Banca Națională a Moldovei (BNM) continuă cu o serie de podcasturi campania de informare și sensibilizare „Educația financiară – un beneficiu personal, social și economic”.Acestea sunt adresate tuturor membrilor societății – consumatorilor, comunității de afaceri și, pur și simplu, persoanelor interesate de cultura financiară care doresc să se orienteze mai bine în lumea financiară  actuală, comunică regulatorul.   Podcasturile explică publicului cum funcționează piața financiară din Republica Moldova, care sunt instrumentele de politică monetară ale BNM sau de ce o bancă centrală trebuie să fie independentă. La fel, podcasturile oferă răspunsuri la întrebările: ce este mai avantajos - creditul ipotecar sau chiria; cum să obții bani pentru o afacere prosperă;

Государственная налоговая служба утвердила список лиц по оценке в 2021 г. арестованного ГНС имущества. Приказ ГНС № 627 от 16 декабря текущего года опубликован в «MO» 25 декабря.   Согласно документу, в следующем году оценкой арестованного ГНС имущества сможет заниматься Торгово-промышленная палата, в том числе посредством 10 филиалов (Кишинев, Бельцы, Сороки, Единец, Унгены, Кагул, Тигина, Орхей, Гагаузия, Хынчешты), а также 9 экономических субъектов:

Codul fiscal statuează dreptul funcționarului fiscal de a efectua controale asupra modului în care contribuabilii respectă legislația fiscală, de a efectua cumpărătura de control în cadrul controlului fiscal, precum și dreptul de a cere explicații și informații de rigoare asupra problemelor identificate în timpul controlului (art. 134 din CF).   Una din metodele de efectuare a controlului fiscal la fața locului este verificarea operativă care, conform prevederilor CF, este caracterizată prin următoarele:

Potrivit art. 39 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal, proprietatea privată (terenul) nefolosită în activitatea de întreprinzător, se consideră activ de capital.            În conformitate cu prevederile art. 42 alin. (1) din Codul fiscal, bază valorică a activelor de capital procurate se confirmă documentar potrivit modului stabilit de Ministerul Finanțelor și constituie valoarea de procurare confirmată documentar. În cazul lipsei documentelor de confirmare a activelor de capital baza valorică va constitui zero. 

Cabinetul de miniștri a susținut în cadrul ședinței din 30 noiembrie curent un șir de modificări la Hotărârea Guvernului nr. 636 din 11 decembrie 2019 prin care a fost aprobat Planul de acțiuni al Guvernului pentru anii 2020-2023.   Conform autorilor, revizuirea Planului a fost efectuată în urma analizei informației prezentate de autoritățile publice pentru primele nouă luni ale anului curent, precum și în baza monitorizării lunare asigurate de Cancelaria de Stat, fiind constatat că, din totalul celor 333 activități planificate pentru lunile ianuarie-septembrie ale anului 2020, au fost realizate circa 50% (166 activități), dintre acestea 47 înainte de termen.

Particularitățile anului 2020 au condiționat un proces al politicii fiscale complex condiționând necesitatea identificării și promovării unor măsuri axate pe relansarea economică ca urmare a crizei pandemice, perfecționarea reglementărilor fiscale prin reguli clare de impozitare bazate pe echitate, simplitate și asigurarea unei previzibilități reglementărilor fiscale.   În acest sens, urmează o sistematizare și descriere a celor mai importante modificări ale legislației fiscale și vamale care se regăsesc în Legea nr.257/2020 cu privire la modificarea unor acte normative (în continuare – Legea nr.257/2020).

În conformitate cu prevederile art. 261 alin. (17) din Codul fiscal, evidența și calcularea amortizării mijloacelor fixe în scopuri fiscale se efectuează în conformitate cu Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 289 din 14 martie 2007.

Comisia pentru Situații Excepționale s-a întrunit astăzi într-o ședință, aprobând, potrivit prim-ministrului interimar, Aureliu Ciocoi,  o listă de decizii de ordin social care vizează cetățenii, dar și de mediul de afaceri.   Printre acestea se regăsesc deciziile ce vizează activitatea mediului de business, ce țin de extinderea perioadei de implementare a Programului de subvenționare a dobânzilor și a Programului de rambursare a TVA până la 31 mai 2021 inclusiv.   Până la 31 mai curent, va fi permisă deducerea în scopuri fiscale și scutirea de impozitul pe venit, precum și de contribuții și prime obligatorii,  pentru plățile efectuate de angajatori la procurarea vaccinelor contra COVID-19. Aureliu Ciocoi a menționat aprobarea altor măsuri de simplificare a administrării fiscale, care vor fi prezentate ulterior ( cu detalii suplimentare vom reveni).

Volumul cifrei de afaceri pentru comerțul de bunuri cu amănuntul în anul precedent s-a majorat în Republica Moldova cu 4,6% (în prețuri comparabile) față de indicatorii înregistrați la finele anului 2019 și au atins 61,7 mld. lei. În același timp, serviciile prestate populației, fiind puternic afectate de efectele pandemiei, au fost în diminuare cu 15,7% (în prețuri comparabile), constituind 18,8 mld. lei, denotă datele din Raportul lunar privind evoluția social-economică a RM elaborat de Ministerul Economiei și Infrastructurii.   Volumul cifrei de afaceri pentru comerțul de bunuri cu ridicata și serviciile prestate întreprinderilor a fost în scădere în 2020.

În anul 2017, ponderea impozitelor nete pe produs în PIB a crescut până la 15,9% datorită înviorării cererii interne, precum și îmbunătățirii administrației fiscale, se constată proiectul Strategiei Naționale de Dezvoltare „Moldova 2030” în contextul analizei structurii PIB după resurse. Suplimentar, în nota informativă la proiect se spune că structura și destinația cheltuielilor publice urmează a fi adaptată, pe termen mediu, la obiectivele strategice de dezvoltare durabilă a Republicii Moldova.

Conform art.35 din Codul vamal nr.1149-XIV din 20.07.2000, în cazul în care mărfurile sînt puse în liberă circulaţie cu acordarea de facilităţi fiscale şi vamale pe motivul destinaţiei lor finale, acestea rămîn sub supraveghere vamală.

Ca rezultat al analizei și evaluării Programului de ajutor social efectuate de experții internaționali, a fost formulată propunerea de majorare anuală cu 2,82 puncte a punctajului de bunăstare, ce ar permite creșterea numărului de beneficiari ai ajutorului social. Astfel, în anul 2021 urmează să beneficieze de suportul statului, suplimentar la numărul beneficiarilor existenți, circa 1800 de familii, iar încă 2500 de familii vor fi incluse în programul pentru ajutorul acordat în perioada rece a anului. Cheltuielile necesare pentru implementarea acestor modificări vor constitui 29,6 mil. lei, bani prevăzuți în Cadrul Bugetar pe Termen Mediu pentru anii 2021-2023.   Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale a elaborat proiectul hotărârii de Guvern pentru modificarea Regulamentului cu privire la modul de stabilire şi  plată a ajutorului social. 

Dezvoltarea instituțională; consolidarea procesului de deservire și evidență a contribuabililor, a managementului conformării voluntare și forțate; modernizarea tehnologiilor informaționale sunt obiectivele prevăzute în proiectul Programului de dezvoltare strategică al Serviciului Fiscal de Stat pentru anii 2021–2023, propus pentru consultări publice de autoritatea fiscală.   Aceste direcții prioritare, conform proiectului, sunt abordate prin prisma problemelor cu care se confruntă SFS ca instituție, dar și societatea la general, inclusiv cele provocate de pandemia COVID-19. SFS tinde ca măsurile propuse să aibă nu doar impact fiscal, dar și administrativ, economic, de mediu, social.

Pentru acoperirea cheltuielilor bugetare în contextul pandemiei, Guvernul RM a apelat la împrumuturi interne și externe, fapt ce a majorat nivelul de îndatorare a țării, care se menține și în anul curent.   Datele din Raportul lunar privind evoluția social-economică a RM făcut public de Ministerul Economiei și infrastructurii arată că, la situația de la sfârșitul lunii februarie 2021, datoria de stat administrată de Guvern a atins nivelul de 69,8 mld. lei. Datoria internă, care deține ponderea 44% în valoarea totală a datoriei de stat, a însumat 30,7 mld. lei și a crescut cu 29,3% față de aceeași perioadă din anul precedent. Datoria de stat externă, având o pondere de 56% în total, a atins 39,1 mld. lei, majorându-se cu 33,2 la sută.

Odată cu intrarea în vigoare a Legii privind auditul situațiilor financiare nr. 271/2017 (în continuare - Legea nr. 271/2017), în legislația națională a fost introdus un nou concept, cel de comitet de audit.   Deși prevederile legale referitoare la această noțiune sunt în vigoare deja al doilea an (începând cu 01.01.2019), pentru unii manageri activitatea comitetului de audit este considerată puțin abstractă, pentru alții, nu sunt clare responsabilitățile acestuia. Având în vedere importanța constituirii unui comitet de audit eficient, am considerat necesară o examinare, care să cuprindă atât aspecte teoretice, cât și practice, referitoare la activitatea acestui comitet.

Proiectul de lege privind abrogarea Legii nr.235  din 3 octombrie 2016 privind emisiunea obligațiunilor de plată derivate din garanțiile de stat nr.807 din 17 noiembrie 2014 și nr. 101 din 1 aprilie 2015 a fost votat astăzi, 16 decembrie 2020, în două lecturi.   La prezentarea proiectului a fost menționat că acesta are drept scop eliminarea presiunii fiscale suplimentare asupra populației și economiei țării, utilizarea eficientă și în interesul cetățenilor a resurselor financiare acumulate de stat sub formă de taxe și impozite și neadmiterea majorării substanțiale a datoriei de stat provocată de emiterea obligațiunilor de stat în valoare ce depășește 13,5 mld. lei și transmiterea acestora către Banca Națională a Moldovei.

Restituirea impozitului pe venit achitat sau care a fost reținut în plus persoanelor fizice care nu desfășoară activitate de întreprinzător se efectuează în corespundere cu prevederilor Titlului II al Codului fiscal și art.175 și art.176 din Titlul V al CF. Astfel, restituirea mijloacelor băneşti presupune rambursarea acestora, constatate ca plătite în plus sau a celor care, conform legislaţiei fiscale, urmează a fi restituite la contul contribuabilului.

Potrivit art.57 alin.(2) lit.b) din Codul fiscal, în cazul lichidării agentului economic, beneficiarii proprietăţii distribuite sunt trataţi astfel ca şi cum ei au schimbat cotele lor de participaţie în capitalul agentului economic lichidat pe o sumă egală cu valoarea de piaţă a proprietăţii obţinute.

În articolele din numerele precedente au fost dezvoltate în detaliu principalele noțiuni și concepte în ceea ce ține de desfășurarea activității de întreprinzător pe teritoriul RM de către o entitate străină. Astăzi vom analiza unele situații specifice, și anume: a)impozitarea activității companiilor de transport ce operează internațional; b)impozitarea activității în cadrul întreprinderilor asociate; c)impozitarea activității în cadrul societăților civile.

Anual, la 14 iunie marcăm Ziua Mondială a Donatorului de Sânge. Salariaţii donatori de sânge şi componente sanguine beneficiază de garanţiile acordate în temeiul legislaţiei naţionale. În tabelul de mai jos