În luna mai 2021 leul moldovenesc s-a apreciat, în valori medii, cu 1,2% în raport cu dolarul SUA, până la 17,7430 USD/MDL comparativ cu 17,9600 USD/MDL în luna aprilie. Potrivit valorilor de la finele lunii mai, leul s-a apreciat cu 1,0% în raport cu dolarul SUA. În structura ofertei nete de valută de la persoanele fizice, ponderea majoră i-a revenit în continuare monedei unice europene (78,4%), comunică Banca Națională a Moldovei.   În perioada analizată gradul de acoperire a cererii nete de valută din partea agenților economici prin oferta netă de valută de la persoanele fizice a constituit 101,4%, comparativ cu 94,2% în luna aprilie, iar oferta netă de valută de la persoanele fizice s-a redus cu $15,7 mil. (-6,8%) și cererea netă

Principalele modificări aduse Modelului Convenției OCDE incluse în actualizarea din 2025 sunt următoarele...

Produsul intern brut va înregistra o creștere reală de circa 6% în anul 2021 și o valoare de circa 228 mld. lei, iar în următorii trei ani (2022-2024) creșterea economică se va menține pe o traiectorie ascendentă de circa de 4% până la finele orizontului de prognoză. Date ce anticipează revigorarea treptată a economiei naționale pe termen mediu se conțin în Nota cu privire la prognoza preliminară a principalilor indicatori macroeconomici pentru anii 2022-2024, făcută publică de Ministerul Economiei și Infrastructurii.   Conform estimărilor, creșterea indicatorilor vor fi înregistrate în majoritatea sectoarelor economice. Autorii consideră că, după un an cu secetă profundă, sectorul agricol își va reveni în anul 2021 și se va menține în creștere, în cazul unor condiții climatice favorabile, asigurând și evoluția pozitivă a industriei

Conform datelor oficiale de la sfârșitul lunii iunie 2021, datoria de stat administrată de Guvern a atins nivelul de 75,6 mld. lei. În Raportul lunar privind evoluția social-economică a Republicii Moldova, făcut public de Ministerul Economiei și Infrastructurii se subliniază că datoria internă, care deține ponderea 45,4% în valoarea totală a datoriei de stat, a însumat 34,3 mld. lei și a crescut cu 29,2% față de aceeași situație din anul precedent, iar datoria de stat externă, cu o pondere de 54,6% în total, a ajuns la 41,3 mld. lei, majorându-se cu 23,4%.   Experții atrag atenția, că creșterea volumului datoriei de stat este rezultatul atragerii de către Guvern a împrumuturilor interne și externe, necesare pentru acoperirea cheltuielilor bugetare întru contracararea consecințelor pandemiei.

Volumul veniturilor provenite din activitățile desfășurate în sectorul comunicațiilor electronice (telefonie mobilă și fixă, Internet mobil și fix, transmisie și retransmisie a programelor audiovizuale și alte activități în domeniul comunicațiilor electronice) a însumat 1,44 mld. lei și s-a diminuat în trimestrul I al anului 2021 față de perioada similară a anului precedent cu 1,3%.   Conform datelor din raportul Agenției Naționale pentru Reglementare în Comunicații Electronice și Tehnologia Informației (ANRCETI) privind evoluția pieței respective în ianuarie-martie anul curent, diminuarea a fost determinată de scăderea veniturilor realizate din vânzarea serviciilor de telefonie fixă cu 8,8% (până la 88,7 mil. lei) și telefonie mobile cu 7% (până la 693,3 mil. lei).

Astăzi, 26 octombrie curent, Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova (CCI a RM), în parteneriat cu Programul USAID Reforme Structurale în Moldova, a lansat serviciul digital „E-Aviz de atestare a impedimentului justificator de neexecutare a obligației (forța majoră)”.

Guvernanța corporativă reprezintă un sistem de reguli, practici și procese prin care se conduce, se administrează și se controlează o entitate (întreprindere). Acest concept implică echilibrarea intereselor diverse ale părților implicate în funcționarea unei entități, precum acționarii

Criza pandemică și seceta au afectat puternic economia Republicii Moldova, produsul intern brut (PIB) diminuându-se cu 8,2% în 9 luni ale anului 2020. Aceste date se conțin în Informația operativă cu privire la evoluția social-economică a RM făcută publică de către Ministerul Economiei și Infrastructurii (conform datelor disponibile la 31 decembrie 2020).   Pe categorii de resurse, descreșterea PIB a fost determinată, în principal, de sectoarele în care au fost impuse cele mai severe măsuri restrictive întru contracararea efectelor negative generate de pandemie: comerț interior, transport și depozitare, HoReCa – 2,4 %.

Comisia Națională pentru Sănătate Publică s-a întrunit în ședință. Membrii CNESP au mandatat comisiile teritoriale să ia decizia de a institui stare de urgență în sănătate publică la nivel local în situația în care incidența cazurilor trece de 100 de infectări la 100 de mii de cetățeni. În continuare, se mențin măsurile de securitate epidemiologică instituite și aplicate pe perioada pandemiei. Așadar, rămâne a fi obligatorie purtarea măștilor de protecție în toate spațiile publice, respectarea igienei mâinilor și păstrarea distanței fizice de min. 1 metru între persoane.

Prin intermediul Sistemului automatizat de plăți interbancare (SAPI) au fost procesate 12,6 mil. tranzacții în valoare de 1,1 bil. lei, diminuându-se pe parcursul anului 2020 ca număr cu 7,3% și majorându-se ca valoare cu 5,4% comparativ cu anul 2019. Volumul maxim al plăților decontate zilnic în SAPI a fost atins pe 28 decembrie 2020, fiind decontate 105,5 mii de plăți, potrivit datelor din Raportul Băncii Naționale ale Moldovei (BNM) privind evoluția infrastructurilor pieței financiare din RM.   Astfel, în anul 2020 au obținut calitatea de participant la SAPI doi prestatori de servicii de plată nebancari, la sfârșitul anului în SAPI fiind înregistrați 19 participanți:

Începând cu 26 aprilie curent va fi reluat procesul educațional în învățământul profesional tehnic și superior pentru realizarea stagiului de practică, a orelor practice și a sesiunilor de evaluare care nu pot fi făcute de la distanță. Prevederea este inclusă în Dispoziția nr. 6 a Comisiei pentru Situații Excepționale aprobată astăzi, 22 aprilie. Totodată, CSE a decis permiterea reluării activităților teatral-concertistice începând cu data de 2 mai. De menționat că numărul spectatorilor nu va trebui să depășească 30% din capacitatea locurilor disponibile. În funcție de evoluția situației epidemiologice, decizia respectivă ar putea fi revizuită.

Informația succintă ce ține de situaţia social-economică în mun. Chişinău pentru primele trei luni ale anului curent a fost recent publicată de Biroul Național de Statistică. Unele aspecte ce țin de evoluția economică sunt prezentate în continuare.   Potrivit documentului, în capitală cifra de afaceri în industrie a sporit cu 6,8% comparativ cu lunile ianuarie-martie din anul precedent. Volumul producției industriale a fost în creștere cu 5,8% datorită producției și furnizării de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat, acestea majorându-se cu 28,4%. În aceeași perioadă au fost raportate descreșteri în industria extractivă (cu 15,2%) și în industria prelucrătoare (cu 1,5%).

După o diminuare de 5,5% înregistrată în anul 2020, sectorul industrial va reveni pe un trend crescător cu circa 2,4% în anul 2021 datorită îmbunătățirii cererii externe așteptate din regiune ca urmare a vaccinurilor aplicate împotriva virusului COVID-19, se pune în Nota Ministerului Economiei și Infrastructurii cu privire la prognoza preliminară a principalilor indicatori macroeconomici pentru anii 2022-2024. Conform documentului, se va îmbunătăți situația în ramurile exportatoare, inclusiv în cadrul Zonelor Economice Libere, în care în anul curent se anticipează o creștere a activității industriale cu circa 10%.   De asemenea, sunt prognozate evoluții pozitive și în celelalte ramuri industriale. Astfel, în anii 2022-2024 se așteaptă evoluția stabil-pozitivă a sectorului industrial, încadrată între 3-4%.

Pe parcursul anului 2020, în condițiile scăderii substanțiale a valorii PIB-lui la nivel național, ponderea stocului de credite acordate de către sectorul de creditare nebancară (OCN) în PIB a înregistrat o creștere cu 0,22 p.p., atingând valoarea de 5,12% și reprezentând unul din cele mai joase ritmuri de creștere în ultimii 5 ani. Datele privind evoluția sectorului de creditare nebancară în anul precedent se conțin în Raportul de activitate al Comisiei Naționale a Pieței Financiare (CNPF) pentru anul 2020.   La situația din 31 decembrie 2020, în Registrul organizațiilor de creditare nebancară autorizate erau incluse 154 OCN, cu 11 mai puține decât în anul 2019.

Produsul Intern Brut (PIB) estimat pentru primele trei luni ale anului curent a constituit 46,5 mld. lei și, comparativ cu aceiași perioadă din anul 2020, a crescut cu 1,8% la seria brută și cu 0,1% – la seria ajustată sezonier, potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică. La creșterea PIB în perioada de referință au contribuit, în special, industria extractivă și cea prelucrătoare; producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat; distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor și activităţile de decontaminare, care au deținut o pondere de 15,7% la formarea PIB și o creștere a valorii adăugate brute (VAB) pe activitățile respective cu 6,1%.  

În semestrul I 2025, potrivit datelor preliminare, Produsul Intern Brut (PIB) al Moldovei a constituit 155,3 mld. lei (prețuri curente de piață), fiind, în termeni reali, la nivelul semestrului I 2024. Totodată, în trimestrul II anul curent PIB-ul s-a majorat (în termeni reali) cu 1,1% față de trimestrul II 2024.

În luna ianuarie 2021 volumul cifrei de afaceri în comerțul cu amănuntul și în comerțul cu servicii prestate populației a sporit, indicând o îmbunătățire a cererii din partea populației, se constată în  Raportul lunar privind evoluția social-economică a Republicii Moldova. Documentul este elaborat de Ministerul Economiei și Infrastructurii. Astfel, comerțul intern de bunuri cu amănuntul în perioada de raportare  s-a majorat cu 6,6% (în prețuri comparabile), până la 4,8 mld. lei, iar serviciile prestate populației – cu 8,6% (în prețuri comparabile), însumând 1,7 mld. lei.   Totuși, volumul schimburilor comerciale între întreprinderi continuă să scadă, cifra de afaceri în ianuarie 2021 diminuându-se în comerțul de bunuri cu ridicata cu 12,2%

Republica Moldova întârzie comparativ cu alte țări din regiune în crearea sistemului informațional în domeniul sănătății. La această concluzie au ajuns participanții la ședința de astăzi, 20 iulie 2021, a Grupului de lucru nr.3 „Stimularea și menținerea investițiilor private”  al Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru. Totodată, reprezentanții instituțiilor de stat și private, ai autorităților de stat și ai partenerilor de dezvoltare au venit cu soluții pentru depășirea situației.   Astfel, speakerii au menționat că, deși tema propusă pentru discuții a fost digitalizarea sistemului medical, vorba este mai mult despre elaborarea unei strategii clare la nivel național, decât despre crearea sistemelor informaționale, fiind necesară o viziune comună a tuturor actorilor implicați.

În anul 2021 activitatea investițională va rămâne afectată de consecințele pandemiei, înregistrând, totuși, valori pozitive la nivel de 2%, consideră autorii Notei cu privire la prognoza preliminară a principalilor indicatori macroeconomici pentru anii 2022-2024, elaborate de Ministerul Economiei și Infrastructurii. Conform estimărilor, investițiile publice în infrastructură, inclusiv cele finanțate din sursele partenerilor de dezvoltare, vor continua, însă limitările bugetare nu vor permite majorarea acestora și se vor diminua în raport cu rezultatele anului trecut cu 6%.   Totodată, se așteaptă diminuarea investițiilor în reparația și construcția drumurilor, dar și a celor în sectorul energetic ca rezultat al încheierii unor proiecte investiționale importante,

Produsul Intern Brut (PIB) al Moldovei în semestrul I al anului curent a atins în valoare nominală 104,2 mld. lei, fiind în creștere comparativ cu aceeași periodă din anul precedent cu 11,7%. Menționăm, indicatorul în cauză s-a redus cu 7,2% în semestrul I din anul 2020 față de semestrul I din anul 2019. Valoarea adăugată brută (VAB) total pe economie, cu o pondere de 85,4% la formarea PIB, a contribuit cu 8,7% la creșterea PIB în semestrul I curent față de semestrul I al anului trecut, volumul VAB fiind în creștere cu 10,0%.   Conform datelor Biroului Național de Statistică (BNS), PIB estimat pentru trimestrul II curent a însumat 57,7 mld. lei (prețuri curente (de piață)). Comparativ cu trimestrul II din anul 2020, PIB s-a majorat, în termeni reali, cu 21,5% pe seria brută și cu 19,1% pe seria ajustată sezonier, pe fundalul reducerii indicatorului în cauză în trimestrul II/2020 față de trimestrul II/2019 cu 14,0%, în termeni reali.