În decurs de o lună, compania desfășoară o promoție: oferă un card de combustibil cadou pentru o anumită sumă fiecărui client care cumpără mărfuri de la companie (vânzarea mărfurilor este întocmită prin factură). Avem dreptul să distribuim carduri de combustibil fără a avea licență pentru realizarea combustibilului (a fost încheiat un acord de cooperare cu un operator licențiat)?

Mâine, 12 aprilie 2019, va ieși de sub tipar nr. 132-138 al Monitorului Oficial al Republicii Moldova, în care vor fi publicate următoarele documente oficiale: În PARTEA II – Hotărâri ale Guvernului Republicii Moldova

La data de 25 martie curent în baza de date a Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM) erau înregistrate 10453 locuri de muncă vacante, în creștere față de numărul înregistrat acum două săptămâni, când erau propuse 9825 joburi. Cele mai multe locuri de muncă vacante sunt oferite în Chișinău – 3963. În Bălți sunt înregistrate 771, iar în UTAG agenții economici declară vacante 386 locuri. În Cahul avem 406 locuri de muncă vacante, în Florești – 388, în Dondușeni – 324. Cel mai mic număr de lucrători este solicitat în Ocnița – 29.

În perioada 4-10 octombrie auditorii interni din 20 de entități publice din Republica Moldova participă la o serie de activități de instruire și schimb de experiență în domeniul auditului Guvernanței Tehnologiei Informației și Comunicației (TIC). Instruirile sunt organizate de experți letoni în cadrul proiectului de cooperare „Dezvoltarea sistemelor eficiente de control intern și audit intern în Republica Moldova”, implementat de Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova și Ministerul Finanțelor din Letonia. Potrivit Raisei Cotorobai, șefa Direcției politici în domeniul controlului financiar public intern din cadrul Ministerului Finanțelor, instruirile le oferă participanților posibilitatea de consolidare a cunoștințelor în domeniul auditului tehnologiei informațiilor și comunicației. Totodată, aceștia vor învăța să identifice lacunele în cadrul sistemelor și să ofere recomandări fezabile de minimizare a riscurilor asociate și de fortificare a măsurilor de control.

Entitatea a livrat în anul 2017 la o instituție de stat echipamente. Importul și livrarea ulterioară a fost efectuată cu scutire de TVA cu drept de deducere, în baza scrisorii prezentate de instituție care a beneficiat de un grant. Pentru aceste echipamente s-a acordat garanție 2 ani. În baza garanției, echipamentele în cauză urmează a fi schimbate din motivul imposibilității reparației acestora. Noile echipamente au fost importate la cota TVA de 20% din lipsa posibilității acordării de către instituție a scrisorii în baza căreia poate fi aplicată scutirea de TVA cu drept de deducere. Care este procedura de schimbare a echipamentelor în această situație?

Conform art.104 lit.c1) din Codul fiscal, importul și/sau livrarea pe teritoriul țării a mărfurilor

Care sume se vor considera drept recompense și facilități acordate de angajator pentru hrana organizată angajaților? În conformitate cu pct. 40 din Regulamentul cu privire la determinarea obligațiilor fiscale aferente impozitului pe venit persoanelor juridice și persoanelor fizice care practică activitate de întreprinzător, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 693 din 11 iulie 2018, în cazul în care angajatorul suportă cheltuieli pentru hrana organizată a angajaților, sumele ce se încadrează în valoarea stabilită (45 lei (fără TVA) per

Un grup de angajați din cadrul Serviciului Fiscal de Stat participă, în această săptămână, la un curs de instruire cu subiectul ”Tehnici de investigare” în cadrul Academiei Internaționale de aplicare a legii din orașul Budapesta, Ungaria. Evenimentul a fost organizat de către Departamentul Trezoreriei SUA, Serviciul de Venituri Interne și Departamentul de Investigații Penale din SUA. Scopul cursului este dezvoltarea tehnicilor investigative financiare și de contabilitate judiciară pentru a identifica, investiga și a descoperi crimele ale căror motiv este câștigul financiar. În cadrul cursului, participanții explorează metode de urmărire a traseului banilor, de identificare a bunurilor pentru confiscare, dar și metode de estimare a veniturilor obținute ilegal.

La data de 16 martie 2020 Agenția Națională pentru Soluționarea Contestațiilor (în continuare — ANSC) a publicat Raportul anual de performanță pentru 2019 (în continuare — Raport). Astfel, înainte de a trece la o analiză sumară a acestuia, urmează de reținut câteva prevederi ale Legii nr. 131 din 03.07.2015 privind achizițiile publice, cu privire la activitatea acestei instituții: — ANSC este o autoritate publică autonomă şi independentă faţă de alte autorităţi publice, faţă de persoane fizice şi juridice, care examinează contestaţiile formulate în cadrul procedurilor de achiziţie publică; — ANSC este persoană juridică de drept public, finanţată de la bugetul de stat în limitele alocaţiilor bugetare aprobate prin legea bugetară anuală şi dispune de ştampilă cu imaginea Stemei de Stat a RM;

Întreprinderea „X” SRL, care este subiect al ÎMM (se impozitează conform cap. 71 din titlul II al CF), a vândut o parte (30% cu 30 000 lei) din cota-parte deținută în capitalul social al întreprinderii „Z” în decembrie 2019 și o parte (15% cu 15 000 lei) în ianuarie 2020 persoanei fizice „Y”, însă achitarea va fi efectuată conform condițiilor contractuale către 30 iunie 2020. În acest context, cum se va impozita venitul dat la întreprinderea „X”?

Ministerul Finanțelor a elaborat proiectul legii cu privire la sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar, fiind desemnat responsabilul principal pentru realizarea planului de acțiuni privind punerea în aplicare a prevederilor Conceptului cu privire la elaborarea sistemului de salarizare unitară. În acest sens, Ministerul Finanțelor a fost asistat de o echipă multidisciplinară constituită atât din funcționari publici din autoritățile publice centrale și locale, cât și din experți internaționali și naționali, cu expertiză în domeniul salarizării publice. Activitatea acestora fiind realizată cu suportul financiar al Organizației Internaționale a Muncii (OIM).

Organizaţiilor de creditare nebancară li se va permite deducerea provizioanelor destinate acoperirii eventualelor pierderi ce ţin de nerestituirea creditelor nebancare, a dobânzilor aferente şi pentru acoperirea creanţelor ce ţin de nerecuperarea ratelor şi a dobânzilor de leasing financiar. Prevederea este inclusă de către Comisia Națională a Pieței Financiare în proiectul de modificare și completare a unor legi, înclusiv la art.31 alin (4) din Codul fiscal. Organizațiile de creditare nebancară (ONC) vor fi obligate să prezinte toate informaţiile de care dispun în privinţa tuturor debitorilor care şi-au dat acordul să prezinte informaţiile respective cel puţin unui birou al istoriilor de credit.

În această ediție a revistei „monitorul fiscal FISC.md” lansăm o rubrică nouă – „Resursele minerale”. Primul articol publicat în compartimentul dat ține de particularitățile contabilității la entitățile care desfășoară activitate de extracție a resurselor minerale prin prisma: • noțiunii privind resursele minerale; • costurilor de intrare a resurselor minerale; • criteriilor de recunoaștere a resurselor minerale în Moldova, conform Standardului Național de Contabilitate „Imobilizări necorporale și corporale”; • contabilității costurilor de explorare; • modului de constituire și contabilizare a cheltuielilor de refacere a terenurilor; • calculației costului resurselor minerale extrase.

Ministerul Finanțelor propune spre consultare proiectul ordinului cu privire la aprobarea Regulamentului privind raportarea activității de audit intern, care va substitui Regulamentul privind raportarea activității de audit intern în sectorul public, aprobat prin Ordinul MF nr.113/2011. Documentul propus spre consultare stabilește forma, modul și termenele de prezentare a Raportului cu privire la activitatea de audit. Prevederile actului se vor aplica de subdiviziunile specializate din cadrul autorităților administrației publice centrale și locale, instituțiilor publice, precum și al autorităților/instituțiilor autonome care gestionează mijloace ale bugetului public național. În același timp, acesta nu va fi aplicat de către subdiviziunile de audit intern din cadrul entităților publice care se subordonează direct Parlamentului.

Cine sunt subiecţi ai impunerii cu impozitul pe bunurile imobiliare? Subiecţi ai impunerii cu impozitul pe bunurile imobiliare / impozitul funciar sunt persoanele juridice şi persoanele fizice rezidenţi şi nerezidenţi ai Republicii Moldova: a) proprietarii bunurilor imobiliare de pe teritoriul Republicii Moldova; b) arendaşii care arendează un bun imobiliar agricol proprietate privată, dacă contractul de arendă nu prevede altfel;

Contractul cu o rețea mare de supermarketuri este deja în sine o realizare pentru furnizor. Însă lupta pentru accesul la cumpărător și atragerea atenției acestuia nu se finalizează cu încheierea unui astfel de contract.   În activitatea economică a producătorilor de bunuri din diferite domenii de activitate, inclusiv din ramurile panificației, agriculturii, industriei ușoare etc. entitățile deseori apelează la transferuri de plăți în favoarea distribuitorilor, rețelelor de supermarketuri (denumiți în practică „retaileri de produse”) cu scopul de a accelera procesul de vânzare cu amănuntul a bunurilor lor (vânzărilor retail).

Din numărul total de 35 de dosare depuse spre finanțare în cadrul programului „DAR 1+3” (Diaspora Acasă Reușește) 30 de propuneri de proiecte au fost declarate eligibile. Acestea vizează domeniile protecției mediului înconjurător, economic, eficienței energetice, culturii, infrastructurii, educației și protecției sociale. Proiectele vor fi susținute financiar în baza formulei „1+3”: Guvern, diasporă, autoritatea publică locală și partenerii de dezvoltare/ donatorii. Membrii Comitetului de evaluare și supraveghere a proiectelor au remarcat interesul sporit al autorităților administrației publice locale față de Programul „DAR 1+3”. Totodată, ei au exprimat recunoștință față de partenerii implicați în realizarea proiectelor, care au un impact major asupra dezvoltării socio-economice locale a țării.

Conform codului 69.20 din Clasificatorul activităților din economia Moldovei (CAEM-2), aprobat prin Ordinul nr.28 din 07 mai 2019 a Biroului Naţional de Statistică al Republicii Moldova, pus în aplicare de la 07 mai 2019, “Activitatea de contabilitate şi audit financiar; consultanţă în domeniul fiscal” include:

Delegația Republicii Moldova condusă de ministrul Finanțelor, Natalia Gavrilița, ministrul Economiei și Infrastructurii, Vadim Brînzan, și guvernatorul Băncii Naţionale a Moldovei, Octavian Armașu, au participat la şedinţele anuale ale Fondului Monetar Internațional (FMI) și Grupului Băncii Mondiale, desfășurate la Washington, în perioada 14-20 octombrie 2019.

La momentul actual, un interes deosebit pentru contabili prezintă modificările Standardelor Naționale de Contabilitate care vor intra în vigoare din 1 ianuarie 2020. În acest sens, se prezintă explicații detaliate cu referință la modificările efectuate pentru fiecare standard care pot fi utile contabililor în funcție de particularitățile activității entității în cadrul căreia activează. Astfel, cu referință la SNC „Imobilizări necorporale și corporale”, pentru concretizarea domeniului de aplicare, în contextul modificării altor standarde și excluderii trimiterilor la Standardele Internaționale de Raportare Financiară, pct.3 s-a expus într-o redacție nouă care stabilește că standardul se aplică tuturor imobilizărilor necorporale şi corporale cu excepţia imobilizărilor primite în leasing financiar, la recunoaşterea iniţială a acestora (SNC “Contracte de leasing”).