Evenimentul cu genericul „Evaluarea situației anului agricol 2021 pentru agricultura din Republica Moldova – perspective de viitor”, la care au participat peste 70 de membri ai Camerei de Comerț și Industrie (CCI) a RM din sectorul agricol, a avut drept obiectiv analiza provocărilor cu care se confruntă producătorii agricoli și procesatorii, dar și suportul necesar din partea autorităților pentru depășirea acestora.   La dialogul online a fost invitat Viorel Gherciu, ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, care a comunicat participanților despre obiectivele sectoriale ale ministerului și acțiunile prioritare necesare pentru realizarea acestora.

Lacunele cadrului juridic și lipsa colaborării la nivel interinstituțional tergiversează dezvoltarea unui sistem de management integrat al deșeurilor din plastic, care ar asigura o gestiune intercomună, eficace și durabilă a acestora, se menționează în Raportul Curții de Conturi privind auditul performanței de mediu în domeniul managementului deșeurilor din plastic. Hotărârea nr. nr. 26 din 21 iunie cu privire la raport a fost publicată în Monitorul Oficial din 9 iulie curent.   Misiunea de audit public extern a fost realizată în conformitate cu Programele activității de audit pe anii 2020-2021, având drept scop evaluarea măsurilor întreprinse de autoritățile responsabile de managementul deșeurilor din plastic

Perfectarea actului de predare-primire în cadrul operațiunilor economice este un drept sau o obligație a părților implicate în acestea? Întrebarea încă mai persistă în mediul contabililor, fapt care a generat necesitatea oferirii explicațiilor prezentate în articolul ce urmează, acestea având la bază prevederile legislației în vigoare.    Astfel, unul din cazurile de întocmire a actului de predare-primire reprezintă

Autoritățile își propun majorarea cotelor alocate tehnologiilor intermitente (instalații fotovoltaice și eoliene) de la 140 MW, disponibile către sfârșitul anului 2020, la un total de 250 MW, disponibile către anul 2025.   Pe agenda ședinței secretarilor de stat a fost inclus proiectul hotărârii cu privire la aprobarea limitelor de capacitate, cotelor maxime și categoriilor de capacitate în domeniul energiei electrice din surse regenerabile până în anul 2025.Documentul urmărește alocarea unor noi capacități regenerabile, ca răspuns la solicitările pieței și a necesităților identificate de Ministerul Economiei și Infrastructurii.

Serviciul Fiscal de Stat a publicat Ordinul nr.421 privind modificarea Regulilor cu privire la organizarea procesului de valorificare a bunurilor infracționale (sechestrate), aprobate prin Ordinul SFS nr. 58/2019. Documentul a intrat în vigoare și prevede că, în procesul de valorificare a bunurilor infracționale (sechestrate), se va ține cont de prevederile ce sunt puse în aplicare din data de 28 august 2020.   Conform acestora, în cazul sechestrării unei cote-părți din bunul aflat în proprietate comună, la comercializarea acestuia vor fi luate în calcul prevederile Codului civil (CC). Astfel, anticipând licitația publică, SFS va informa în scris titularul dreptului de preemțiune despre intenția comercializării bunurilor, prezintă prețul și condițiile comercializării.

La începutul activității sale, agentul economic a încheiat contract de locațiune a mijloacelor fixe. Printre aceste mijloace fixe se enumeră și clădiri, terenuri care sunt proprietatea persoanei fizice – unic fondator al agentului economic. Conform contractului de locațiune, încheiat între agentul economic și persoana fizică – fondator al acestuia, impozitul funciar și impozitul pe bunurile imobiliare urmează a fi calculate și achitate de către agentul economic.

Conform art. 1375 Cod civil, prin contractul de prestări servicii, o parte (prestator) se obligă să presteze celeilalte părţi (beneficiar) anumite servicii, iar aceasta se obligă să plătească retribuţia convenită. Obiectul contractului de prestări servicii îl constituie serviciile de orice natură. Plata pentru servicii se efectuează după prestarea serviciilor. Dacă plata pentru servicii se calculează pe anumite perioade, sumele vor fi acordate după încheierea fiecărei perioade în parte.

În conformitate cu art. 95 alin.(1) lit. c) din Codul fiscal importul serviciilor în Republica Moldova constituie obiect impozabil cu TVA. La rîndul său punctul 9) al articolului 93 în calitate de import de servicii specifică prestarea de servicii de către persoanele juridice şi fizice nerezidente ale Republicii Moldova persoanelor juridice şi fizice rezidente sau nerezidente ale Republicii Moldova, pentru care locul prestării se consideră a fi Republica Moldova.

Potrivit unor prevederi din statutul SRL-ului  și conform înțelegerii agreate, asociații au decis, de comun acord, să distribuie profitul net după cum urmează: 70 % se vor distribui proporţional cotei de participaţie a asociaţilor; 30% – conform unui mecanism aprobat de către asociați, în funcție de implicarea personală a fiecărui asociat. Este de menționat că toți asociații sunt concomitent și salariați ai întreprinderii.  Care va fi regimul de impozitare pentru profitul care urmează să fie repartizat între asociați, atât proporțional, cât și neproporțional cotei de participație, conform situației expuse supra?

În contextul dezvoltări relațiilor între state apare necesitatea de a elimina obstacolele pe care dubla impunere internațională le creează în circulaţia transfrontalieră a bunurilor, serviciilor, capitalului şi persoanelor. Prin urmare, statele, inclusiv RM, sunt motivate și cointeresate pentru încheierea convenţiilor/ acordurilor în scopul evitării dublei impuneri și prevenirii evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit și pe proprietate.

În Monitorul Oficial din 12 decembrie a fost publicată și a intrat în vigoare Legea nr.302 pentru modificarea unor acte legislative din 30 noiembrie 2018, prin care sunt extinse termenele de declarare voluntară ale subiecților stabiliți în Legea nr. 180 privind declararea voluntară şi stimularea fiscală. Amintim că Legea a fost pusă în aplicare din 17 august 2018, iar ulterior acest act legislativ a suferit modificări ce țin de mărimea cotelor taxei pentru declararea voluntară. Astfel, cu o lună (de la 1 februarie 2019 la 1 martie 2019) este transferat termenul pentru: • prezentarea la Serviciul Fiscal de Stat a notificării cu privire la declararea voluntară a bunurilor conform anexei nr. 3, cu anexarea la originalul extrasului de cont (extraselor de cont) de la bancă care confirmă existența în contul bancar (conturile bancare) respectiv/e, la sfârșitul zilei de 10 decembrie 2018 (aici termenul a fos înlocuit cu 15 februarie 2019), a mijloacelor bănești declarate voluntar, precum și originalul documentului ce confirmă achitarea taxei de declarare voluntară;

Persoanelor juridice și persoanelor fizice ce desfășoară activitate de întreprinzător, care nu au declarat și/sau care nu au achitat pentru perioada de gestiune a anului 2017 în termenele stabilite taxa pentru mărfurile care cauzează poluarea mediului, nu li se va calcula majorarea de întârziere, nu li se vor aplică amenzi și, după caz, se vor anula majorările de întârziere și amenzile aplicate, dacă acestea vor depune dările de seamă respectivă și vor achita integral sumele taxei declarate în termen de până la 25 februarie 2018 inclusiv.

Capitalul propriu al Asociațiilor de economii și împrumut (AEÎ), ca şi pentru alte entităţi, reprezintă principala sursă de finanțare a activelor proprii ale AEÎ, asimilarea riscurilor și asigurarea stabilității financiare.

Entitatea noastră intenționează să transmită unui partener din străinătate, în scop de promovare a vânzărilor, produse fabricate de întreprindere. Care va fi regimul TVA pentru o asemenea livrare?   Potrivit art. 95 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal, livrarea mărfurilor, serviciilor de către subiecţii impozabili, reprezentînd rezultatul activităţii lor de întreprinzător în Republica Moldova, este obiect impozabil. Totodată, alin. (2) lit. c) al aceluiași articol stabilește prevederi derogatorii de la prevederile citate. Astfel, livrarea de mărfuri și servicii efectuate cu titlu gratuit în scopuri de publicitate și/sau de promovare a vânzărilor

Conform art.30 din Legea cu privire la avocatură nr.1260-XV din 19.07.2002, în cabinetul avocatului îşi exercită profesia un singur avocat (fondatorul cabinetului). Cabinetul avocatului activează şi se prezintă în raporturile juridice ca persoană fizică.         Articolul 5 pct.362 din Codul fiscal stabileşte, că activitate profesională în sectorul justiţiei constituie activitatea permanentă, desfăşurată în cadrul formelor de organizare a activităţii prevăzute de lege de către avocat, avocat-stagiar, notar public, executor judecătoresc, administrator autorizat, mediator, expert judiciar în cadrul biroului de expertiză judiciară.

Persoana fizică cetățean al RM, care nu este angajat prin contract de muncă în RM, activează prin intermediul internetului, prestând servicii nerezidenților (de exemplu, traducerea textelor, formatarea/prelucrarea imaginilor, fișierelor video), activitățile date neavând un caracter permanent, fără a exista angajator sau relații de muncă. Are persoana fizică obligația de a achita impozit pe venit din veniturile obținute în urma acestor activități și ce deduceri vor fi luate în calcul la determinarea venitului impozabil?

În luna decembrie a anului 2022 au fost aprobate și publicate două ordine de modificare a Ordinului ministrului Finanțelor nr. 216/2015 cu privire la aprobarea Planului de conturi contabile în sistemul bugetar şi Normele metodologice privind evidenţa contabilă şi raportarea financiară în sistemul bugetar (în continuare – OMF nr. 216/2015), și anume

Ieri deputații au aprobat în lectură finală un proiect de lege ce prevede modificarea Legii privind aprobarea Nomenclaturii combinate a mărfurilor. Potrivit președintelui Comisiei economie, buget și finanțe, Ștefan Creangă, scopul proiectului este racordarea Nomenclaturii Combinate a Mărfurilor la versiunea nouă a codificării și descrierea mărfurilor, care a intrat în vigoare în anul 2017 și urmează a fi implementată și în Republica Moldova.

Identificarea activelor de capital este necesară în scopul determinării corecte a obligațiilor fiscale la înstrăinarea acestora, adică la calcularea și declararea în modul cuvenit a impozitului pe venit, precum și în scopul îndeplinirii corecte a obligațiilor de reținere a impozitului la sursa de plată de către subiecții prevăzuți la art.90 alin.(1) din Codul Fiscal. Uneori însă este dificil de a stabili dacă anumite bunuri pot fi clasificate ca active de capital în sensul prevederilor legislației în vigoare, sau care sunt condițiile de atribuire a proprietății în categoria activelor de capital.

Întrebare: Entitatea, pe parcursul perioadei fiscale 2024, a procurat un mijloc fix, exploatat anterior datei dobândirii acesteia (mijloc fix exploatat de către furnizor până la vindere). Mijlocul fix corespunzător a fost pus în exploatare în aceiași perioadă fiscală, deci în anul 2024.