În conformitate cu prevederile art. 901, alin (31) lit. d) din Codul Fiscal, în vigoare în perioadele fiscale ale anilor 2008-2011 (perioada de aplicare a cotei zero la impozitul pe venit al persoanelor juridice), persoanele specificate în art. 90 alin. (1) din CF erau obligate să reţină

Stimati cititori, tinem sa va prezentam lista întreprinderilor supuşi verificării de către Inspecţia muncii în trimestrul III 2014

În conformitate cu art. 25 alin. (2) din Legea nr. 1100-XIV din 30.06.2000 cu privire la fabricarea şi circulaţia alcoolului etilic şi a producţiei alcoolice, este exceptată de la marcarea cu „timbru de acciz, marca comercială de stat” producţia alcoolică în sticle cu capacitatea de pînă la 0,25 litri. Pe lîngă aceasta, conform art 123 alin. (6) litera a) din Codul fiscal, nu sînt marcate obligatoriu cu „timbru de acciz, marca comercială de stat” vinurile spumoase şi spumante, divinurile în sticle de suvenire cu capacitatea de pînă la 0,25 litri. Prin urmare, marcarea producţiei alcoolice, importate în sticle cu capacitatea de 0,05 litri, nu este obligatorie.

IFS teritoriale DMC Privind aplicarea accizelor la producţia alcoolică Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, în legătură cu modificările și completările Codului fiscal, operate prin Legea nr. 267 din 23.12.2011 pentru modificarea și completarea unor acte legislative (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2012, nr. 13-14, art. 32), intervine cu următoarele explicaţii. I. Prin prisma modificărilor operate în Legea menţionată, vinul și mustul din struguri, clasificate la poziţia tarifară 2204, au fost excluse din lista mărfurilor impozitate cu accize. Concomitent, reieșind din prevederile art. 123 alin. (5) al Codului fiscal, care stabilesc marcarea obligatorie cu „Timbru de acciz” a mărfurilor supuse accizelor, inclusiv și a vinurilor din struguri, din fructe și pomușoare, vinurilor din struguri saturate cu dioxid de carbon, agenţii economici care fabrică mărfuri de la poziţia tarifară 2204, procură de la agenţii economici rezidenţi aflaţi pe teritoriul Republicii Moldova care nu au relaţii fiscale cu sistemul ei bugetar sau importă astfel de mărfuri, începînd cu 13.01.2012, nu au obligaţia marcării acestora cu „Timbru de acciz”, dat fiind faptul că mărfurile în cauză nu reprezintă mărfuri supuse accizelor.

Налогоплательщик – пользователь контрольно-кассовой машины с фискальной памятью (ККМ) несёт ответственность за правильность и достоверность данных, отражённых в Журнале контрольно-кассовой машины (ЖККМ), а также за внесённые в ЖККМ исправления. Для корректного заполнения ЖККМ пользуйтесь следующими правилами:

Contribuabilul – utilizator al maşinilor de casă şi de control cu memorie fiscală (MCC) poartă răspundere pentru veridicitatea şi corespunderea datelor înscrise în Registrul MCC (RMCC), precum şi pentru rectificările efectuate. Pentru completarea corectă a RMCC, urmează de condus cu următoarele norme:

Administrația unei companii de publicitate solicită explicații privind procedura de achitare în bugetul local al mun. Chișinău a taxei pentru dispozitivele publicitare, pentru obiectele amplasate pe teritoriul municipiului, începînd cu 13 ianuarie 2012. Ar fi corect oare să se aplice cotele, stabilite pe teritoriul municipiului Chișinău și aplicabile pentru obiectele de publicitate exterioară in 2011? În conformitate cu prevederile Titlului VII „Taxele locale” din Codul Fiscal (în continuare CF), pus în aplicare prin Legea nr. 94-XV din 01.04.2004, cu modificările și completările ulterioare, în atribuțiile autorităților administraţiei publice locale intră aplicarea tuturor sau numai a unei părți din taxele locale, reglementate de art. 289 alin. (2) din CF (în funcţie de posibilităţile și necesităţile unităţii administrativ-teritoriale), precum și stabilirea cotelor de impozitare corespunzătoare. Subiecții impunerii, obiectele impunerii, baza de impozitare, modul de achitare a taxelor locale și de prezentare a dărilor de seamă aferente acestora, precum și criteriile utilizate pentru acordarea scutirilor fiscale sunt reglementați de CF.

În același timp, conform prevederilor art. 49, alin. (2), lit. d) a Legii Nr. 407-XVI din 21 decembrie 2006 cu privire la asigurări, brokerul de asigurare şi/ sau de reasigurare trebuie să desfăşoare doar activitate de broker de asigurare şi/sau de reasigurare. La situația de 31 decembrie 2011 brokerul de asigurare „X”, a înregistrat venituri din vînzări în sumă de 1,5 milioane lei, numărul mediu scriptic de salariați fiind de 20 persoane. Vă rugăm să explicați dacă întreprinderea dată se încadrează în regimul fiscal aferent impozitului pe venit al agenților economici subiecți ai sectorului întreprinderilor mici și mijlocii? Vă reamintim că, în conformitate cu prevederile art. 541 alin. (2) din Codul Fiscal, agenţii economici care corespund prevederilor alin. (1) din articolul dat şi care, la situaţia din 31 decembrie a perioadei fiscale precedente perioadei fiscale de declarare, au obţinut venit din activităţi operaţionale în sumă de pînă la 100 000 lei utilizează regimul de impozitare prevăzut la capitolul 71 al CF.

În conformitate cu prevederile paragrafului 1 din art. 15 al Acordului inclusiv în cazul în care rezidentul Federaţiei Ruse desfăşoară muncă salariată pe teritoriul Republicii Moldova doar pentru un termen de o lună de zile, venitul obţinut pentru această muncă urmează a fi impozitat în Republica Moldova la sursa de plată. În cazul în care persoana fizică cetăţean rezidentă a Federaţiei Ruse, este angajată la o întreprindere rezidentă a Republicii Moldova, dar nu desfăşoară activitatea salariată nemijlocit pe teritoriul Moldovei, plăţile efectuate în favoarea rezidentului Federaţiei Ruse, nu urmează a fi impozitate la sursa de plată în Republica Moldova.

În conformitate cu prevederile art. 290 lit. e) din Titlul VII „Taxele locale” al Codului fiscal (în continuare – CF), subiecţi ai impunerii cu taxa pentru unităţile comerciale şi/sau de prestări servicii de deservire socială sunt persoanele juridice sau fizice, înregistrate în calitate de întreprinzător, care dispun de unităţi comerciale şi/sau de prestări servicii de deservire socială.

Persoanele fizice cu venituri mari din Moldova, de rînd cu ceilalți cetățeni, nu sînt experți în legislația fiscală sau în aplicarea acesteia la desfăşurarea afacerilor lor. Dar, la fel ca toți contribuabilii, ei sunt responsabili pentru autenticitatea informației raportate în declarațiile lor fiscale, indiferent de faptul cine le întocmeşte. SFS este o instituţie publică care interacţionează zilnic cu cetăţenii și agenţii economici din Republica Moldova, prin urmare, măsurile administrative aplicate de funcţionarii fiscali sînt privite ca parte componentă a politicii guvernamentale. Veniturile fiscale constituie contribuţia majoră la buget, iar Guvernul se concentrează atît pe asigurarea unui nivel corespunzător de colectare a acestor venituri, cît și pe implementarea măsurilor moderne, corecte și coerente de administrare fiscală. Necesitatea schimbărilor calitative în administrarea fiscală este dictată și de diversificarea relaţiilor și formelor de cooperare, de perfecţionarea mecanismelor de management și a proceselor tehnologice, dezvoltarea tehnologiilor informaţionale, dar și de imperativul menţinerii competitivităţii în raport cu progresele mediului de afaceri. Mai multe servicii fiscale din diferite ţări au inițiat programe specializate pentru a aborda o problemă complexă ce ține de administrarea persoanelor cu venituri și averi mari. Ca și în cazul contribuabililor mari – agenţi economici, persoanele fizice bogate prezintă un risc sporit de conformare pentru administraţiile fiscale, din cauza complexității acestor contribuabili, mărimea majoră a veniturilor fiscale puse în joc, precum și utilizării de către aceștia a unor acțiuni agresive de planificare fiscală.

Neclarităţile şi incertitudinile, care se conţin în Codul fiscal, constituie numai una din principalele probleme cu care se confruntă contribuabilii din ţara noastră. În mare parte, această concluzie poate fi atribuită şi normelor legii, ce ţin de determinarea locului livrării serviciilor pentru a fi impozitate cu T.V.A.

La data de 14.10.2011, Guvernul prin hotărîrea nr. 771 a aprobat proiectul de lege pentru modificarea şi completarea unor acte legislative, care rezultă din politicile fiscale, bugetare şi vamale pentru anul 2012, perfecţionarea legislaţiei fiscale, bugetare şi vamale naţionale, alte aspecte ce ţin de gestiunea finanţelor publice. Pe data de 17 octombrie proiectul a fost prezentat în Parlament.

Persoana, care intenţionează să activeze în baza patentei de întreprinzător, depune o cerere de eliberare a patentei la inspectoratul fiscal teritorial în raza căruia își are domiciliul sau la locul de desfășurare a activităţii preconizate. Patenta poate fi eliberată și de primăria în a cărei rază de administrare solicitantul intenţionează să-și desfășoare activitatea în baza patentei, în cazul dacă în localitatea respectivă nu este amplasat inspectoratul (oficiul) fiscal. În acest caz, patenta eliberată de primărie este valabilă numai pe teritoriul administrat de aceasta.

Registrul maşinii de casă şi de control (RMCC), ca document pentru înregistrarea datelor totalizatoare din rapoartele de închidere zilnică, este prevăzut în Regulamentul cu privire la aplicarea maşinilor de casă şi control pentru efectuarea decontărilor în numerar, anexa nr. 5 la Hotărîrea Guvernului nr. 474 din 28 aprilie 1998 „Cu privire la aplicarea maşinilor de casă şi control cu memorie fiscală pentru efectuarea decontărilor în numerar” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 15 aprilie 2008, ediţie specială), cu modificările şi completările ulterioare. Pentru fiecare maşină de casă şi de control (MCC) se deschide cîte un RMCC în parte, pentru fiecare an sau semestru de gestiune, care se prezintă la organul fiscal care a înregistrat (care înregistrează sau reînregistrează) MCC pentru consemnare. În RMCC se înregistrează, conform cu raportul de închidere zilnică (RAPORT Z), sumele mijloacelor băneşti încasate în numerar (sau prin alt instrument (mod) de plată) provenite din tranzacţiile comerciale ale entităţii.

Cadrul juridic pentru satisfacerea creanţelor creditorilor din contul patrimoniului debitorului, prin aplicarea faţă de acesta a procedurii planului sau prin lichidarea patrimoniului debitorului şi distribuirea produsului obţinut, este stabilit de prevederile Legii insolvabilităţii nr. 149 din 29.06.2012. Prezenta lege este aplicabilă persoanelor juridice, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare, întreprinzătorilor individuali, inclusiv titularilor de patentă de întreprinzător, societăţilor de asigurări, fondurilor de investiţii, companiilor fiduciare, organizaţiilor necomerciale, înregistrate în Republica Moldova în modul stabilit. Prezenta lege nu se aplică băncilor. Procesul de insolvabilitate se desfăşoară în conformitate cu prevederile Codului de procedură civilă, Codului civil, Legii insolvabilităţii şi a Codului fiscal.

La situaţia din 30 iunie 2012 de către Serviciul Fiscal de Stat au fost încasate venituri la bugetul public naţional în sumă de 8 979,7 mil. lei. Corespunzător componentelor bugetului public naţional sumele încasate în valoare absolută şi valoare procentuală faţă de nivelul planificat se prezintă după cum urmează:

Două pietre de temelie a oricărei organizaţii sunt oamenii şi procesele. Dacă persoanele sunt motivate să lucreze din greu, pînă cînd procesele de lucru sunt împovărătoare şi cele neesenţiale sunt încă prezente, performanţa organizaţiei va fi una scăzută. Remodelarea proceselor de lucru (Business Process Reenginering — BPR) este cheia transformării modului în care oamenii lucrează1.

Începînd cu 14.03.2013, în Republica Moldova, în legătură cu adoptarea Legii insolvabilității nr. 149 din 29.06.2012, procedura privind declararea stării de insolvabilitate a întreprinderilor se va simplifica, iar termenii de realizare a acestora vor fi reduşi. Legea insolvabilității este aplicabilă la practica europeană avînd o abordare unică față de procedura de insolvabilitate a întreprinderilor. În acest context, legea prevede un şir de modalități şi un spectru larg de instrumente legale întru identificarea unei hotărîri în cazul în care întreprinderea insolvabilă poate fi salvată de la lichidare.

Pe piaţa locală primele automate pentru vînzări (automate de cafea, de regulă, second hand), dotate cu jetoniere, apar prin anul 2005. În instituţii, gări, staţii de autobuz şi aeroporturi, de rînd cu automatele de cafea, îşi fac apariţia şi alte automate de vînzări: automate de vînzări sucuri, băuturi răcoritoare, dulciuri, snack-uri etc. Dar şi în prezent predomină pe piaţă automatele de cafea dotate, de altfel, de acum cu cititoare (validatoare) de bancnote. Avantajul lor este că pot deservi, la orice oră şi fără costuri suplimentare, cererea pentru aceste produse. Care n-ar fi evoluţia tehnică a automatelor pentru vînzări, în vizorul fiscal întotdeauna vor fi sistemele de plată legate de numerar, carduri şi alte instrumente acceptate de acestea.