Studiu de caz: SRL X procură mărfuri prin intermediul platformelor internaționale de comerț de la producători din străinătate și le livrează cumpărătorilor din diferite state ale lumii, fără ca mărfurile respective să fie importate pe teritoriul Republicii Moldova și ulterior exportate. Suma vânzărilor efectuate depășește 2 mil. lei pe parcursul a 12 luni consecutive. Urmează să se înregistreze SRL X în calitate de subiect al impunerii cu TVA sau nu? 

În procesul înregistrării și evaluării bunului imobil construit de familia noastră, departamentul cadastral a indicat în destinație „locativ”, dar în realitate această construcție este un business-centru. Acum am primit avizul de plată la impozitul pe avere, în care este inclusă și clădirea centrului de business. Ce trebuie să întreprindem pentru a exclude acest obiect din avizul de plată?   Conform art. 2873 alin. (1) din Codul fiscal, obiect al impunerii cu impozit pe avere  constituie bunurile imobiliare cu destinaţie locativă, inclusiv căsuțele de vacanță (cu excepţia terenurilor), precum şi cotele-părţi, a căror totalitate întruneşte cumulativ următoarele condiţii: 

Proiectul ce prevede completarea Legii nr.179/2016 cu privire la întreprinderile mici şi mijlocii, (inițiativă legislativă înaintată de un grup de deputați) ce vine cu un nou mecanism de garantare a creditelor pentru IMM-uri emise de către Fondul de Garantare a Creditelor (FGC) gestionat de ODIMM, a primit avizul pozitiv al Guvernului în cadrul ședinței din 9 martie 2022.   Astfel, autorii inițiativei propun suplinirea Legii nr. 179/2016 cu noțiunea „garanție de portofoliu” care va reprezenta angajamentul prin care o instituție care gestionează fondurile de garantare a creditelor va prelua riscul de credit

Este în drept persoana fizică – cetățean rezident al RM, să utilizeze pentru anul 2022 scutirea pentru copilul care s-a născut în luna iulie 2022? Care va fi cuantumul scutirii pentru persoana întreținută de care poate beneficia părintele pentru perioada fiscală pe parcursul căreia s-a născut copilul?

Având în vedere solicitările ce țin de necesitatea precizării regimului fiscal al contribuabililor întegistrați drept persoane juridice – organizații comerciale, venim cu precizarea aspectelor ce țin de evidența și reflectarea în dările de seamă a veniturilor acestor organizații, precum și a termenelor de raportare și formele ce urmează a fi prezentate de aceste arganizații.

Organizarea, statutul, drepturile şi obligaţiile părţilor implicate în procesul de formare profesională prin învăţământul dual sunt reglementate de Legea nr.110/2022 cu privire la învăţământul dual (Lege). Conform art.3 alin.(1) din Lege, învăţământul dual este o

La fel ca orice activitate de întreprinzător, desfășurarea de către persoana fizică a activității profesionale licențiate sau autorizate (de exemplu, în calitate de avocat, executor judecătoresc, notar, administrator autorizat etc.) implică efectuarea unor operațiuni/tranzacții de plată prin intermediul conturilor bancare și/sau de plăți.

Casa Naţională de Asigurări Sociale reaminteşte, că data de 27 februarie 2023 reprezintă termenul limită de declarare şi de plată a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii la bugetul asigurărilor sociale de stat. În conformitate cu anexa nr. 1 la Legea nr. 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale:

Ministerul Finanțelor a propus pentru consultări publice proiectul modificărilor și completărilor la Regulamentul privind modul de stingere a obligaţiei fiscale şi anulare a sumelor plătite în plus prin prescripție (Regulament), aprobat prin HG nr. 221/2017, elaborat în vederea armonizării prevederilor acestuia cu prevederile Codului fiscal (CF) și Legii nr. 1593/2002.

În ianuarie-februarie 2022 exporturile de mărfuri din RM au însumat $667 mil., valoare de 1,6 ori mai mare comparativ cu cea înregistrată în primele două luni din anul 2021, dintre care mărfurile autohtone au deținut $545,9 mil., fiind în creștere de 1,7 ori față de perioada similară din anul precedent, iar reexporturile de mărfuri străine (după prelucrare și clasice) au însumat la $121,1 mil. (18,2% din total exporturi) sau cu 12,8% mai mult, comparativ cu indicatorii din primele două luni ale anului 2021, comunică Biroului Național de Statistică.   Exporturile de mărfuri destinate țărilor Uniunii Europene (UE–27) în perioada de raportare au totalizat $414,1 mil., fiind în creștere cu 53% comparativ cu perioada corespunzătoare din anul 2021 și dețin o pondere de 62,1% în total exporturi, în scădere cu 1,5 p.p. față de ianuarie-februarie 2021.

Serviciul Fiscal de Stat întreprinde în permanență măsuri de conformare voluntară și informare a persoanelor fizice care transmit în locațiune bunuri imobile cu privire la obligațiile stabilite de actele normative în vigoare privind înregistrarea contractelor de locațiune. Astfel, în perioada lunilor ianuarie – decembrie 2021, la Serviciul Fiscal de Stat s-au înregistrat 17 763 contracte de locațiune/chirie, în creștere cu 22,19% sau cu 3 941 contracte înregistrate mai mult comparativ cu anul 2020.

Statul asigură libertatea activităţii de întreprinzător, protecţia concurenţei loiale şi apărarea drepturilor şi intereselor întreprinderilor şi ale cetăţenilor contra practicilor anticoncurenţiale şi concurenţei neloiale. Întrucât protecţia, menţinerea şi stimularea concurenţei are drept scop promovarea intereselor legitime ale consumatorilor, pentru încălcarea legislației concurențiale sunt aplicate sancțiuni,

Deficitul balanței comerciale în luna decembrie 2021 a constituit $429 mil., fiind în creștere cu $91,4 mil. față de cel înregistrat în luna noiembrie 2021 și cu $80 mil. comparativ cu luna decembrie 2020, comunică Biroul Național de Statistică.   În anul 2021 țara noastră a importat mărfuri în sumă de $7176,6 mil. cu 32,5% mai mult decât în anul precedent. Importurile de mărfuri provenite din țările UE au deținut o pondere de 43,9% din total și s-au cifrat la $3149,1 mil., în scădere cu 1,7 puncte procentuale comparativ cu anul 2020, iar importurile de mărfuri provenite din țările CSI au avut o valoare de $1905,3 mil., echivalând cu o cotă de 26,5% și fiind în creștere cu 2,2 p.p. față de anul 2020.

În trimestrul I al anului 2022 exporturile de mărfuri din Moldova au depășit $1,06 mld., fiind în creștere cu 55,2% în raport cu valoarea înregistrată în perioada corespunzătoare din anul trecut.   Conform datelor Biroului Național de Statistică (BNS), volumul exportului de mărfuri autohtone în perioada analizată au constituit $867,5 mil. sau 81,6% din total exporturi, de 1,7 ori mai mult față de perioada similară din anul 2021. La rândul său, reexporturile de mărfuri străine (după prelucrare și clasice) în ianuarie-martie 2022 s-au cifrat la $195,3 mil., constituind 18,4% din total exporturi, majorându-se cu 12,9% comparativ cu aceeași perioadă din anul precedent.

Conform prevederilor art. 13 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal, persoanele fizice rezidente cetățeni ai Republicii Moldova care nu desfăşoară activitate de întreprinzător şi pe parcursul perioadei fiscale obţin venituri impozabile din orice surse aflate în Republica Moldova şi din orice surse aflate în afara Republicii Moldova pentru activitatea lor în Republica Moldova sunt subiecți ai impunerii cu impozitul pe venit. De asemenea, alin. (2) al aceluiași articol prevede că subiecţii impunerii sunt obligaţi să declare venitul brut obţinut din toate sursele.

Contribuția la adoptarea și aplicarea legislației în domeniul mediului se regăsește printre prioritățile comunității de business. Cum se poate implica mediul de afaceri în protecția mediului, care este stadiul actual al cadrului normativ în domeniul gestionării deșeurilor și ce practici putem prelua din regiune – aceste și alte subiecte au fost discutate în cadrul mesei rotunde cu genericul „Sporirea rezilienței ecologice prin implicarea mediului de afaceri din RM”, organizată astăzi de AmCham Moldova și PRIAevents în parteneriat cu Ministerul Economiei și Infrastructurii și Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului.

Cadrul legal ce reglementează activitatea agenţilor economici rezidenţi aflaţi pe teritoriul Republicii Moldova, dar care nu au relaţii fiscale cu sistemul ei bugetar este completat de următoarele acte legislative și normative: a) Hotărârea Guvernului nr. 815 din 2 august 2005 cu privire la regularizarea traficului de mărfuri şi servicii ce constituie obiectul activităţii de comerţ exterior al Transnistriei, precum şi furnizarea de către aceştia a reţelelor şi a serviciilor de comunicaţii electronice; b) Hotărârea Guvernului nr. 1001 din 19 septembrie 2001 cu privire la declararea mărfurilor de către agenţii economici din raioanele de est ale Republicii Moldova; c) Codul fiscal.

Potrivit art.88 alin.(5) din Codul fiscal veniturile persoanei fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător, obţinute din prestarea serviciilor şi/sau lucrărilor, precum şi veniturile membrilor consiliului sau comisiei de cenzori a întreprinderilor sînt considerate drept salariu din care se reţine impozitul conform cotei prevăzute la art.15 lit.a) din Cod.      Respectiv, în cazul prestării serviciilor de către persoana fizică pensionar angajatorul va reține impozit pe venit ca din salariu aplicînd cota de 12%.

Agenții economici care activează în regim duty-free, ale căror obiecte sunt amplasate în zona de intrare pe teritoriul Republicii Moldova, ar putea să nu mai beneficieze de facilitățile fiscale și vamale. În Parlament este înregistrat proiectul de lege pentru modificarea unor articole din Codul vamal și Codul fiscal, prin care se introduce mențiunea expresă că mărfurile comercializate de către magazinele, barurile și restaurantele duty-free vor fi scutite de achitarea TVA-ului și accizei doar în cazul celor amplasate la ieșirea din țară.

Guvernul a aprobat în ședința de astăzi, 19 noiembrie curent, proiectul hotărârii privind aprobarea proiectului ce se referă la politica fiscală și vamală pentru anul 2022.  Ministrul Finanțelor, Dumitru Budianschi, a menționat că în proiect au fost incluse doar măsurile care nu erodează substanțial veniturile bugetare pentru anul 2022 și au un nivel înalt de consens. Alte propuneri, care au un impact bugetar mai sporit și/sau necesită identificarea unor soluții de consens între toți actorii implicați, vor fi discutate în următorul exercițiu.   Documentul conține prevederi ce vizează: alocarea a 100% din încasările din taxa pentru folosirea drumurilor către bugetele locale;  extinderea spectrului de venituri neimpozabile; revizuirea cuantumului scutirilor personale și a persoanelor întreținute; specificarea regimului fiscal a veniturilor obținute de administrația parcului pentru tehnologia informației;