completarea pct. 40 al art. 5 din Codul fiscal (CF) cu respective norma care, în opinia autorilor, va exclude cazurile în care bonurile electronice ar putea fi desconsiderate pentru probarea operațiunilor economice atât în relațiile cu aspecte fiscale, cât în cele civile.

Modul de prezentare a informației este stabilit prin Ordinul SFS nr. 427/2018 cu privire la stabilirea modului, structurii și termenilor de prezentare a informației de către subiecții nominalizați în art. 92 și art. 226/11 din Codul fiscal. Astfel, pentru fiecare categorie de contribuabil, în Ordinul menționat anterior, este stabilită Anexa ce urmează a fi completată, precum și ce date urmează a fi incluse.

Statul și entitățile cu autonomie financiară primesc ajutoare umanitare, care sunt distribuite și totodată utilizate  de către acestea. În prezentul articol vom expune modul  de contabilizare a ajutoarelor umanitare primite, distribuite și utilizate de către entitățile cu autonomie financiară.  Care acte normative reglementează recepționarea,  distribuirea și utilizarea ajutoarelor umanitare? Recepționarea, distribuirea şi utilizarea ajutoarelor umanitare este reglementată de Legea nr. 1491/2002 cu privire la

Studiu de caz: În anul 2019, agentul economic „X” a fost supus unui control fiscal pentru perioada anilor 2015-2018. Ca urmare a controlului desfășurat au fost identificate unele încălcări în activitatea sa și acesta a fost sancționat, fiind emisă decizia asupra cazului de încălcare fiscală și decizia privind beneficierea de o reducere cu 50% a amenzilor aplicate în luna iunie 2019. În luna octombrie 2021, agentul economic „X” a identificat erori în dările de seamă (Forma IPC18) prezentate în luna iunie 2019, care pot afecta obligația fiscală pentru luna respectivă. Astfel, este în drept agentul economic să depună dările de seamă menționate în mod corectat și va fi anulată decizia privind beneficierea de o reducere cu 50% a amenzilor aplicate în luna iunie 2019?

Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare (MAIA) a propus pentru consultări publice un șir de modificări și completări la Ordinul nr.16/2010 cu privire la aprobarea Regulilor privind înregistrarea agenților economici în producția agroalimentară ecologică, implementarea cărora va asigura accesul acestora la mijloacele Fondului Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural (Fond).   Necesitatea elaborării proiectului a intervenit odată cu aprobarea HG nr. 226/2022 pentru modificarea HG nr. 455/2017 cu privire la modul de repartizare a mijloacelor Fondului în scopul obținerii subvenției în cadrul submăsurii 2.5. Susținerea promovării și dezvoltării agriculturii ecologice.

Serviciul „Declarație electronică” este destinat persoanelor fizice cetățeni pentru depunerea Declarației cu aplicarea semnăturii electronice sau mobile, fără ca persoana să se prezinte în cadrul direcțiilor de deservire discală (subdiviziunile teritoriale). Pentru obţinerea accesului la serviciile fiscale electronice ca persoană fizică, este necesar de a parcurge

Administratorul reprezintă un element esenţial în structura organizatorică a societăţii comerciale, având atribuţii atât în sfera gestiunii interne, cât şi în ceea ce priveşte relaţiile cu terţii și reprezentarea societăţii. De asemenea, administratorul poate delega altei persoane

Orice contribuabil trebuie să-și cunoască atât drepturile și obligaţiile, cât și consecinţele cu care ar putea să se confrunte în caz de nerespectare a legislaţiei în vigoare. Respectiv, politica de asistenţă a Serviciului Fiscal de Stat se referă la acţiuni de promovare şi sporire a gradului de conformare fiscală și de popularizare a legislaţiei fiscale în rândurile contribuabililor, în cadrul activităţii funcţionarului fiscal în sectorul de administrare fiscală.   În acest sens, autoritatea fiscală a publicat Ghidul contribuabilului începător, ce oferă o prezentare generală privind aspectele fiscale în desfășurarea activităţii de întreprinzător, precum și oferă cunoștințe de bază în domeniul fiscal, oferind un suport important pentru inițierea unei afaceri.

Activând în calitate de freelanceri, „liberii profesioniști” din domeniul tehnologiilor informaționale (TIC) beneficiază de o mulțime de avantaje față de persoanele angajate la birou, printre care se evidențiază libertatea și independența (libertatea de a alege jobul, libertatea de a lucra din orice loc etc.), fapt incontestabil. Totuși, cu libertatea vin și anumite responsabilități. Plata impozitelor și taxelor pentru veniturile obținute din freelancing este una dintre acestea, o obligație pe care mulți freelanceri o displac intens sau chiar o ignoră absolut.

Ministerul Finanțelor emite pe piața internă două tipuri de valori mobiliare de stat: bonuri de trezorerie și obligațiuni de stat.

Serviciul Fiscal de Stat, în șapte luni ale anului 2020, a încasat în bugetul public național 22,5 mld. lei, cu peste 133 mil. lei sau cu 0,6 % mai mult în raport cu perioada similară a anului precedent. Pe componentele BPN statisticile sunt următoarele.    În bugetul de stat au fost încasate 9,4 mld. lei, diminuarea constituind 459,4 mil. lei (– 4,7%) comparativ cu perioada similara a anului 2019.    În bugetele locale s-au înregistrat încasări în sumă de 2,4 mld. lei, ceea ce reprezintă cu 95 mil. lei mai mult comparativ cu perioada similară a anului precedent sau o creștere de 4,1 %.  

Serviciul Vamal al Republicii Moldova este o instituție parte componentă a sistemului de drept şi securitate al statului, cu misiunea de a asigura securitatea economică a țării prin colectarea eficientă a taxelor şi impozitelor, combaterea fraudelor vamale, facilitarea comerțului internațional legitim şi protejarea societății, aplicând uniform şi imparțial legislația vamală.

Conform art. 18 lit. e) din Codul fiscal, creşterea de capital definită la art.40 alin.(7) din Cod, constituie sursă de venit impozabilă, care se include în venitul brut.      Acţiunile, obligaţiunile, alte titluri de proprietate în activitatea de întreprinzător reprezintă active de capital potrivit art.39 alin.(1) lit. a) din Codul fiscal.

În ultimii ani Asociațiile de Economii și Împrumut (AEÎ) își extind activitățile. Astfel, AEÎ, pe lângă prestarea serviciilor tradiționale (acceptarea depunerilor de economii de la membri, acordarea de împrumuturi și acordarea de consultații și alte servicii aferente împrumuturilor membrilor săi), lansează, cu acordul în scris al autorității de supraveghere, o gamă largă de servicii adiționale pentru membrii săi, vorba fiind despre:   – intermedierea în asigurări în calitate de agent bancassurance; în calitate de agent de plată în cadrul unui prestator de servicii de plată (PSP) - încasarea plăților aferente serviciilor comunale (energie termică, apă caldă menajeră, apă potabilă, evacuarea deșeurilor menajere, energie electrică, gaze naturale, radio, TV, Internet etc.);