Începând cu 1 aprilie 2022, cuantumul minim garantat al salariului în sectorul real (la întreprinderi, organizații, instituții cu autonomie financiară, indiferent de tipul de proprietate și forma de organizare juridică) se aplică în mărime 3500 de lei pe lună (20,71 lei pe oră), calculat pentru un program complet de lucru în medie de 169 de ore pe lună, în creștere cu 565 lei față de cel aprobat pentru anul 2021, care a constitui 2935 lei.   Hotărârea Guvernului nr. 142 din 9 martie 2022 pentru modificarea pct. 1 din Hotărârea Guvernului nr. 165/2010 cu privire la cuantumul minim garantat al salariului în sectorul real a fost publicată în Monitorul Oficial de astăzi, 11 aprilie curent.

Începând cu 1 aprilie 2022, cuantumul minim garantat al salariului în sectorul real (la întreprinderi, organizații, instituții cu autonomie financiară, indiferent de tipul de proprietate și forma de organizare juridică, în continuare – unități) se stabilește în mărime de 20,71 lei pe oră sau 3 500 de lei pe lună, calculat pentru un program complet de lucru în medie de 169 de ore pe lună.   În Monitorul Oficial de astăzi, 11 martie, a fost publicată Hotărârea Guvernului nr. 142 din 9 martie 2022 pentru modificarea pct. 1 din HG nr. 165/2010 cu privire la cuantumul minim garantat al salariului în sectorul real.

O persoană fizică este angajată la două întreprinderi, cu durata muncii de 6 ore per zi. Ambii angajatori oferă angajaților tichete de masă. La care întreprindere va obține tichetele angajatul în situația în care carnetul de muncă a fost scos din circuit? Cum poate fi determinat locul de muncă de bază? Conform art. 22 din Regulamentul cu privire la modul de operare cu tichete de masă: “În cazul în care salariatul lucrează pentru diferiți angajatori același număr de ore, locul de muncă de bază se stabilește individual de către salariat prin prezentarea declarației pe propria răspundere angajatorului. Locul de muncă de bază în acest caz nu poate fi schimbat mai des decât o dată pe lună.”

Organizația pentru Dezvoltarea sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM) a anunțat lansarea celui de-al patrulea Apel de proiecte în cadrul Componentei II a Programului-pilot „Femei în afaceri" (PFA). La concurs pot participa femeile care gestionează o întreprindere de la 0 la 24 de luni, în special din zonele rurale. Dosarele pot fi depuse online, termenul limită fiind 20 septembrie 2019. Completarea formularului.

Conform prevederilor art. 2 din Legea insolvabilității nr. 149/2012, prin masă debitoare se înțelege bunuri, inclusiv mijloace băneşti în numerar şi fără numerar,

Acesta este genericul noului concurs de Granturi mari pentru companiile din Republica Moldova orientate spre export, lansat de ODIMM pe data de 4 aprilie 2022. Valoarea grantului poate fi de la 250 mii lei până la 2 mil. lei, iar contribuția proprie a solicitantului este de minim 50%.   Totodată, pentru achiziționarea serviciilor de dezvoltare a afacerii, antreprenorii pot accesa un business voucher în valoare de 100 mii lei cu o contribuție proprie de minim 20%.  

Prin Legea nr. 257/2020 cu privire la modificarea unor acte normative au fost operate  modificări la Legea nr. 845/1992 cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi (Legea nr. 845/1992) în partea ce vizează măsurile de plafonare a plaților/încasărilor efectuate în numerar în cadrul activităților economice.   În articolul publicat în ediția din aprilie a revistei „monitorului fiscal FISC.md” autorul nostru Corina Alexa vine cu precizări ce țin de noile prevederi ale art. 6 din Legea nr. 845/1992.   Astfel, „Particularitățile reglementărilor aferente reducerii circulației de numerar în activitatea economică începând cu anul 2021” vă oferă răspunsul la un șir de întrebări, cum ar fi:

Prețurile medii de vânzare la produsele agricole în anul 2021 au sporit cu 13,7% față de anul 2020, conform datelor publicate de Biroul Național de Statistică.   Astfel, în anul 2021, la produsele vegetale  preţurile producătorului agricol s-au majorat cu 12,6%, mai accentuat acestea sporind la soia (cu 45,3%), rapiță (cu 41,0%), floarea-soarelui (cu 25,3%), porumb (cu 13,0%), leguminoase pentru boabe (cu 12,2%), grâu (cu 10,2%) și la struguri (cu 8,4%). În același timp, s-au micșorat preţurile producătorului la culturi bostănoase alimentare (cu 31,8%), fructe sămânțoase (cu 30,4%), legume și cartofi (cu câte 3,5%).

Anul 2020 s-a dovedit a fi unul foarte nefavorabil pentru producătorii agricoli din RM din punct de vedere al condițiilor climaterice.  Anterior, întru asigurarea unei producții stabile în sectorul agricol prin asigurarea subvenționată a riscurilor de producție în agricultură, Parlamentul a aprobat Legea privind asigurarea subvenționată a riscurilor de producție în agricultură nr. 243 din 08.07.2004 (Legea nr. 243/2004).   Potrivit art. 6 din Legea nr. 243/2004, riscul asigurat în agricultură este un eveniment natural, posibil și viitor,  dar incert, cum ar fi: influența nefavorabilă a condițiilor meteorologice, bolile/dăunătorii plantelor și animalelor, care poate provoca pierderi de recolte, mortalitatea și/sau sacrificarea de necesitate a animalelor conform indicațiilor serviciului veterinar de stat și în legătură cu apariția căruia se stabilesc obligații de asigurare.

Odată cu intrarea în vigoare a Legii privind auditul situațiilor financiare nr. 271/2017 (în continuare - Legea nr. 271/2017), în legislația națională a fost introdus un nou concept, cel de comitet de audit.   Deși prevederile legale referitoare la această noțiune sunt în vigoare deja al doilea an (începând cu 01.01.2019), pentru unii manageri activitatea comitetului de audit este considerată puțin abstractă, pentru alții, nu sunt clare responsabilitățile acestuia. Având în vedere importanța constituirii unui comitet de audit eficient, am considerat necesară o examinare, care să cuprindă atât aspecte teoretice, cât și practice, referitoare la activitatea acestui comitet.

Comisia pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova a aprobat Dispoziția nr. 21 din 18 mai curent, care conține mai multe derogări de la prevederile Codului fiscal și ale altor acte normative, precum și prevede o serie de măsuri noi. Astfel, prin derogare de la prevederile art. 104 lit.a) din Codul fiscal, pe perioada stării de urgență, începând cu 19 mai 2022, exportul și livrarea asimilată exportului, inclusiv în portul Internațional Giurgiulești și în Zonele Economice Libere, a uleiului de floarea soarelui (poziția tarifară 1512), se scutește de TVA fără drept de deducere.

Entitatea plătitoare de TVA a procurat un bun imobil – proprietate a unei întreprinderi înregistrate în calitate de plătitori de TVA declarate în proces de insolvabilitate. Furnizorul imobilului a eliberat factură fiscală pe livrarea în cauză fără mențiunea „taxare inversă”. Are oare dreptul cumpărătorul la calcularea de sine stătătoare și achitarea TVA, dar și dreptul la deducere a sumei TVA aferent procurării imobilului respectiv în baza facturii fiscale care nu conține această mențiune?  

În conformitate cu prevederile Ordinului SFS nr. 5 din 1 aprilie 2017, certificatele de rezidenţă se eliberează pentru fiecare an calendaristic de către Direcția deservire fiscală (DDF) în raza căreia îşi are raza de deservire persoana fizică sau sediul central a persoanei juridice solicitante sau, după caz, de către Direcţia generală administrarea contribuabili mari (DGACM).

Excluderea fenomenului practicilor comerciale neloiale din relațiile contractuale dintre furnizor și cumpărător la livrarea de produse agricole și alimentare va fi reglementată de un capitol aparte ce se propune a fi inclus în Legea nr. 231/2010 cu privire la comerțul interior (Legea nr. 231/2010).   Ministerul Economiei a elaborat proiectul de lege cu privire la modificarea și completarea unor acte normative, necesitatea aprobării cărora este determinată de existența practicilor comerciale neloiale (PCN) în cadrul lanțului de aprovizionare. În calitate de soluție în acest sens se propune ajustarea cadrului normativ național la prevederile Directivei (UE) privind practicile comerciale neloiale dintre întreprinderi în cadrul lanțului de aprovizionare

Donarea unor bunuri în folosul persoanelor fizice se efectuează prin încheierea unui contract de donaţie, în conformitate cu prevederile art. 1198 din Codul civil.

Codul Civil stipulează că prin contract de factoring, o parte, care este furnizorul de bunuri şi servicii (aderent), se obligă să cedeze celeilalte părţi, care este o întreprindere de factoring (factor), creanţele apărute sau care vor apărea în viitor din contracte de vînzări de bunuri, prestări de servicii şi efectuare de lucrări către terţi, iar factorul îşi asumă cel puţin 2 condiții stipulate la alin. (1) art.1811 din actul menționat mai sus.

Urmează o sistematizare și descriere a celor mai importante modificări ale legislației fiscale și vamale care se regăsesc în Legea nr.356/2022 cu privire la modificarea unor acte normative publicată în MO nr. № 456-459 din 30 decembrie 2022.

Serviciul Fiscal de Stat a înaintat pentru consultări publice proiectul Ordinului SFS cu privire la modificarea Ordinului SFS nr.427/2018 cu privire la stabilirea modului, structurii şi termenelor de prezentare a informației de către subiecții nominalizați1 în art.92 şi art.22611 din Codul fiscal (CF).

În urma deciziei judecătorești emise în anul 2022, debitorul este obligat să transmită un mijloc fix (bun imobil) în contul datoriei, în vederea stingerii obligației față de creditor. Asupra mijlocului fix a fost aplicat sechestru. Cum se documentează transmiterea proprietății sechestrate? Creditorul are obligația de a calcula/achita TVA la transmiterea proprietății sechestrate de către debitor? Cum reflectă creditorul tranzacția respectivă în Declarația privind TVA?

Apare obligația de achitare a TVA la importul de servicii de către administratorul insolvabilității, care nu este plătitor de taxa pe valoare adăugată?