Termenul de valabilitate a tichetului de masă pe suport de hârtie este de 6 luni de la data emiterii. Care este termenul de valabilitate a cardului de tichete de masă? Dacă e de asemenea de 6 luni, nu este prea costisitoare emiterea cardului? Cardurile asociate MyEdenred — aplicația de plăti mobile cu tichete de masă electronice au termen de valabilitate de 5 ani de la data emiterii. Suplimentar, în această perioadă clienții Edenred MD pot beneficia de oferta speciala – 0 lei costuri de emitere a cardurilor.

Multe dintre actualele activități desfășurate în contabilitate ar putea fi asimilate de tehnologiile informaționale, însă contabilii vor rămâne mereu solicitați pe piața muncii. Afirmația a fost exprimată în cadrul lansării celei de-a VIII-a ediții a Conferinței științifice internaționale „Contabilitatea și educația contabilă în societatea digitală”, dedicată Zilei Profesionale a Contabilului, organizată în perioada 4-5 aprilie curent de Academia de Studii Economice în parteneriat cu KPMG Moldova, Association of Chartered Certified Accountants (ACCA), Asociația Contabililor și Auditorilor Profesioniști (ACAP), Universitatea "Ștefan cel Mare" din Suceava, Odessa National Economic University și Полоцкий государственный университет din Belarus.

Notă: Acest articol este al doilea din seria de articole dedicate impozitării persoanelor fizice și juridice străine pentru activitatea în țara noastră, inclusiv prin prisma convențiilor de evitare a dublei impuneri la care Republica Moldova este parte. ENTITATE STRĂINĂ

Asociația obștească este obligată să rețină impozitul pe venit la sursa de plată din plățile efectuate în folosul persoanelor fizice pe veniturile de la darea în locațiune a imobilului?

Astăzi,2 septembrie 2018, a apărut de sub tipar nr. 273 (7196) al Monitorul Oficial, în care sunt publicate următoarele documente oficiale. PARTEA I — Legi, hotărâri ale Parlamentului Republicii Moldova, decrete ale Preşedintelui Republicii Moldova sunt publicate: • Lege pentru modificarea Legii nr. 436/2006 privind administrația publică locală (nr. 111, 15 august 2019) și Decretul de promulgare al legii • Lege pentru modificarea unor acte legislative (nr. 114, 15 august 2019) și Decretul de promulgare al acesteia • Decret privind acordarea cetățeniei Republicii Moldova (nr. 1255-VIII, 23 august 2019).

Autoritățile trebuie să prevadă o serie de măsuri fiscale pentru diminuarea inegalităților, cum ar fi reintroducerea sistemului progresiv de impozitare, însă după o evaluare de impact sau combaterea evaziunii fiscale. Aceste și alte recomandări de politici sunt incluse în Raportul de Stare a Țării, ediția 2019, elaborat de Centrul Analitic Independent „Expert-Grup” în parteneriat cu Friedrich-Ebert-Stiftung (FES). Principalele mesaje ale publicației au fost prezentate în cadrul Conferinței Macro 2019: Atenuarea inegalităților — o precondiție fundamentală pentru o creștere economică durabilă.

Vineri, 30 august, în cadrul ședinței Executivului a fost susținut proiectul hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea proiectului de lege pentru ratificarea Amendamentului, prin schimb de scrisori, la Acordul de finanțare dintre Republica Moldova și Asociația Internațională pentru Dezvoltare, semnat la Chișinău la 28 iunie 2016, și a Amendamentului, prin schimb de scrisori, la Acordul de împrumut dintre Republica Moldova și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, semnat la Chișinău la 28 iunie 2016, în vederea realizării Proiectului de modernizare a administrării fiscale (TAMP). Documentul a fost elaborat de către Ministerul Finanțelor și prevede că proiectul de modernizare a administrării fiscale va fi finanțat „pe bază de rezultate” și va fi aplicat pentru a stimula implementarea efectivă a reformelor.

Din Fondul național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural pentru finanțarea proiectelor de îmbunătățire a nivelului de trai și de muncă în mediul rural vor fi alocate anual până la 15% din valoarea totală a acestuia. În MO din 6 noiembrie a fost publicată Hotărârea Guvernului nr.456 din 18 octombrie 2019, prin care a fost aprobat Regulamentul privind acordarea subvențiilor pentru realizarea scopurilor indicate. Prevederile acestuia vor fi aplicate proiectelor evaluate și selectate în perioada anilor 2019-2021.

Aspecte generale Parteneriatul public-privat (PPP) se bazează pe cooperarea între partenerul public şi partenerul privat asumându-şi riscurile şi responsabilitățile în scopul sporirii eficienței patrimoniului public în baza unui contract.

Unele aspecte privind regimul juridic al documentului electronic, circulația electronică a acestuia și consecințele în caz de nerespectare a prevederilor Legii nr.91 privind semnătura electronică și documentul electronic.   Documentul electronic reprezintă informaţia în formă electronică, creată, structurată, prelucrată, păstrată şi/sau transmisă prin intermediul computerului sau al altor dispozitive electronice, semnată cu semnătură electronică în conformitate cu Legea nr.91/2014, pe când semnătura electronică – date în formă electronică, care sunt ataşate la sau logic asociate cu alte date în formă electronică şi care sunt utilizate ca metodă de autentificare.

”Moldova IT Park” a fost creat în Republica Moldova la 1 ianuarie 2018 pe un termen de 10 ani și are drept scop impulsionarea dezvoltării industriei tehnologiei informației în țara noastră. La fondarea acestuia autoritățile declarau că Moldova va deveni un hub regional în domeniul IT. Conform ultimelor statistici, doar pe parcursul semestrului I al anului curent,companiile rezidente au generat venituri în sumă totală de peste 1,58 mld. lei, iar venitul total prognozat pentru anul curent depășește 2,8 mld. lei. Majoritatea veniturilor — 81% — provin din export, iar 19% – din vânzări locale. La sfârșitul lunii iunie 2019, numărul total de angajați ai rezidenților parcului a depășit 8,5 mii persoane, dintre care circa 7,5 mii sunt implicate direct în domeniul IT.

Fondul Monetar Internațional (FMI) a alocat Republicii Moldova o nouă tranșă în valoare de $46,1 mil. în urma evaluării progresului înregistrat în realizarea angajamentelor asumate. Din această sumă, circa $27,5 mil. sunt pentru susținerea bugetului de stat al Republicii Moldova. Prima plată a fost efectuată pe data de 24 septembrie 2019, în sumă totală de $30,7 mil., dintre care $18,4 mil. (mecanismul de finanțare EFF – Extended Fund Facility) fiind destinați pentru susținerea bugetului de stat al Republicii Moldova. Restul sumei, în valoare totală de $15,4 mil., a fost debursată la data de 30 septembrie curent, pentru susținerea bugetului de stat fiind destinate $9,1 mil. (mecanismul de finanțare ECF – Extended Credit Facility).

Conform art. 1242 alin. (1) Cod civil (CC), prin contractul de împrumut o parte (împrumutător) se obligă să dea în proprietate celeilalte părţi (împrumutatul) bani sau alte bunuri fungibile, iar aceasta se obligă să restituie banii în aceeași sumă sau bunuri de același gen, calitate și cantitate la expirarea termenului pentru care i-au fost date. Din esenţa și natura juridică a contractului de împrumut rezultă că acesta este un acord de voinţă între împrumutător și împrumutat, de regulă gratuit, dacă legea sau contractul nu prevede altfel. 

Conform prevederilor art. 7 din Legea nr. 845-XII din 3 ianuarie 1992 cu privire la antreprenoriat și întreprinderi, întreprinderea, în conformitate cu legislația în vigoare, este obligată să păstreze mijloacele bănești în instituții financiare și să achite plățile la bugetul public național, angajaților, creditorilor, precum și să onoreze celelalte obligații de plată prin sistemul financiar-bancar, în modul stabilit de actele normative ale Băncii Naționale a Moldovei (BNM).

Ceremonia de semnare a Acordurilor de Finanțare între Republica Moldova și Asociația Internațională de Dezvoltare privind Proiectul de Dezvoltare a Sistemului Energetic și a Acordului de Grant între Republica Moldova, Î.S. Moldelectrica și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare privind Proiectul „Interconectarea rețelelor de energie electrică dintre Republica Moldova și România, Faza I”, în valoare totală de 100 mil. euro, 60 mil. euro fiind sub formă de împrumut, iar 40 mil. euro – grant a avut loc ieri, 26 septembrie, la Ministerul Finanțelor. În cadrul evenimentului ministrul Finanțelor, Natalia Gavrilița, a declarat că acest proiect va contribui la modernizarea sistemului energetic al Republicii Moldova prin construcția stației back-to-back la Vulcănești și construcția unei linii de interconectare între sudul țării și Chișinău.

Proiectul politicii fiscale și vamale pentru anul 2020 a fost astăzi aprobat de Guvern. Astfel, în anul următor vor fi implementate o serie de măsuri noi, printre care: modificarea tratamentului de impozitare a donațiilor, permiterea la deducere a datoriilor în valoare de până la 1000 lei cu termenul de expirare mai mare de trei ani, aplicarea taxării inverse pentru livrările de bunuri a agenților economici insolvabili, aplicarea TVA pentru serviciile electronice prestate de agenții economici nerezidenți etc.

Rețelele electrice de distribuție se vor dezvolta în baza unei proceduri descrise în Regulamentul privind dezvoltarea rețelelor electrice de distribuție. Documentul a fost publicat de Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică în Monitorul Oficial din 24 mai curent. Procedura nu se aplică în cazul întovărășirilor pomicole, cooperativelor de construcție a garajelor și a altor asociații de coproprietari din intravilanul sau extravilanul localităților și nici în cazul în care în autorizația de construire se prevede dezvoltarea rețelei electrice din contul beneficiarului. Documentul are drept scop stabilirea modului de elaborare, evaluare și aprobare a rețelelor electrice de distribuție, etapelor și procedurii de dezvoltare a acestora și a responsabilităților părților implicate în proces.

Persoanele juridice fondate de subiecții din jurisdicțiile care nu respectă standardele internaționale de transparență, persoanele juridice în componența cărora figurează, direct sau indirect, una sau mai multe persoane (fondatori, asociați, acționari, beneficiari efectivi) înregistrate sau cu reședință în astfel de jurisdicții, persoanele juridice înregistrate în Republica Moldova în cazul în care cotele de participare în capitalul social aparțin persoanelor juridice înregistrate în jurisdicțiile care nu respectă standardele internaționale de transparență nu vor fi admise la participare la proceduri de privatizare, parteneriat public-privat, achiziții publice și concesiuni.

În Republica Moldova, o dezvoltare semnificativă a sectorului de asigurări a început din anul 1993, odată cu adoptarea primei legi în domeniu. Pe parcursul anilor, acest sector a suferit modificări și perfecţionări, devenind o importantă componentă economică. Atât activitatea, cât și numărul participanţilor pieţei de asigurări din RM a înregistrat în timp fluctuaţii semnificative rezultate de schimbarea cadrului regulator. Odată cu instituirea, prin Legea nr. 407/2006 cu privire la asigurări (Legea nr. 407/2006), a noilor reguli pe piaţa de asigurări, în special a cerinţelor privind capitalul minim și rezervele obligatorii, numărul companiilor de asigurări s-a redus considerabil ca rezultat al imposibilității de conformare a unora dintre companii la cerința de majorare a capitalului social până la nivelul minim de 15 mil. lei, pentru asigurătorii care practică activitate în categoria „asigurări generale”, și 22,5 mil. lei, pentru cei care practică activitate în categoria „asigurări de viaţă”. Astfel, dacă în anul 2006, în RM activau 321 entități de asigurare, atunci în momentul actual pe piață, conform informațiilor oficiale ale Comisiei Naționale a Pieței Financiare (CNPF), sunt înregistrate 12 companii2.

La Chișinău, în perioada 12-13 iunie, sunt desfășurate lucrările celui de-al IV-lea Atelier de lucru „EU4Digital: Trust & Security” al Panelului pentru Armonizarea Pieței Digitale din cadrul Parteneriatului Estic. Obiectivele acestui instrument regional de cooperare, creat de Comisia Europeană și implementat prin DG Connect, sunt promovarea principalelor domenii ale economiei digitale în regiunea Parteneriatului Estic și implementarea unor proiecte comune de cooperare, în conformitate cu normele și cele mai bune practici ale UE, pe direcțiile legislației în comunicații electronice, securității cibernetice, e–Comerț, inovație și educație digitală, e–Sănătate.