Conform prevederilor art. 129 pct. 11 din Codul fiscal (CF), control fiscal este verificarea corectitudinii cu care contribuabilul execută obligaţia fiscală și alte obligaţii prevăzute de legislaţia fiscală și alte acte normative, inclusiv verificarea altor persoane sub aspectul legăturii lor cu activitatea contribuabilului prin metode, forme și operaţiuni prevăzute de Codul fiscal. Principalele atribuții de control fiscal stabilite în competența Serviciului Fiscal de Stat (SFS) sunt expuse în art. 133 din CF, dar prevederi sunt specificate și în alte acte normative, spre exemplu Legea cu privire la reglementarea repatrierii de mijloace bănești, mărfuri și

Un aspect important în calcularea costului produselor fabricate și serviciilor prestate îl constituie contabilizarea și repartizarea costurilor indirecte de producție (CIP).  Potrivit pct. 5 din Indicațiile metodice, aprobate prin OMF nr. 118/20131 (Indicații metodice), astfel de costuri includ costurile aferente gestiunii și deservirii subdiviziunilor de producție ale entității. Altfel spus, acestea sunt legate de fabricarea mai multor tipuri de produse (servicii) și urmează a fi incluse în costul lor prin repartizare, în modul stabilit de entitate și, după caz, prevăzut în politicile contabile ale acesteia.

Modul de achitare şi evidenţă a plăților la bugetul public naţional prin sistemul trezorerial al Ministerului Finanţelor în anul 2019 a fost aprobat prin Ordinul nr.205 din 21 decembrie 2018, documentul fiind publicat în MO. Acesta prevede că, în scopul asigurării controlului corectitudinii încasărilor la bugetul public național, este utilizat Registrul codurilor IBAN, care sunt generate și actualizate de către Ministerul Finanțelor (încasările la bugetul public national). Registrul conţine codurile IBAN de încasări ale bugetului de stat, bugetelor locale (nivelul I si nivelul II), BASS și FAOAM. Ministerul Finanțelor transmite Registrul codurilor IBAN Băncii Naţionale a Moldovei şi prestatorilor de servicii de plată, Serviciului Fiscal de Stat,

În perioada 7-8 aprilie a fost desfășurată conferința națională în legislația muncii, care în anul curent este la cea de-a VII ediție. Evenimentul a  întrunit 10 speakeri din domenii HR, guvernare electronică, sănătate și securitate în muncă, dreptul muncii, reprezentanți ai patronatelor, fiind înregistrați peste 100 de participanți.

Serviciul Fiscal de Stat informează că la data de 25 februarie 2021 expiră termenul de prezentare a informațiilor din surse indirecte.   Potrivit art. 22611 din Codul fiscal, subiecții obligați să prezinte aceste informații sunt: instituțiile financiare – informația privind toate tipurile de conturi active pe parcursul unui an fiscal, inclusiv rulajele (mișcările) pe aceste conturi; companiile turistice – informația privind serviciile turistice prestate; companiile de asigurare – informația privind contractele de asigurare; deținătorii de registre ale deținătorilor de valori mobiliare – informația privind tranzacțiile cu valori mobiliare efectuate în perioada anului fiscal;

I. Principii generale de acordare de către angajatori a tichetelor de masă salariaților săi   Tichetul de masă (TM) reprezintă ca un card de plată prevăzut la art. 5 pct. 401 din Codul fiscal, emis de către operator în condițiile Legii nr. 166/2017 cu privire la tichetele de masă, acordat de către angajator salariaților și este utilizat ca instrument de plată în scopul procurării produselor alimentare în unitățile comerciale/de alimentație publică care au încheiat un contract de prestare a serviciilor cu operatorul, conform prevederilor art. 2 din Legea nr. 166/2017.

La data de 1 august curent, în Registrul de stat al unităţilor de drept erau înregistrate 122 374 entități, potrivit datelor Agenției Servicii Publice.   Cele mai multe unități de drept sunt înregistrate în mun. Chișinău - 70 135 și în mun. Bălți - 5043. În UTAG sunt înregistrate 4433 entități. Totodată, în Ialoveni sunt la evidență 3105 entități, în Cahul - 2653, în Orhei - 2618, în Ungheni - 2179.

În cazul comasării tuturor încăperilor izolate existente din construcție, care au fost formate anterior prin metoda separării, în modul stabilit de Legea nr. 354/2004 cu privire la formarea bunurilor imobile (Legea nr. 354/2004), în decizia de formare proprietarul va dispune expres faptul radierii din registrul bunurilor imobile a tuturor înscrierilor privind încăperile izolate existente din construcție.   Normă poate fi inclusă în Legea nr. 354/2004 și se conține în proiectul de lege elaborat de Agenția Relații Funciare şi Cadastru care a fost discutată în cadrul ședinței secretarilor de stat din 14 ianuarie curent.  

Conform datelor prezentate în cadrul Conferinței Naționale pentru Antreprenoriat Social (Ediția VI) desfășurate în regim online pe data de 16 februarie, economia socială în Uniunea Europeană acoperă peste 14,5 mil. de angajați, ceea ce reprezintă circa 6,5% din populația aptă de muncă, iar 1 din 4 întreprinderi create în țările europene este o întreprindere socială.  În Republica Moldova acest fenomen este încă la etapa incipientă de dezvoltare, unul din motive fiind nivelul scăzut de conștientizare al conceptului de antreprenoriat social.  

În scopul dezvoltării economice și creării noilor locuri de muncă în unele regiuni, vor fi acordate ajutoare de stat pentru dezvoltare regională, care urmează a fi evaluate de Consiliul Concurenței prin prisma Legii nr. 139/2012 cu privire la ajutorul de stat. În Monitorul Oficial din 22 ianuarie 2021 a fost publicată Hotărârea nr. 02 din 15 octombrie 2020 cu privire la aprobarea Regulamentului privind evaluarea ajutorului de stat pentru dezvoltare regională.   Prevederile Regulamentului se aplică de Consiliul Concurenței la evaluarea ajutoarelor de stat pentru dezvoltare regională pentru investiții acordate întreprinderilor mari, mici şi mijlocii, ajutoarelor de stat pentru dezvoltare urbană şi, în anumite circumstanțe excepționale, ajutoarelor de stat pentru dezvoltare regională de exploatare.

În anul 2018, în sistemul public de asigurări sociale a fost introdusă o categorie nouă de plătitori de contribuţii, aceştia fiind persoanele care desfăşoară activităţi necalificate cu caracter ocazional în agricultură (zilierii). Legea nr. 22 din 23 februarie 2018 privind executarea unor activităţi necalificate cu caracter ocazional desfăşurate de zilieri (în continuare — Lege) a intrat în vigoare la data de 2 septembrie 2018 şi reglementează activitatea zilierului pentru un beneficiar care poate fi o întreprindere sau organizaţie cu statut de persoană juridică ori fizică, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare, pentru care zilierii exercită activităţi necalificate cu caracter ocazional (în continuare – zilieri).

Ca urmare a continuării răspândirii pe teritoriul țării noastre a infecției cu COVID-19 și a creșterii numărului total al cazurilor confirmate, Guvernul a decis extinderea interdicției exportului unor mărfuri. Astfel, până la 30 iunie 2020 inclusiv, este interzis exportul din Republica Moldova: a măştilor medicale (pozițiile tarifare 630790, 481890)mănuşilor medicale (pozițiile tarifare 401511, 401519)a produselor biocide (dezinfectanţi medicali), incluse în Registrul naţional al produselor biocide şi în Registrul de stat al dispozitivelor medicale (poziția tarifară 3808). 

În Monitorul Oficial din 27 iulie curent a fost publicat Ordinul nr. 97-A din 24 iulie 2018 al Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la aprobarea listei plătitorilor de contribuţii pentru prezentarea carnetelor de muncă ale angajaţilor la CTAS. Astfel, în perioada 30 iulie-10 august 2018 agenți economici din sectoarele Botanica, Buiucani și Ciocana urmează să prezinte carnetele de muncă ale angajaţilor care şi-au început activitatea până la 1 ianuarie 1999 şi nu sunt beneficiari de pensii în sistemul public de asigurări sociale.

Redacția în vigoare până la 31 decembrie 2020 a art. 117 alin. (3) din Codul fiscal (CF) prevedea că, pentru vânzarea cu amănuntul şi prestările de servicii în locurile special amenajate şi în cadrul comerţului electronic, cu plata în numerar şi/sau prin intermediul instrumentelor de plată fără numerar, eliberarea facturii fiscale nu este obligatorie (cu excepţia cazurilor cînd este solicitată de cumpărător), dacă sunt respectate condiţiile stabilite1.   Respectiv, până la 1 ianuarie 2021, persoană fizică cetățean avea posibilitatea de a se adresa ulterior vânzătorului pentru eliberarea facturii fiscale, fără să fi fost specificat termenul limită de la momentul în care, de fapt, avuse loc tranzacția pentru care se elibera factura fiscală.

În perioada 1 ianuarie — 31 martie 2020 în sistemul „e-Integritate” au fost înregistrate 65 806 declarații, anunță Agenția Națională de Integritate. Potrivit datelor, din numărul total de declarații depuse, 65 192 sunt declarații anuale, 46 — declarații depuse la eliberare, 348 — declarații depuse la angajare și 5148 constituie declarațiile rectificate și/sau repetitive. Totodată, Agenția anunță că a crescut și numărul persoanelor responsabile de registrul electronic din cadrul entităților publice — de la 1983 la 2157. Acestea au obligația de a introduce fiecare subiect al declarării în sistem.

Declarația de primire în spațiul locativ pentru înregistrarea persoanei la domiciliu în cazul în care pentru fiecare intrare principală este atribuit o adresă separată ar putea fi depusă doar de către proprietar/coproprietari.   În cadrul ședinței secretarilor generali a fost examinat proiectul hotărârii de Guvern pentru modificarea Regulamentului privind eliberarea actelor de identitate și evidența locuitorilor Republicii Moldova  cu scopul sporirii calității și accesibilității serviciilor publice prestate pentru cetățeni.

Dosarul achiziției publice se întocmește pentru fiecare procedură de achiziție publică în parte și se păstrează în decurs de 5 ani de la inițierea acesteia. Toate informațiile aferente unei proceduri de achiziție publică înregistrate în Sistemul informațional automatizat „Registrul de stat al achizițiilor publice” (SIA RSAP) reprezintă o parte din dosarul achiziției respective.   Ieri, 28 octombrie, Guvernul a aprobat proiectul  hotărârii pentru aprobarea Regulamentului cu privire la întocmirea și păstrarea dosarului achiziției publice.

(continuare a articolului „Vânzarea acțiunilor proprietate publică: reglementări, proceduri, particularități, noutăți”)   Numeroase studii efectuate la nivel mondial arată că mediul privat poate activa și gestiona anumite lucruri și procese într-un mod mai eficient decât guvernele datorită concurenței pe piața liberă. De-a lungul timpului, acest lucru tinde să conducă la prețuri mai mici, calitate mai bună, o varietate mai mare de bunuri produse și servicii prestate, mai puțină birocrație și livrare mai rapidă. Din aceste considerente, majoritatea statelor au tins să supună privatizării majoritatea obiectelor comerciale deținute în proprietate. Privatizarea în sine constă în

Sunt deductibile în scopuri fiscale plățile unice și cotizațiile achitate de către entitățile de audit și ce documentele justificative sunt necesare pentru aceasta?   Conform art. 31 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 271/2017 privind auditul situaţiilor financiare, auditorul este obligat să achite plata unică pentru înregistrarea în Registrul public al auditorilor și cotizaţia anuală, cu excepţia perioadei de suspendare a activităţii conform art.13 alin.(1) lit.a) şi b).

Cu referire la explicațiile oferite în BGPF 2. (28.3.37) ce ţin de transmiterea carnetelor de muncă, nu este clar ”La finele lunii, în baza registrului privind eliberarea carnetelor se va întocmi factura fiscală la suma totală aferentă carnetelor eliberate.” Această factură urmează în fi înregistrată în registrul livrărilor și, respectiv, în raportul TVA 12? În cazul în care se va întocmi o singură factură fiscală la suma totală aferentă carnetelor eliberate, cine va fi cumpărătorul/ beneficiarul?