În programul de ajutor social ar putea fi incluși și muncitorii zilieri, pentru a spori gradul de activitate legală în rândul acestei categorii de populație. Totodată, cuantumul lunar al ajutorului social ar putea fi diminuat în gospodăriile cu șomeri/ zilieri, în cazul în care aceștia nu vor respecta prevederile legislației privind participarea pe piața muncii.   Inițiativa legislativă de modificare a Legii nr. 133/2008 cu privire la ajutorul social care, potrivit autorului, reprezintă prima etapă în reformarea programului de ajutor social și are ca scop stimularea angajării beneficiarilor de ajutor social capabili să muncească a fost aprobată în prima lectură.

Proiectul modificărilor la Legea nr. 200/2010 privind regimul străinilor în Republica Moldova (Legea nr. 200/2010), obiectivul căruia este facilitarea procedurii de acordare și prelungire a dreptului de ședere provizorie pentru asociații sau acționarii persoanelor juridice cu investiții străine înregistrate în RM, prin reducerea numărului minim de locuri de muncă create de un investitor străin de la 4 la 1, iar a investiției minime de la 60 la 30 salarii medii lunare, a fost susținut de Guvern de principiu.

La data de 10 iulie 2025 Parlamentul RM a adoptat Legea nr. 193 pentru modificarea unor acte normative (reglementarea raporturilor conexe prestării muncii prin agent de muncă temporară, securității și sănătății în muncă a unor categorii de lucrători, a unor aspecte legate de raporturile de muncă, a răspunderii contravenționale etc.) (în continuare Legea nr. 193/2025). Această lege organică, publicată în MO al RM nr. 441-444, art. 602, din 21 august 2025, va intra în vigoare la 1 ianuarie 2026.

Termenul de stocare a informațiilor utilizate în cadrul comerțului electronic sunt similare celor ținute pe suport de hârtie. În cazul în care legislația nu prevede expres termenul de stocare a datelor, operatorul prin decizia motivată stabilește termenul de ținere a acestor informații, se spune în proiectul legii pentru modificarea unor acte normative, înregistrat în Parlament cu titlu de inițiativă legislativă, prin care este propusă și modificarea unor prevederi din Legea nr.284/2004 privind comerțul electronic ce țin de protecţia datelor cu caracter personal.   Astfel, redacția citată supra este prevăzută pentru alin.3 al art.10, care la momentul actual stabilește că,

În cadrul ședinței de astăzi, din 23 februarie, Executivul a aprobat conceptual proiectul de lege privind instituirea unor măsuri de susținere a activității gospodăriilor țărănești (de fermier), înaintat cu titlu de inițiativă legislativă de un deputat în Parlament, scopul căruia este simplificarea procedurii de radiere din Registrul gospodăriilor țărănești și din Registrul fiscal de stat a GȚ care sunt inactive (mecanism reglementat la momentul de față prin Legea nr. 1353/2000).   În același timp, proiectul prevede susținerea GȚ inactive prin anularea

Inițiativa legislativă de operare a modificărilor în Legea nr.489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale a fost examinată în cadrul ședinței Comisiei protecție socială, sănătate și familie din 8 decembrie.   Documentul prevede că mijloacele financiare încasate la BASS (inclusiv majorările de întârziere, amenzile aferente contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii (CAS) şi sumele rezultate în urma aplicării amenzilor contravenţionale) ce sunt  acumulate pe contul Trezoreriei de Stat vor fi virate zilnic la contul CNAS. Totodată, Legea nr.489/1999 va stipula expres că nu se admite dezafectarea mijloacelor financiare de la BASS în alte scopuri decât cele prevăzute de legislaţie.

Prin derogare de la prevederile art. 88 din Legea nr. 1134/1997 privind societățile de acțiuni și art. 32 din Legea nr. 260/2017 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi a RM (CC), Curtea de conturi va efectua auditul conformității cheltuielilor și investițiilor capitale la societățile comerciale din domeniul gazelor naturale, prevede proiectul de lege cu privire la efectuarea auditului public extern în domeniul gazelor naturale înregistrat în Parlament de un grup de deputați în calitate de inițiativă legislativă.   Potrivit documentului, auditul, în condițiile aprobării în redacția propusă, se va desfășura la societățile pe acțiuni, la entitățile de drept public, precum și la alte persoane juridice afiliate acestora în partea ce ține de domeniul gazelor

Ministerul Finanțelor, anual, până la data de 1 mai, ar putea publica pe pagina sa web cuantumul salariilor de bază pentru anul curent al persoanelor cu funcții de demnitate publică, al personalului din cabinetul persoanelor cu funcții de demnitate publică, al funcționarilor publici de conducere de nivel superior, precum și al conducătorilor și adjuncților conducătorilor instituțiilor publice din subordinea Guvernului.   O inițiativă legislativă în acest sens este înregistrată pe agenda Parlamentului și prevede completarea Legii nr. 270/2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar (capitolul I) cu un articol ce va asigura transparența salarizării unor categorii de persoane publice.

În Registrul de stat al persoanelor juridice și în Registrul de stat al întreprinzătorilor individuali ar putea fi incluse datele despre beneficiarii efectivi ai persoanelor juridice, sucursalelor acestora și ale persoanelor fizice întreprinzători individuali, împreună cu fondatorii (asociații) și administratorii acestora.   În Monitorul Oficial din 15 octombrie curent a fost publicată Hotărârea Guvernului nr. 251 din 13 octombrie 2021 cu privire la aprobarea Avizului la proiectul de lege pentru modificarea Legii nr. 220/2007 privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice și a întreprinzătorilor individuali, prin care Executivul a susținut conceptual inițiativa legislativă.

În condiţiile economiei de piaţă activitatea economică se desfășoară de către agenţii economici pe baza autonomiei lor juridice, iar rolul statului este limitat la problemele esenţiale ce privesc apărarea şi promovarea interesului public în activitatea economică. Agenții economici trebuie să dispună liber de venitul obţinut de pe urma activităţii de antreprenoriat, disponibil după achitarea impozitelor şi a altor plăţi obligatorii, susține Cabinetul de miniștri care, în cadrul ședinței de miercuri, 3 noiembrie, a dat avizat negativ proiectul de lege cu privire la modificarea art. 15 lit. b) din Codul fiscal (CF) înaintat cu titlu de inițiativă legislativă de un grup de deputați. Respectivul proiect propune introducerea

Angajaților transferați într-o funcție similară sau într-o funcție mai avansată, urmare a reorganizării administrației publice centrale de specialitate și transferării unor domenii de activitate de la o unitate bugetară către alta, li se va garanta diferența de salariu, în cazul în care salariile acestora, calculate conform Legii nr. 270/2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar,  vor fi inferioare celor calculate anterior transferării.   O inițiativă legislativă prin care se propune completarea Legii nr. 270/2018

Statul va reveni la practica potrivit căreia organizațiile particulare de detectivi și pază nu erau în drept să presteze servicii pentru instituțiile de stat. Amintim, prin Legea nr. 232/2015 pentru modificarea și completarea unor acte legislative agențiilor private li s-a oferit dreptul să presteze servicii către obiectivele de stat, cu excepția Băncii Naționale a Moldovei, depozitele de arme și muniții, substanțele radioactive, toxice și periculoase.   Parlamentul va examina inițiativa legislativă înregistrată încă în anul 2019, prin care au fost propuse modificări în Legea nr.845/1992 cu privire la antreprenoriat și întreprinderi. Astfel, prevederile ce țin de permisiunea de exercitare a anumitor activități exclusiv de către întreprinderile de stat pot fi completate

Cota TVA în mărime de 6% la serviciile de cazare, produsele alimentare/băuturi, cu excepția producției alcoolice, pentru agenții economici din sectorul HoReCa, ar putea fi aplicată începând cu 1 octombrie curent, prin derogare de la art. 56 alin (2) al Legii nr. 100/2017 cu privire la actele normative.   Inițiativa legislativă prin care se propune accelerarea intrării în vigoare a  Legii nr. 76/2021 cu privire la impozitarea specială a serviciilor realizate în cadrul activităților atribuite la secțiunea I din CAEM (aplicarea cotei reduse la TVA pe perioada stării de urgență sau pe perioada stării de urgență în sănătate publică) a fost aprobată astăzi, 22 septembrie, de Comisia economie, buget și finanțe.

Cetățenii Republicii Moldova, la revenirea cu traiul în RM, la trecerea bunurilor peste frontiera de stat ar putea beneficia de o serie facilități fiscale și vamale. În Parlament este înregistrată inițiativa legislativă înaintată de președinta țării.   Astfel, la revenirea cu traiul în RM, cetățenii ar putea beneficia de scutirea de plata drepturilor de import pentru un mijloc de transport (poziția tarifară 8703) în cazul în care termenul de exploatare nu este mai mare de 7 ani, iar valoarea în vamă nu depășește 400 mii lei. Totodată, mijlocul de transport nu va avea deteriorări generate de accidente și nu va fi destinat activităților comerciale. Încă o condiție este ca capacitatea cilindrică a motorului să nu

Terenurile proprietate publică, cu excepția celor aferente construcțiilor proprietate privată, se dau în locațiune/arendă prin licitații cu strigare, desfășurate în modul stabilit de Guvern, prevede proiectul completărilor la Legea nr.121/2007 privind administrarea şi deetatizarea proprietății publice (Legea nr.121/2007), înaintat în calitate de inițiativa legislativă și susținut de Guvern în cadrul ședinței din 24 noiembrie curent.   Modificările au fost inițiate la multiplele adresări din partea autorităților administrației publice locale (AAPL), care au solicitat suportul statului în vederea reglementării procesului de dare în locațiune a terenurilor proprietatea publică a acestor autorități.

Pe agenda Parlamentului este inclusă inițiativa legislativă privind compensarea cheltuielilor pentru consumul gazelor naturale/energiei termice în perioada rece a anului (1 noiembrie 2021 – 31 decembrie 2021; 1 ianuarie 2022 – 31 martie 2022) ce are ca scop susţinerea consumatorilor casnici prin compensarea diferenței în urma majorării tarifelor.   Documentul stabilește mecanismul de compensare a diferenței în urma majorării tarifelor pentru consumul de gaze naturale. Conform proiectului, compensarea diferenței pentru fiecare consumator casnic va constitui:  

Organele cu atribuţii de administrare fiscală expun informaţia privind lipsa sau existenţa restanţelor față de buget pentru a fi accesată de către persoana fizică prin intermediul portalului guvernamental al cetățeanului și persoana juridică prin intermediul portalului guvernamental al antreprenorului. Documentele electronice descărcate din cadrul portalului guvernamental al cetățeanului și portalului guvernamental al antreprenorului sunt semnate electronic de către posesorul acestor portaluri și au aceeași valoare juridică ca și documentele eliberate pe suport de hârtie de către organele cu atribuţii de administrare fiscală.

Pe teritoriul spațiilor verzi proprietate publică agenții economici vor amplasa doar obiective compatibile cu destinația acestor spații: instalații pentru practicarea sportului și a jocurilor, destinate odihnei, obiective cultural-artistice, precum și unități comerciale mobile, fără posibilitatea edificării unor construcții. Pe agenda Parlamentului este inclusă inițiativa legislativă prin care se propune indicarea expresă în Legea nr. 59/1999 privind spațiile verzi ale localităților urbane și rurale a posibilității de eliberare de către autoritățile locale a autorizației pentru amplasarea doar a obiectivelor compatibile cu spațiile verzi.  

Eliminarea prevederilor neconstituționale și revenirea la dreptul discreționar al autorităților publice locale (APL) de a stabili cuantumul impozitului funciar (prin substituirea cuvântului „maxime” cu cuvântul „minime” în titlul anexei 1 la Legea nr.1056/2000 pentru punerea în aplicare a Titlului VI din Codul fiscal) este prevăzută în proiectul de lege cu privire la modificarea Legii prenotate, înregistrat în Parlament în calitate de inițiativă legislativă.   Autorii proiectului menționează că, în conformitate cu prevederile cadrului legislativ în vigoare, toate unitățile administrativ-teritoriale (UAT) dispun de autonomie financiară şi, respectiv, urmează să-și elaboreze și să aprobe bugetele anuale proprii în limita resurselor financiare disponibile,

În Republica Moldova a fost lansată, cu suportul PNUD Moldova și a Consiliului Economic, inițiativa „Taxele prevăzute de Politica Fiscală pentru susținerea egalității de gen în Moldova” – inițiativă ce are ca scop valorificarea impozitării ca un catalizator strategic pentru o dezvoltare incluzivă.