În Moldova există condiții avantajoase pentru investitorii care își doresc afaceri oneste și transparente. O demonstrează cifrele oficiale BNM, potrivit cărora, anul trecut influxul net de capital sub formă de investiții străine directe a constituit peste 196 de milioane dolari SUA, în creștere cu 31,3% față de 2017. Este vorba despre investitori din România, Marea Britanie, Olanda, Franța, Estonia, Italia, Rusia, Germania, Turcia și Luxemburg, care au luat decizia inspirată de a-și extinde sau de a pune bazele unui business în țara noastră. Activitatea lor de succes confirmă o dată în plus că Republica Moldova este o destinație din ce în ce mai atractivă pentru investitorii străini, ca urmare a unui șir de reforme fiscale, politici guvernamentale, implementate în ultimii ani, în diverse sectoare ale economiei naționale, dar și a eforturilor de promovare consolidate.

Amendamente la Codul civil, aprobate prin Legea nr.133, care a intrat în vigoare la 14 ianuarie 2019, au provocat și necesitatea modificărilor și completărilor ce țin de particularitățile insolvabilității masei succesorale în Legea insolvabilității nr. 149 (art. XVI din Legea nr. 133). Astfel, în Legea nr.149 a fost introdus Capitolul IX1 (art.2351 – 23516). Astăzi vom examina noile prevederi ale legii insolvabilității. Conform prevederilor art. 2351, dispoziţiile Legii se aplică în mod corespunzător insolvabilităţii masei succesorale, cu derogările prevăzute de Capitolul IX1 din Legea insolvabilității (în continuare – Lege) şi dispoziţiile Codului civil (CC) în materie de insolvabilitate a masei succesorale.

INTRODUCERE Precizări prealabile. Așa cum relatam în articolul introductiv din luna august 20181, în 19 iulie 2018 Parlamentul a adoptat în lectura a doua proiectul de lege privind modernizarea Codului civil și modificarea unor acte legislative, stabilind data de intrare în vigoare la 1 ianuarie 20192. După redactarea proiectului adoptat a fost, însă, necesară aprobarea acestuia în lectură finală. Astfel, la 15 noiembrie 2018, Parlamentul a adoptat în a treia lectură, finală, Legea privind modernizarea Codului civil și modificarea unor acte legislative nr. 133 (în continuare „Legea de modernizare”).

Serviciul Fiscal de Stat a publicat în Monitorul Oficial de astăzi, 18 octombrie 2019, modificări la Ordinul SFS nr. 1387 din 14 decembrie 2016 cu privire la organizarea activităţii de administrare a contribuabililor mari. Acestea sunt operate în scopul aducerii prevederilor Ordinului în concordanță cu redacția în vigoare a Codului fiscal (CF). Astfel, în scopul eficientizării administrării contribuabililor mari, reducerii decalajului fiscal şi îmbunătăţirii colectării încasărilor la bugetul public național la bază vor fi puse prevederile art. 133 alin.(2) pct.35) din CF, anterior fiind indicate lit. c), m1) alin.1 ale aceluiași articol, care a fost modificat prin Legea nr.281 din 16 decembrie 2016.

Aplicarea prevederilor FATCA în Republica Moldova este obligatorie în condiţiile prevederilor Legii nr. 234 din 10 decembrie 2015 pentru ratificarea Acordului de cooperare dintre Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Statelor Unite ale Americii pentru facilitarea implementării prevederilor Actului privind îndeplinirea obligaţiilor fiscale cu privire la conturile străine (FATCA) şi Legii nr. 241 din 29 decembrie 2015 pentru implementarea prevederilor Actului privind îndeplinirea obligaţiilor fiscale cu privire la conturile străine (FATCA) şi pentru modificarea şi completarea unor acte legislative. Cu toate acestea, legislaţia fiscală a SUA aferentă FATCA prevede excepţii şi scutiri (vezi figura 1).

Potrivit art. 24 alin. (1) din Codul fiscal, se permite deducerea cheltuielilor ordinare şi necesare, achitate sau suportate de contribuabil pe parcursul perioadei fiscale, exclusiv în cadrul activității de întreprinzător.

Care este diferența la deducerea dobânzilor în scopuri fiscale în cazul creditelor obținute de la instituțiile de microfinanțare sau bănci și celor luate de la persoane fizice sau juridice? Pentru a răspunde la această întrebare urmează întâi să examinăm prevederile Codului fiscal care reglementează dreptul la deducere în scopuri fiscale a cheltuielilor suportate pentru dobânzile aferente creditelor şi împrumuturilor contractate.

Persoana fizică D. s-a adresat cu o cerere de chemare în judecată către compania aeriană X din RM. În motivarea acţiunii reclamantul a indicat că, la 24 februarie 2017, a achiziţionat de la compania aeriană biletul la cursa Chişinău-Birmingham (Marea Britanie) pentru data de 31 august 2017. Fiind prezent la data indicată la Aeroportul International Chişinău, D. a observat că acest zbor nu apărea pe monitoarele curselor aeriene, motiv pentru care clientul s-a adresat reprezentanţilor companiei X, iar aceştia i-au comunicat despre anularea zborului respectiv. În aceeaşi zi, reclamantul a depus o cerere către reprezentanţa companiei din cadrul aeroportului, iar a doua zi, acesta s-a adresat cu o plângere nemijlocit la sediul companiei aeriene.

Ministerul agriculturii, dezvoltării regionale și mediului a înaintat pentru consultări publice proiectului hotărârii Guvernului privind aprobarea Concepției Sistemului Informațional Automatizat „Cadastrul de stat al apelor”. Documentul a fost elaborat cu suportul consultanților din cadrul proiectului ,,Consolidarea cadrului instituțional în sectorul alimentarii cu apa si sanitație din Republica Moldova" finanțat de către Agenția austriacă pentru dezvoltare și Agenția Elveția pentru Dezvoltare și cooperare.

Statul va garanta 50% din soldul creditului şi va asigura restricționarea mărimii ratei dobânzii aplicată la creditele ipotecare prin programul ”Prima casă”. Un proiect în acest sens este propus de Ministerul Finanţelor.

Programul „Prima Casa 4”, lansarea căruia este pregătită de Guvern, va fi destinat angajaților din sectorul privat. Statul le va oferi compensații de până la 50% din valoarea creditului „Prima Casă”. Compensațiile vor fi oferite în funcţie de mărimea salariului beneficiarului. La momentul actual statul acoperă până la 50% din valoarea creditului pentru angajații în cadrul instituțiilor bugetare, facilitatea fiind oferită în cadrul pachetului „Prima Casa 2”, de care au beneficiat deja 260 de persoane. De pachetul „Prima Casa 3” la procurarea spațiului locativ beneficiază familiile care au copii, pentru care statul achită 10% din prețul locuinței pentru familiile cu un copil,

Incontestabil, orice problemă poate fi rezolvată sau chiar prevenită prin intermediul unui dialog, când părţile sunt gată să audă şi să fie auzite, să accepte poziţia argumentată a interlocutorului, să avanseze și, uneori, să cedeze. În Republica Moldova o platformă de dialog deschis şi eficient este Consiliul Economic pe lângă Prim-ministru, care oferă posibilitate reprezentanţilor instituţiilor de stat, mediului de afaceri şi celui academic să găsească soluţii pentru depăşirea problemelor. Despre realizări şi planuri am discutat cu Ion Lupan, Şeful Secretariatului Consiliului Economic.

”Moldova IT Park” a fost creat în Republica Moldova la 1 ianuarie 2018 pe un termen de 10 ani și are drept scop impulsionarea dezvoltării industriei tehnologiei informației în țara noastră. La fondarea acestuia autoritățile declarau că Moldova va deveni un hub regional în domeniul IT. Conform ultimelor statistici, doar pe parcursul semestrului I al anului curent,companiile rezidente au generat venituri în sumă totală de peste 1,58 mld. lei, iar venitul total prognozat pentru anul curent depășește 2,8 mld. lei. Majoritatea veniturilor — 81% — provin din export, iar 19% – din vânzări locale. La sfârșitul lunii iunie 2019, numărul total de angajați ai rezidenților parcului a depășit 8,5 mii persoane, dintre care circa 7,5 mii sunt implicate direct în domeniul IT.

La data de 5 martie 2019, în Registrul de stat al unităților de drept privind întreprinderile înregistrate în Republica Moldova erau incluse 231259 de entități. Astfel, numărul acestora a crescut cu 5430 față de indicatorul din perioada similară a anului 2018, când erau înregistrate 225829 întreprinderi. În același timp, numărul întreprinderilor a crescut cu 12 237 comparativ cu aceeași perioadă din anul 2017, când au fost înregistrate 219 022 entități, și cu 17 934 mai mult decât în anul 2016 ( 213325).

Curtea Constituțională a examinat excepția de neconstituționalitate invocată asupra unor prevederi din art. 764 alin. (2) din Codul civil (CC) care stabilește că creditorul gajist trebuie să vândă bunurile gajate fără întârziere nejustificată, la un preţ comercial rezonabil la data vânzării în conformitate cu dispoziţiile art.765 alin. (1) şi ţinând cont de interesele debitorului gajist, fiind liber să stabilească condiţiile de vânzare. Potrivit prevederilor art. 764 alin. (1) din CC, după ce a obţinut în posesie bunul gajat, creditorul gajist este îndreptăţit, dacă a depus sau a înregistrat la registru un aviz de executare în modul prevăzut la art. 752 alin. (9), să procedeze la vânzarea prin negocieri directe, prin tender sau prin licitaţie publică a bunului gajat.

Potrivit art. 2 din Legea insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012 (în continuare – Legea nr.149), prin insolvabilitate se înțelege situația financiară a debitorului caracterizată prin incapacitatea de a-și onora obligațiile de plată, constatată prin act judecătoresc de dispoziție. Totuși, urmează să facem delimitarea dintre procesul de insolvabilitate și însăși insolvabilitatea ca fapt sau moment consumat. Astfel, prin proces de insolvabilitate se înțelege o multitudine de acțiuni și subproceduri prin care se ajunge la insolvabilitate ca stare de fapt și apoi se depășește această stare. Prin proces de insolvabilitate se înțelege:

Din 1 august, precum s-a comunicat în anunțul publicat de către Serviciul Fiscal de Stat pe pagina oficială www.sfs.md la data de 26.07.2019, a fost exclusă opțiunea de înregistrare de pe portalul serviciilor fiscale electronice — www.servicii.sfs.md și de pe portalul Ghișeului unic de raportare electronică – www.raportare.gov.md.

Comitetul executiv al Băncii Naționale a Moldovei (BNM) a decis prin vot unanim, în ședința de astăzi, 7 mai 2019, să mențină rata de bază aplicată la principalele operațiuni de politică monetară pe termen scurt la nivelul actual de 6,5 la sută anual. În același timp, se mențin ratele de dobândă la creditele overnight la nivelul actual de 9,5% anual și la depozitele overnight la nivelul actual de 3,5% anual. Totodată, se menține norma rezervelor obligatorii din mijloace atrase în lei moldovenești și în valută neconvertibilă la nivelul actual de 42,5% din baza de calcul, precum și norma rezervelor obligatorii din mijloace atrase în valută liber convertibilă la nivelul actual de 14,0% din baza de calcul.

Până la 31 iulie 2019 agenții economici încă mai pot depune cereri pentru subvenționarea locurilor de muncă nou create, comunică Ministerul Economiei și Infrastructurii. Amintim că aceste subvenții sunt o formă a ajutorului de stat acordată beneficiarilor — persoanele juridice private care practică activitate de întreprinzător în RM şi asigură creșterea efectivului de salariați de cel puțin 100 de persoane în anul de raportare pentru bărbați cu vârsta cuprinsă între 18 şi 25 de ani şi peste 45 de ani şi femei de toate vârstele, care va fi menținut pe o perioadă de cel puțin trei ani de la ultima tranșă de plată a subvenției, precum şi a salariului mediu lunar la nivel de 75% din cuantumul salariului mediu lunar pe economie.

Proiectul ce stabilește regulile de supraveghere suplimentară a entităților reglementate care fac parte dintr-un conglomerat financiar, în scopul asigurării stabilității financiare și a protejării deponenților, asiguraților și investitorilor a fost votat de Parlament în prima lectură.