Rata de bază aplicată la principalele operațiuni de politică monetară pe termen scurt cu 2 puncte procentuale – de la 10,5 la sută până la nivelul de 12,5 la sută anual, comunică Banca Națională a Moldovei. Decizia a fost aprobată prin vot unanim de Comitetul executiv al BNM, în cadrul ședinței din 15 martie 2022.     Totodată, se majorează ratele de dobândă:     a) la creditele overnight cu 2,00 puncte procentuale, de la 12,50 la sută până la nivelul de 14,50 la sută anual;     b) la depozitele overnight cu 2,00 puncte procentuale, de la 8,50 la sută până la nivelul de 10,50 la sută anual.c) se menține norma rezervelor obligatorii din mijloacele atrase în valută liber convertibilă la nivelul actual de 30,0 la sută din baza de calcul.

Astăzi, 6 septembrie 2021, intră în vigoare decizia Comitetului executiv al Băncii Naționale a Moldovei privind majorarea ratei de bază aplicată la principalele operațiuni de politică monetară pe termen scurt cu 1,0 puncte procentuale, care va constitui 4,65% anual. Totodată, se măresc cu 1,0 puncte procentuale ratele de dobândă la creditele și la depozitele overnight – până la 7,15 și, respectiv, până la 2,15 la sută anual. Norma rezervelor obligatorii rămâne neschimbată.   Decizia BNM a fost luată cu vot unanim, considerând presiunile inflaționiste atât din partea ofertei și a cererii agregate, cât și a riscurilor și incertitudinilor cauzate de evoluția situației pandemice.

Datoria de stat administrată de Guvern, conform datelor de la sfârșitul lunii august 2021, a atins nivelul de 73,5 mld. lei. Potrivit datelor din Raportul lunar privind evoluția social-economică a Republicii Moldova publicat de Ministerul Economiei, datoria internă, care deține ponderea 45,3% în valoarea totală a datoriei de stat, a atins 33,3 mld. lei și a crescut cu 20,6% față de aceeași situație din anul precedent. Datoria de stat externă, cu o pondere de 54,7% în total, de a însumat 40,2 mld. lei, majorându-se cu 19,6%.   Autorii raportului explică majorarea nivelului de îndatorare a țării prin faptul că Guvernul a fost nevoit să apeleze la împrumuturi interne și externe pentru a putea acoperi cheltuielilor bugetare ce țin de depășirea consecințelor

Ministerul Economiei a publicat Raportul lunar privind evoluția social-economică a Republicii Moldova.  Potrivit acestuia, tendința de recuperate a economiei naționale este clară, iar principalele domenii care au contribuit la creșterea reală a Produsului Intern Brut cu 11,7% (până la 104,2 mld. lei în semestrul I) sunt activitatea investițională (contribuția în PIB cu 13,7%), consumul final (cu 11,9%), sectorul public (cu 2,3% contribuție la PIB), comerțul, transportul şi depozitarea; activitățile de cazare și alimentație publică (cu 2,1%); industria (cu 1,9%) și construcțiile (respective, 1,6%). Descreșteri sunt înregistrate la exporturi, care a sustras 13,9% din creșterea PIB.

În Monitorul Oficial din 18 februarie curent a fost publicată Hotărârea Guvernului nr. 81 din 16 februarie cu privire la aprobarea Programului „Managementul datoriei de stat pe termen mediu (2022-2024)”. Documentul a fost elaborat în concordanță cu prognoza privind evoluția datoriei de stat pentru perioada indicată și prognoza indicatorilor macroeconomici furnizată de Ministerul Economiei. Totodată, Programul este elaborat în contextul pandemiei COVID-19, ținând cont de situația economică din țară, de măsurile Băncii Naționale cu aplicarea principalelor operațiuni de politică monetară, de constrângerile determinate pe piața financiară locală și impactul acestora asupra finanțării deficitului bugetar.

În luna mai 2021 leul moldovenesc s-a apreciat, în valori medii, cu 1,2% în raport cu dolarul SUA, până la 17,7430 USD/MDL comparativ cu 17,9600 USD/MDL în luna aprilie. Potrivit valorilor de la finele lunii mai, leul s-a apreciat cu 1,0% în raport cu dolarul SUA. În structura ofertei nete de valută de la persoanele fizice, ponderea majoră i-a revenit în continuare monedei unice europene (78,4%), comunică Banca Națională a Moldovei.   În perioada analizată gradul de acoperire a cererii nete de valută din partea agenților economici prin oferta netă de valută de la persoanele fizice a constituit 101,4%, comparativ cu 94,2% în luna aprilie, iar oferta netă de valută de la persoanele fizice s-a redus cu $15,7 mil. (-6,8%) și cererea netă

Principalele modificări aduse Modelului Convenției OCDE incluse în actualizarea din 2025 sunt următoarele...

Produsul intern brut va înregistra o creștere reală de circa 6% în anul 2021 și o valoare de circa 228 mld. lei, iar în următorii trei ani (2022-2024) creșterea economică se va menține pe o traiectorie ascendentă de circa de 4% până la finele orizontului de prognoză. Date ce anticipează revigorarea treptată a economiei naționale pe termen mediu se conțin în Nota cu privire la prognoza preliminară a principalilor indicatori macroeconomici pentru anii 2022-2024, făcută publică de Ministerul Economiei și Infrastructurii.   Conform estimărilor, creșterea indicatorilor vor fi înregistrate în majoritatea sectoarelor economice. Autorii consideră că, după un an cu secetă profundă, sectorul agricol își va reveni în anul 2021 și se va menține în creștere, în cazul unor condiții climatice favorabile, asigurând și evoluția pozitivă a industriei

Conform datelor oficiale de la sfârșitul lunii iunie 2021, datoria de stat administrată de Guvern a atins nivelul de 75,6 mld. lei. În Raportul lunar privind evoluția social-economică a Republicii Moldova, făcut public de Ministerul Economiei și Infrastructurii se subliniază că datoria internă, care deține ponderea 45,4% în valoarea totală a datoriei de stat, a însumat 34,3 mld. lei și a crescut cu 29,2% față de aceeași situație din anul precedent, iar datoria de stat externă, cu o pondere de 54,6% în total, a ajuns la 41,3 mld. lei, majorându-se cu 23,4%.   Experții atrag atenția, că creșterea volumului datoriei de stat este rezultatul atragerii de către Guvern a împrumuturilor interne și externe, necesare pentru acoperirea cheltuielilor bugetare întru contracararea consecințelor pandemiei.

Volumul veniturilor provenite din activitățile desfășurate în sectorul comunicațiilor electronice (telefonie mobilă și fixă, Internet mobil și fix, transmisie și retransmisie a programelor audiovizuale și alte activități în domeniul comunicațiilor electronice) a însumat 1,44 mld. lei și s-a diminuat în trimestrul I al anului 2021 față de perioada similară a anului precedent cu 1,3%.   Conform datelor din raportul Agenției Naționale pentru Reglementare în Comunicații Electronice și Tehnologia Informației (ANRCETI) privind evoluția pieței respective în ianuarie-martie anul curent, diminuarea a fost determinată de scăderea veniturilor realizate din vânzarea serviciilor de telefonie fixă cu 8,8% (până la 88,7 mil. lei) și telefonie mobile cu 7% (până la 693,3 mil. lei).

Astăzi, 26 octombrie curent, Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova (CCI a RM), în parteneriat cu Programul USAID Reforme Structurale în Moldova, a lansat serviciul digital „E-Aviz de atestare a impedimentului justificator de neexecutare a obligației (forța majoră)”.

Guvernanța corporativă reprezintă un sistem de reguli, practici și procese prin care se conduce, se administrează și se controlează o entitate (întreprindere). Acest concept implică echilibrarea intereselor diverse ale părților implicate în funcționarea unei entități, precum acționarii

Criza pandemică și seceta au afectat puternic economia Republicii Moldova, produsul intern brut (PIB) diminuându-se cu 8,2% în 9 luni ale anului 2020. Aceste date se conțin în Informația operativă cu privire la evoluția social-economică a RM făcută publică de către Ministerul Economiei și Infrastructurii (conform datelor disponibile la 31 decembrie 2020).   Pe categorii de resurse, descreșterea PIB a fost determinată, în principal, de sectoarele în care au fost impuse cele mai severe măsuri restrictive întru contracararea efectelor negative generate de pandemie: comerț interior, transport și depozitare, HoReCa – 2,4 %.

Comisia Națională pentru Sănătate Publică s-a întrunit în ședință. Membrii CNESP au mandatat comisiile teritoriale să ia decizia de a institui stare de urgență în sănătate publică la nivel local în situația în care incidența cazurilor trece de 100 de infectări la 100 de mii de cetățeni. În continuare, se mențin măsurile de securitate epidemiologică instituite și aplicate pe perioada pandemiei. Așadar, rămâne a fi obligatorie purtarea măștilor de protecție în toate spațiile publice, respectarea igienei mâinilor și păstrarea distanței fizice de min. 1 metru între persoane.

Prin intermediul Sistemului automatizat de plăți interbancare (SAPI) au fost procesate 12,6 mil. tranzacții în valoare de 1,1 bil. lei, diminuându-se pe parcursul anului 2020 ca număr cu 7,3% și majorându-se ca valoare cu 5,4% comparativ cu anul 2019. Volumul maxim al plăților decontate zilnic în SAPI a fost atins pe 28 decembrie 2020, fiind decontate 105,5 mii de plăți, potrivit datelor din Raportul Băncii Naționale ale Moldovei (BNM) privind evoluția infrastructurilor pieței financiare din RM.   Astfel, în anul 2020 au obținut calitatea de participant la SAPI doi prestatori de servicii de plată nebancari, la sfârșitul anului în SAPI fiind înregistrați 19 participanți:

Începând cu 26 aprilie curent va fi reluat procesul educațional în învățământul profesional tehnic și superior pentru realizarea stagiului de practică, a orelor practice și a sesiunilor de evaluare care nu pot fi făcute de la distanță. Prevederea este inclusă în Dispoziția nr. 6 a Comisiei pentru Situații Excepționale aprobată astăzi, 22 aprilie. Totodată, CSE a decis permiterea reluării activităților teatral-concertistice începând cu data de 2 mai. De menționat că numărul spectatorilor nu va trebui să depășească 30% din capacitatea locurilor disponibile. În funcție de evoluția situației epidemiologice, decizia respectivă ar putea fi revizuită.

Informația succintă ce ține de situaţia social-economică în mun. Chişinău pentru primele trei luni ale anului curent a fost recent publicată de Biroul Național de Statistică. Unele aspecte ce țin de evoluția economică sunt prezentate în continuare.   Potrivit documentului, în capitală cifra de afaceri în industrie a sporit cu 6,8% comparativ cu lunile ianuarie-martie din anul precedent. Volumul producției industriale a fost în creștere cu 5,8% datorită producției și furnizării de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat, acestea majorându-se cu 28,4%. În aceeași perioadă au fost raportate descreșteri în industria extractivă (cu 15,2%) și în industria prelucrătoare (cu 1,5%).

După o diminuare de 5,5% înregistrată în anul 2020, sectorul industrial va reveni pe un trend crescător cu circa 2,4% în anul 2021 datorită îmbunătățirii cererii externe așteptate din regiune ca urmare a vaccinurilor aplicate împotriva virusului COVID-19, se pune în Nota Ministerului Economiei și Infrastructurii cu privire la prognoza preliminară a principalilor indicatori macroeconomici pentru anii 2022-2024. Conform documentului, se va îmbunătăți situația în ramurile exportatoare, inclusiv în cadrul Zonelor Economice Libere, în care în anul curent se anticipează o creștere a activității industriale cu circa 10%.   De asemenea, sunt prognozate evoluții pozitive și în celelalte ramuri industriale. Astfel, în anii 2022-2024 se așteaptă evoluția stabil-pozitivă a sectorului industrial, încadrată între 3-4%.

Pe parcursul anului 2020, în condițiile scăderii substanțiale a valorii PIB-lui la nivel național, ponderea stocului de credite acordate de către sectorul de creditare nebancară (OCN) în PIB a înregistrat o creștere cu 0,22 p.p., atingând valoarea de 5,12% și reprezentând unul din cele mai joase ritmuri de creștere în ultimii 5 ani. Datele privind evoluția sectorului de creditare nebancară în anul precedent se conțin în Raportul de activitate al Comisiei Naționale a Pieței Financiare (CNPF) pentru anul 2020.   La situația din 31 decembrie 2020, în Registrul organizațiilor de creditare nebancară autorizate erau incluse 154 OCN, cu 11 mai puține decât în anul 2019.

Produsul Intern Brut (PIB) estimat pentru primele trei luni ale anului curent a constituit 46,5 mld. lei și, comparativ cu aceiași perioadă din anul 2020, a crescut cu 1,8% la seria brută și cu 0,1% – la seria ajustată sezonier, potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică. La creșterea PIB în perioada de referință au contribuit, în special, industria extractivă și cea prelucrătoare; producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat; distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor și activităţile de decontaminare, care au deținut o pondere de 15,7% la formarea PIB și o creștere a valorii adăugate brute (VAB) pe activitățile respective cu 6,1%.