În ianuarie-septembrie 2020 au fost date în exploatare 5008 locuințe (apartamente și case de locuit individuale), cu 1585 locuinţe (sau cu 24,0%) mai puţin faţă de ianuarie-septembrie 2019. Suprafaţa totală a locuinţelor date în exploatare în perioada de referință a constituit 397,0 mii m² sau cu 20,6% mai puțin față de perioada similară a anului 2019.   Conform datelor Biroului Naţional de Statistică (BNS), în primele nouă luni ale anului curent pe medii de rezidenţă, în mediul urban au fost date în exploatare 4317 locuințe, în scădere cu 1624 locuinţe (sau cu 27,3%) faţă de ianuarie-septembrie 2019.

Partea I a fost publicată în nr. 6(54) Veniturile independente Cu referire la veniturile independente, merită a fi menționat că acestea acoperă, în mare parte, activitatea de întreprinzător definită în Codul fiscal1 desfășurată de persoanele fizice (inclusiv activitatea profesională sau independentă în sensul CF).

1. (29.4.41) Care este modalitatea de prezentare a documentului ce atestă rezidența persoanei juridice nerezidente?

Regula generală în privința perioadei fiscale cu privire la impozitul pe venit este că o perioadă fiscală privind impozitul pe venit reprezintă anul calendaristic, la încheierea căruia se determină venitul impozabil și se calculează suma impozitului care trebuie achitată.   Pentru întreprinderile nou-create, perioadă fiscală se consideră perioada de la data înregistrării întreprinderii până la finele anului calendaristic. În anumite situații sunt prevăzute reguli speciale privind determinarea perioadei fiscale referitor la impozitul pe venit, și anume:

Compania nerezidentă, întru desfășurarea activității de întreprinzător pe teritoriul RM, a deschis o sucursală. Urmează sau nu sucursala nerezidentului să rețină la sursa de plată impozitul pe venit din veniturile sub formă de mijloace bănești transferate către compania nerezidentă (întreprindere mamă)? Se califică aceste venituri drept dividende?   În conformitate cu art. 240 Codul Civil, sucursala este o subdiviziune separată a persoanei juridice, situată în afara sediului acesteia, care are aparenţa permanenţei, propria conducere şi dotarea materială necesară pentru a desfăşura o parte sau toate activităţile persoanei juridice.

Apare sau nu obligația prezentării Declarației privind taxa pe valoare adăugată (Forma TVA12) de către Cabinetul avocatului și Biroul asociat de avocați în cazul importului de servicii furnizate prin mijloace radioelectronice (procurării unui soft de la un nerezident al RM)?   În conformitate cu art. 115 alin. (1) din Codul fiscal (CF), fiecare subiect impozabil, specificat la art. 94 lit. a), c) și/sau lit.e), este obligat să prezinte Declarația privind TVA pentru fiecare perioadă fiscală.  

Parteneriatul Strategic între Serviciul Vamal și Poșta Moldovei în domeniul facilitării comerțului și digitalizării economiei a fost încheiat în cadrul evenimentului desfășurat astăzi, 8 aprilie 2021. Obiectivele acestui parteneriat țin de impulsionarea digitalizării economiei naționale și include mai multe acțiuni, cum ar fi: simplificarea procedurilor vamale, îmbunătățirea securității corespondenței, sporirea schimbului de date electronice, aprobarea unor formulare poștale în calitate de declarații vamale, facilitarea prelucrării datelor în cadrul trimiterilor poștale, inclusiv  obținerea de către autoritatea poștală a statutului de AEO, care a devenit prima instituție de stat care a obținut statutul AEO.   Cu această ocazie,  Sergiu Burduja, directorul Serviciului Vamal, a menționat că instituțiile

În cazul în care valoarea achiziției nu depășește 30 000 lei (fără taxa pe valoarea adăugată), se permite achiziționarea bunurilor, serviciilor și lucrărilor în baza contului de plată, prevede proiectul hotărârii de Guvern pentru aprobarea Regulamentului cu privire la modul de organizare a achizițiilor publice de valoare mica, elaborat și înaintat pentru consultări publice de către Ministerul Finanțelor.   Autorii documentului menționează că proiectul a fost elaborat în scopul realizării prevederilor art.2 alin. (4) din Legea nr. 131/2015 privind achizițiile publice1 (Legea nr. 131/2015) și art.1 alin. (3) din Legea nr. 74/2020 privind achizițiile în sectoarele energeticii, apei, transportului și serviciilor poștale2 (Legea nr. 74/2020), care vor intra în vigoare din 26 iunie 2021,

Potrivit prevederilor art.95 alin.(11) din Codul fiscal, serviciile prestate prin rețelele informaționale de telecomunicații, inclusiv prin rețeaua internet, în mod automatizat, cu utilizarea tehnologiilor informaționale prestate de către nerezident care desfășoară activitate de întreprinzător fără deținerea formei organizatorico-juridice în Republica Moldova constituie obiect al impunerii în cadrul „e-Commerce VAT”.  

Una din etapele de bază la construcția clădirilor cu mai multe etaje o reprezintă instalarea suporturilor de metal care servesc în calitate de piloni necesari pentru edificarea acestora. Suporturile de metal poartă denumirea de popi metalici sau popi planșeu. Potrivit DEX-ului popii reprezintă stâlpi, bârne, pari, prăjini etc. cu diversă utilizare mai des ca element de susținere sau sprijin.

Dreptul la scutirea personală în mărime stabilită de art.33 din Codul fiscal (CF) îl au persoanele fizice rezidente care au un venit anual impozabil mai mic de 360 mii de lei, cu excepția veniturilor prevăzute la art. 901 din Codul fiscal1. Ministerul Finanțelor a elaborat proiectul hotărârii Executivului cu privire la modificarea unor hotărâri ale Guvernului și urmează a fi discutat în cadrul ședinței secretarilor ministerelor, ce va avea loc mâine, 28 noiembrie curent.

....şi beneficiază de serviciile acestui nerezident prin intermediul acestui dispozitiv electronic . Achitările aferente acestor procurări se efectuează cu cardul eliberat de către o instituție financiară înregistrată într-o țară terță. Cum în această situație urmează a fi apreciat locul aflării persoanei fizice ce beneficiază de serviciile subiectului impunerii în cadrul „e-Commerce VAT”? Potrivit prevederilor art.111 alin.(5) din Codul fiscal, locul livrării serviciilor prevăzute la art.95 alin.(11), prestate de către nerezidenții care desfășoară activitate de întreprinzător fără deținerea formei organizatorico-juridice în Republica Moldova pentru persoanele fizice rezidente ale Republicii Moldova care nu desfășoară activitate de întreprinzător, se consideră Republica Moldova dacă este îndeplinită cel puțin una dintre următoarele condiții:

Identificarea  măsurilor suplimentare de subvenționare a locurilor de muncă și încadrare a factorului uman în câmpul muncii în Republica Moldova, precum și susținerea agenților economici, organizațiilor necomerciale în eforturile depuse pentru crearea locurilor de muncă reprezintă necesități caracteristice pieței muncii din țara noastră. Provocările existente pe piața muncii, și anume migrația, îmbătrânirea populației, situația epidemiologică sunt elemente specifice pentru situația actuală, a căror amploare necesită a fi diminuată în limita posibilităților și resurselor financiare disponibile.  

Urmează a fi impozitată pensia obținută de persoana fizică - cetățeanul Elveției, care s-a stabilit cu traiul în Republica Moldova?   În conformitate cu prevederile art. 20 lit. a) din CF, anuitățile sub formă de drepturi de asigurări sociale achitate din bugetul asigurărilor sociale de stat (BASS) și drepturi de asistență socială achitate din bugetul de stat, specificate de legislația în vigoare, inclusiv primite în baza tratatelor internaționale la care Moldova este parte reprezintă surse de venit neimpozabile.

La determinarea regimului fiscal privind TVA în cazul prestării serviciilor de către/către un rezident/nerezident Republicii Moldova, este necesar de a stabili locul livrării serviciilor.

Prevederile ce țin de limitarea dreptului de utilizare a scutirii personale de către persoanele fizice care obțin venit în sumă mai mare decât plafonul stabilit (360 000 lei) prin Legea nr.122 (în vigoare din 1 ianuarie 2020), prin care au fost operate modificări și completări inclusiv în Codul fiscal, vor fi incluse în Regulamentul cu privire la determinarea obligațiilor fiscale aferente impozitului pe venitul persoanelor fizice rezidente cetățeni ai Republicii Moldova (în continuare – Regulament). Proiectul hotărârii de Guvern a fost elaborat de Ministerul Finanțelor și este înaintat spre examinare în ședința secretarilor de stat preconizată pentru 28 noiembrie 2019.

Se permite deducerea cheltuielilor ce țin de achitarea dobânzilor aferente creditelor contractate de la instituțiile financiare, suportate de către rezidenții Republicii Moldova (atât persoane juridice ce desfășoară activitate de întreprinzător cât și persoane fizice cetățeni ce nu desfășoară activitate de întreprinzător)?

Plafonul de notificare la Banca Națională a Moldovei (BNM) a împrumuturilor/ creditelor/ garanțiilor primite de rezidenți de la nerezidenți se propune a fi diminuat de la 50 mii euro la 10 mii euro. Inițiativa este parte componentă a proiectului de lege pentru modificarea Legii nr. 62/2008 privind reglementarea valutară elaborat de către Ministerul Finanțelor. Documentul a fost examinat în cadrul ședinței secretarilor de stat din 5 noiembrie curent.   Conform autorilor proiectului, diminuarea plafonului  a fost propusă din considerentul că notificarea este o procedură statistică ce are drept scop de a asigura informarea BNM privind activele și angajamentele externe sub formă de

Politica bugetar-fiscală pentru anul 2021 votată de Parlament ieri, 16 decembrie 2020, în lectură finală, prevede uniformizarea cotelor de impozitare a veniturilor, cota standard fiind stabilită de 12%.   Astfel, conform modificărilor la art. 901 CF, din 1 ianuarie 2021 persoanele specificate la art.90 din Codul fiscal (CF) vor reține un impozit în mărime de 12% (față de 10% în anul 2020) din veniturile obţinute de către persoanele fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător, de la transmiterea în posesie şi/sau folosinţă (locaţiune, arendă, uzufruct, superficie) a proprietăţii mobiliare şi imobiliare, cu excepţia arendei terenurilor agricole.

În conformitate cu prevederile art. 40 alin. (4) din Codul fiscal, persoana care face o donație se consideră că a vândut bunul donat la un preț ce reprezintă mărimea maximă din baza lui valorică ajustată sau prețul lui de piață la momentul donării. Astfel, persoana fizică care face donație un bun, în scopuri fiscale va constata venit.   Venitul în scopuri fiscale va fi evaluat la valoarea maximă din baza valorică ajustată a bunului donat sau prețul lui de piață la momentul donării. La determinarea obiectului impozabil cu impozitul pe venit, se va lua în calcul baza valorică a bunului donat care, la rândul său, se constată în conformitate cu prevederile art. 42 din CF.