Poate entitatea – subiect al sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii (prezintă darea de seamă forma IVAO15 sau, începând cu anul 2020, forma SIMM 20) să beneficieze de anumite scutiri (facilități) la plata impozitului pe venit, inclusiv ca rezultat al majorării numărului de salariați (angajați)?

Prin Legea cu privire la modificarea unor acte legislative nr. 171 din 19 decembrie 2019 au fost efectuate modificări în Codul fiscal în partea ce ține de determinarea venitului impozabil pentru agenții economici – subiecți ai sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii (ÎMM), fiind exclusă limitarea doar la venitul din activitatea operațională. Ținând cont de acest fapt, Ministerul Finanțelor, prin Ordinul nr.40 din 9 martie 2020, a aprobat un nou formular tipizat al Dării de seamă privind impozitul pe venitul agenților economici subiecți ai sectorului întreprinderilor mici și mijlocii (forma SIMM20), care va substitui formularul IVAO15.

Up Moldova -  leader pe piața cardurilor de masă din Republica Moldova a fost apreciat de către sistemul internaţional de plată Mastercard cu premiul pentru promovarea plaților fără numerar de către sistemul internațional de plata Mastercard. Premiul a fost înmânat în cadrul evenimentului „Mastercard Day”, care se desfăşoară anual în Moldova, fiind invitaţi în calitate de speakeri experţi internaţionali în business şi banking, reprezentanţii băncilor comerciale din ţară şi partenerii de dezvoltare.  Este de menţionat faptul ca recent Up Moldova în parteneriat cu Mastercard  a lansat  în premieră pe piața tichetelor de masă, propria soluție de plăți mobile – portofelul digital, care permite achitarea cumpărăturilor contactless. Acum, deținătorii cardurilor Mastercard, eliberate de Up Moldova, își pot achita cumpărăturile direct de pe telefonul mobil. Astfel, pentru a transforma telefonul mobil într-un dispozitiv de plată este suficientă o simplă apropiere de terminal. La achitarea cu telefonul mobil nu se percep comisioane suplimentare. Securitatea și siguranța tranzacției este garantată de standardele internaționale Mastercard.

Agentul economic, genul de activitate al căruia este comercializarea materialelor de construcții, pe parcursul unei perioade fiscale a efectuat plăți sub formă de premii pentru angajații care au obținut cele mai bune rezultate la vinderea produselor, precum și ajutor material angajaților care au doi sau mai mulți copii. În scopuri fiscale cheltuielile menționate se vor permite la deducere sau nu? Se permite deducerea cheltuielilor ordinare și necesare, achitate sau suportate de contribuabil pe parcursul perioadei fiscale, exclusiv în cadrul activității de întreprinzător, se spune în art. 24 alin. (1) din CF.

 Articolul 96 din Codul fiscal stabilește următoarele cote ale TVA:   a) cota-standard – în mărime de 20% din valoarea impozabilă a mărfurilor şi serviciilor importate şi a livrărilor efectuate pe teritoriul Republicii Moldova;

Salariul lunar pentru personalul din unitățile bugetare, potrivit art.10 din Legea nr.270/2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar (în continuare - Legea nr.270/2018), este constituit din partea fixă și partea variabilă. Salariu lunar constituie, conform art.4 din Legea nr.270/2018, retribuția bănească care include salariul de bază și toate sporurile,

În perioada în care sunt desfășurate adunările generale anuale în cadrul societăților pe acțiuni, în care cota statului depășește 50% din capitalul social, propunem analiza modificărilor și completărilor importante care au intrat în vigoare în Legea nr.1134/1997 privind societățile pe acțiuni la 1 ianuarie 2021, fiind aprobate prin Legea nr.18/2020.   Amintim, modul de înfiinţare, dizolvare (lichidare) şi statutul juridic al societăţilor pe acţiuni (SA), drepturile şi obligaţiile acţionarilor, ale membrilor organelor de conducere şi ale altor persoane cu funcţii de răspundere ale societăţii, drepturile şi interesele legale ale creditorilor şi acţionarilor acestor societăţi este stabilit în Legea nr.1134/1997, cu modificările și completările ulterioare1.

Adoptarea Legii nr. 131/2015 privind achizițiile publice (Legea nr. 131/2015), inclusiv modificările ulterioare, au avut drept scop armonizarea cadrului legislativ în corespundere cu directivele europene, în deosebi cu prevederile Directivei 2014/24/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 26.02.2014 privind achiziţiile publice, oferind autorităţilor publice din RM oportunitatea introducerii de noi concepte şi abordări în domeniul achiziţiilor publice. Și anume, utilizarea fondurilor publice în mod eficient, prin generarea valorii pentru bani (value of money) de către sistemul de achiziţii, în detrimentul alegerii banale a celui mai mic preţ. Autorităților publice în acest sens, revenindu-le responsabilitatea de bază de alegere a celei mai bune oferte din punct de vedere tehnico-economic, care generează valoare economică autentică, şi nu doar executarea unei cheltuieli în limita bugetului planificat, aşa cum încă, în mare parte se mai percepe în prezent.

În Monitorul Oficial de astăzi, 31 decembrie, Ministerul Finanțelor a publicat Ordinul nr. 153 din 27 decembrie 2021 cu privire la modul de achitare și evidență a plăților la bugetul public național prin sistemul trezorerial al Ministerului Finanțelor în anul 2022.  În continuare vă propunem să luați cunoștință de Ordinul publicat. Întru asigurarea achitării și evidenței plăților la bugetul public naţional prin sistemul trezorerial al Ministerului Finanțelor în anul 2022,

Conform actului de predare-primire al bunului în conformitate cu contractul de leasing financiar, un cetățean și-a transmis proprietatea - autoturismul companiei de leasing. Concomitent, acest bun a fost transmis în folosință cetățeanului, iar la expirarea contractului, el și-a răscumpărat autoturismul. În cazul dat urmează sau nu să fie calculată creșterea de capital?

Pentru a fi profitabila si a avea viitor, o afacere trebuie sa indeplineasca o serie de conditii esentiale: sa aiba manageri competenti, angajati dedicati, o misiune bine stabilita si sa aduca inovatii in mod constant.Dintre toate aceste conditii, una este mai mereu lasata la coada: motivarea angajatilor. In articolul urmator iti vom arata de ce este importanta aceasta conditie si cum pot managerii sa adune in jurul lor oameni motivati si sa-i pastreze asa cat mai mult timp.   A. Importanța motivării angajaților

În perioada 3-13 noiembrie 2020, Agenția Proprietății Publice va desfășura licitațiile cu strigare pentru privatizarea acțiunilor proprietate publică de stat din 13 societăți pe acțiuni, în loturi unice, pe piața reglementată.   Astfel, sunt propuse pentru privatizare pachetele de acțiuni a 10 societăți pe acțiuni din domeniul reparării și întreținere a drumurilor auto, în care cota statului variază între 96,8% și 99,14%, iar costul – între 22 mil. lei și 42 mil. lei. Toate acțiunile sunt expuse spre vânzare la prețul ce depășește valoare nominală a acestora de la 0,5 lei până la 6,6 lei.

Concediul de odihnă este intervalul de timp în care salariatul e scutit de muncă în mod legal și în care primește remunerația bănească potrivită. Articolul 5 din Codul muncii (în continuare - CM) garantează dreptul la concediu de odihnă anual plătit tuturor angajaților. Astfel, orice salariat care lucrează în baza unui contract individual de muncă (CIM) sau deține o funcție publică în conformitate cu prevederile art. 28 din Legea nr. 158/2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public (în continuare - Legea nr. 158/2008) beneficiază de dreptul la concediu de odihnă anual plătit.

Orice schimbare de politici contabile conduce la rezultate diferite. Modificările de politici contabile se permit doar dacă sunt solicitate de o autoritate competentă (modificare de reglementare) sau dacă au ca rezultat informații mai credibile și mai relevante privind poziția financiară și performanțele entității.   În unele situații, entitățile au tendința de a modifica politicile contabile și de a revizui estimările inițiale în acord cu noile informații disponibile, toate acestea cu scopul de a se adapta cerințelor economice care pot apărea.  

Astăzi, 8 septembrie curent, au avut loc consultări publice la proiectul Planului de acțiuni al Guvernului pentru anii 2021-2022 în domeniul economie și antreprenoriat. Ministrul Economiei, Sergiu Gaibu,  s-a referit la principalele obiective, atât pe termen scurt, cât și pe termen mediu, menționând că datorită unei sinergii bune între autorități, expertizei și soluțiilor eficiente și echitabile, transpuse într-un cadru normativ clar și fără ambiguități pentru toți participanții pieței, se vor obține rezultate bune în economia națională.  

Contextul anului 2020 a determinat necesitatea identificării și promovării unor măsuri ce au drept scop atenuarea efectelor crizei pandemice și relansarea economiei naționale, prin diminuarea presiunii fiscale, implementarea de noi mecanisme de subvenționare, perfecționarea reglementărilor fiscale prin reguli clare de impozitare bazate pe echitate, simplitate și asigurarea previzibilității impunerii. Mai multe detalii despre particularitățile politicii atât fiscale cât și vamale pentru anul 2021 aveți ocazia să aflați din articolul elaborat de Dorel Noroc și Corina Alexa, disponibil în nr. 2 (65) a revistei ”monitorul fiscal FISC.md”.

Cea de-a V-a reuniune a subcomitetului Republica Moldova - Uniunea Europeană pentru economie, aspecte sociale și sectoriale, Cluster II „Industrie și politici antreprenoriale, minerit și materie primă, turism, dreptul companiilor și guvernanță corporativă, protecția consumatorilor și fiscalitate” s-a desfășurat în format online.   În cadrul evenimentului, prezidat de secretarul de stat al Ministerului Economiei și Infrastructurii, Iuliana Drăgălin, au fost prezentate rezultatele obținute de Republica Moldova privind implementarea politicilor ce țin de Cluster II. Potrivit Iulianei Drăgălin, țara noastră a înregistrat progrese în preluarea practicilor europene privind dezvoltarea și implementarea politicilor și instrumentelor pentru facilitarea activității antreprenoriale și interacțiunii cu instituțiile publice.

În conformitate cu prevederile art.11 alin. (4) din Legea nr.1540 din 25 februarie1998 privind plata pentru poluarea mediului, cota taxei pentru mărfurilece cauzează poluarea mediului în procesul utilizării se stabileşte după cumurmează: 1) pentru mărfurile indicate la anexa nr.8 din Legea menționată – conform cotelorstabilite în anexa respectivă; 2) pentru ambalajul primar din materiale plastice(clasificat la poziţiile tarifare 3923 21 000, 3923 29 şi 3923 30), careconţine produse:

Informația succintă ce ține de situaţia social-economică în mun. Chişinău pentru primele trei luni ale anului curent a fost recent publicată de Biroul Național de Statistică. Unele aspecte ce țin de evoluția economică sunt prezentate în continuare.   Potrivit documentului, în capitală cifra de afaceri în industrie a sporit cu 6,8% comparativ cu lunile ianuarie-martie din anul precedent. Volumul producției industriale a fost în creștere cu 5,8% datorită producției și furnizării de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat, acestea majorându-se cu 28,4%. În aceeași perioadă au fost raportate descreșteri în industria extractivă (cu 15,2%) și în industria prelucrătoare (cu 1,5%).

Persoanele licențiate și autorizate care prestează servicii sau desfăşoară activităţi pe piaţa de capital vor fi supuse unui audit în scop de supraveghere. Acesta presupune efectuarea periodică a auditului sistemelor informaționale și efectuarea verificării corespunderii cerinţelor aferente normelor de prudenţă fiecărui gen de activitate în parte potrivit licenţelor şi autorizaţiilor deţinute, la solicitarea Comisiei Naționale a Pieței Financiare. Ministerul Finanțelor propune spre consultare proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr.171/2012 privind piața de capital.