Care este procedura de impozitare la vânzarea unui imobil — încăperi nelocative de la persoană juridică către persoană fizică și către persoană juridică și ce fel de factură se eliberează?

Potrivit art. 15 alin. (1) din Legea insolvabilității nr. 149 din 29.06.2012 (Legea nr. 149/2012), în cazul insolvabilității debitorului din culpa fondatorilor (membrilor) lui, a membrilor organului executiv sau a unor alte persoane care au dreptul de a da indicații obligatorii pentru debitor ori care pot influența în alt mod acțiunile debitorului (insolvabilitate intenționată), aceștia poartă răspundere subsidiară solidară față de creditori în măsura în care bunurile debitorului sunt insuficiente pentru executarea creanțelor creditorilor. Conform art. 247 din Legea nr. 149/2012, în sensul prezentei legi, membri ai organelor de conducere ai debitorului pot fi:

Turismul ca domeniu economic, în ultimii 5 ani, își accelerează ritmurile de dezvoltare în Republica Moldova. Tot mai mulți agenți economici doresc să practice acest gen de activitate, odată ce au fost eliminate barierele administrative, precum licența de turism. În vara anului 2017, Parlamentul RM a votat Legea nr. 185 privind modificarea și completarea unor acte legislative (MO nr. 371-382/632 din 27.10.2017), potrivit căreia a fost optimizat semnificativ numărul actelor permisive, fiind anulate 140 tipuri de autorizații, certificate, inclusiv 18 licențe pentru diverse genuri de activitate.Printre domeniile de activitate care pot fi desfășurate în continuare fără licențe, se regăsește și activitatea de turism.

1. (29.1.11.11) Poate fi constatat casa de schimb valutar ca subiect al impunerii în conformitate cu prevederile alin. (1) art. 54/1 din Codul fiscal dacă venitul activității respective nu se supune TVA și venitul din activitatea operațională în anul precedent a constituit o sumă de pînă la 100 000 lei? 2. (29.1.11.8) Se consideră venituri operaționale pasibile impozitării cu 4% veniturile sub formă de dobînzi aferente depozitelor bancare?

Conform prevederilor Codului fiscal al Republicii Moldova (în continuare - CF), resursele naturale includ apa captată din orice sursă (izvor), mineralele utile (zăcămintele). Mineralele utile (resursele minerale) reprezintă acumulări în subsol de minerale naturale, hidrocarburi și ape subterane, ale căror compoziție chimică și proprietăți fizice permit folosirea lor în sfera producției materiale și consumului imediat sau după prelucrare. La substanțele minerale utile se referă și rămășițele biologice (folosite) aflate în subsol.

Serviciul Fiscal de Stat (SFS), în comun cu Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe (CTIF), au lansat, săptămâna curentă, în exploatare industrială Sistemul informațional automatizat „Stingerea obligațiilor fiscale prin intermediul Serviciului de colectare a impozitelor și taxelor locale” (SIA SCITL). Scopul principal al proiectului, elaborat de CTIF, administrator tehnico–tehnologic al sistemului informațional al SFS, este optimizarea proceselor de evidență, calculare și achitare a impozitelor și taxelor locale administrate de serviciile de colectare a impozitelor și taxelor locale din cadrul primăriilor. Inițial, sistemul a fost lansat în exploatare experimentală în 11 primării, fiind ulterior dezvoltat și completat cu noi funcționalități.

Se permite ca entitatea prestatoare de servicii auto să procure o piesă auto de la un furnizor,  ce urmează a fi utilizată la reparația automobilului unui SRL fără să adauge un adaos comercial la piesă? La completarea facturii fiscale se notează ”servicii de reparație auto” pe o poziție în cazul în care piesa se vinde cu același preț cu care a fost procurată dar pe altă poziție sau se include în costul serviciului, completând în factura fiscala doar o singură poziție ”servicii de reparație auto”?   În conformitate cu art.20 alin.(6) din Legea cu privire la comerțul interior nr.231/2010, produsele şi serviciile se comercializează pe teritoriul Republicii Moldova la preţuri libere de vânzare, cu excepţia preţurilor/tarifelor reglementate de către stat.

Ministerul Finanțelor a organizat joi, 13 august 2020, a doua ședință a Grupului de lucru responsabil de implicațiile taxei pe valoare adăugată (TVA) în agricultură. Discuțiile au vizat inițiativa legislativă de modificare a Codului fiscal, precum și propunerile Ministerului Finanțelor privind regimul TVA în agricultură.   Astfel, în debutul ședinței a fost examinată inițiativa legislativă ce vizează propunerea de aplicare a procedurii taxării inverse pentru livrarea de cereale și plante tehnice, inclusiv semințe oleaginoase și sfeclă de zahăr în Republica Moldova. Subiectul a fost abordat prin prisma unor exemple concrete oferite de către Ministerul Finanțelor, fiind, totodată, descris și prezentat detaliat de către autorul proiectului de lege.

Care este termenul de prescripție pentru efectuarea controlului asupra calculării corecte și a virării în termen a contribuțiilor la bugetul asigurărilor sociale de stat (CAS) și a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală(PAM), precum și pentru aplicarea sancțiunilor aferente?

În conformitate cu prevederile pct.78-79 al SNC „CPD” restituirea subvențiilor se înregistrează ca diminuare a veniturilor anticipate și a valorii activelor rambursate sau majorare (restabilire) a datoriilor față de stat și/sau alți creditori decontate anterior. În cazul în care suma subvenției rambursate depășește venitul anticipat sau dacă nu există un asemenea venit, surplusul, respectiv valoarea integrală restituită, se recunoaște ca cheltuieli curente.

Comercianții de produse alimentare, cu excepția celor din unitățile de comerț ambulant, vor fi obligați să achiziționeze și să asigure expunerea pe raft a produselor alimentare provenite din lanțul alimentar scurt (produse fabricate/procesate în Moldova) în proporție de cel puțin 50% din lungimea liniară a raftului comercial. În Monitorul Oficial din 25 decembrie curent este publicată Legea nr.225 din 4 decembrie 2020  pentru modificarea unor acte normative, inclusiv Legea nr.231/2010 cu privire la comerțul interior.   Astfel, furnizorul va fi obligat să asigure livrarea produselor alimentare provenite din lanțul alimentar scurt în cantitate deplină conform contractului încheiat. Lista acestor produse se aprobă de Guvern şi se actualizează anual.

1. (28.3.38) Constituie oare obiect al impozitării cu TVA casarea activelor materiale?

Potrivit prevederilor art.104 lit. f) din Codul fiscal, mărfurile, serviciile livrate în zona economică liberă din afara teritoriului vamal al Republicii Moldova

Odată cu punerea în aplicare a pachetului legislativ cu privire la implementarea reformei fiscale, unii agenţi economici solicită explicaţii pe marginea prevederilor intrate în vigoare. Una dintre aceste întrebări este aplicarea cotei reduse de 10% la TVA şi dacă aceasta este aplicabilă tuturor serviciilor de cazare conform secțiunii I a Clasificatorului Activităților din Economia Moldovei (CAEM) sau nu? Amintim că, prin Legea nr. 178 din 26 iulie 2018 cu privire la modificarea unor acte legislative (MO al RM, 309-320/496, 17.08.2018) au fost operate modificări la art. 96 din Codul fiscal care stabileşte regimul de impozitare cu TVA a serviciilor de cazare şi livrare a produselor alimentare.

Conform art. 10 alin. (1) din Legea nr. 270 din 23.11.2018 cu privire la sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar (Legea nr. 270/2018) salariul lunar al personalului din unitățile bugetare pentru activitatea desfășurată pe durata normală a timpului de lucru stabilită de lege este constituit din: a) partea fixă, compusă din: – salariul de bază; – sporul lunar pentru gradul profesional; – sporul lunar pentru deținerea titlului științific și/sau științifico-didactic; – sporul lunar pentru deținerea titlului onorific;

(28.3.38) Constituie oare obiect al impozitării cu TVA casarea activelor materiale?

La finele anului 2019, prin Legea nr.171/2019 cu privire la modificarea unor acte legislative, au fost operate modificări la Capitolul 71 din Codul fiscal, fiind  modificat obiectul impozabil aferentă regimului fiscal  pentru agenții economici subiecți ai sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii (IVAO).   Astfel, a fost extinsă sfera de aplicare a impozitului în mărime de 4% prin înlocuirea noțiunii bazei impozabile: venitul operațional a fost substituit cu venitul determinat conform contabilității financiare.

Potrivit prevederilor Clasificatorului activităților din economia Moldovei (CAEM Rev. 2), aprobat prin Hotărîrea Colegiului biroului Național de Statistică nr. 20 din 29 decembrie 2009, pus în aplicare din 1 ianuarie 2014, producerea produselor lactate precum brânza (de oi, de vaci), smântâna, untul este parte din diviziunea 10 „Industria alimentară”, grupa 10.5 ”Fabricarea produselor lactate”. Respectiv, acestea nu pot fi calificate ca producție din zootehnie în formă naturală.

În conformitate cu art. 70 alin. (1) din Codul fiscal, întregul venit al contribuabilului nerezident se împarte în venit obținut:

Modul de determinare şi achitare a impozitului pe venit, principiile evidenței, constatării veniturilor impozabile şi a cheltuielilor ce se deduc conform prevederilor Codului fiscal (CF) sunt reflectate în Regulamentul cu privire la determinarea obligațiilor fiscale aferente impozitului pe venitul persoanelor juridice şi persoanelor fizice care practică activitate de întreprinzător (în continuare – Regulament). Documentul a fost aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 693 din 11 iulie curent și a intrat în vigoare pe 10 august 2018.