Inspectorii de muncă din cadrul Inspectoratului de Stat al Muncii (ISM) pe parcursul lunilor ianuarie-iulie 2021 au efectuat sub aspectul respectării actelor legislative şi normative din domeniul raporturilor de muncă, securității și sănătății în muncă 1395 controale, dintre care 1042 în domeniul raporturilor de muncă, 330 – securității și sănătății în muncă și 23 – mixte, la unități cu un număr de 70,3 mii salariaţi.   Conform raportului ISM, din numărul total de controale efectuate în primele 7 luni ale anului curent, 1090 au fost planificate (295 - în sectorul public și 795 - în sectorul privat) şi 305 inopinate (107 - în sectorul public și 198 - în sectorul privat). Cu deplasarea în teren la agentul economic au fost efectuate 575 controale, iar 820 – din oficiu.

Regimul de activitate redusă poate fi stabilit de angajator pentru cel puțin 25% din angajații entității pentru o perioadă de până la 3 luni consecutive, dar nu mai mult de 5 luni pe an, prevede proiectul hotărârii de Guvern pentru aprobarea regulamentului privind stabilirea regimului de activitate redusă și acordare a ajutorului salariaților pentru care este stabilit acest regim. Documentul a fost elaborat de Ministerul Muncii și Protecției Sociale în scopul implemetării prevederilor art.972 din Codul muncii1 și examinat în cadrul ședinței secretarilor de stat de săptămâna trecută.  

Modificările la Regulamentul privind restituirea sumelor din bugetul asigurărilor sociale de stat plătitorilor de contribuţii, operate prin Ordinul nr. 201-A din 29 septembrie 2021 al Casei Naționale de Asigurări Sociale, a fost publicat în ediția MO din 15 octombrie. Ordinul a fost emis în scopul ajustării reglementărilor restituirii sau recuperării a mijloacelor din bugetul asigurărilor sociale de stat.   Astfel, restituirea mijloacelor din BASS se efectuează în baza cererii plătitorului. În caz de nedepunere a cererii privind restituirea mijloacelor din BASS, excedentul sumelor plătite în plus se lasă în contul stingerii obligaţiilor ulterioare. Totodată, restituirea va fi posibilă cu condiţia că plătitorul nu are restanţe faţă de BASS. În cazul în care plătitorul are obligaţii faţă de acest buget, în mod prioritar va fi asigurată stingerea acestora.

Întreprinderile sociale din RM vor putea participa la un program de finanțare și mentorat ce va fi gestionat de Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM),  proiectul hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea Programului fiind inclus pe agenda ședinței secretarilor generali.   Astfel, Programul va oferi o abordare integrată de susținere a antreprenorilor sociali și constă din 4 componente de implementare ce țin de: promovare; formare profesională și mentorat; finanțare și monitorizare.  

Restituirea mijloacelor din BASS se efectuează în baza cererii plătitorului. În caz de nedepunere a cererii privind restituirea mijloacelor din BASS, excedentul sumelor plătite în plus se lasă în contul stingerii obligaţiilor ulterioare. Totodată, restituirea va fi posibilă cu condiţia că plătitorul nu are restanţe faţă de BASS. În cazul în care plătitorul are obligaţii faţă de acest buget, în mod prioritar va fi asigurată stingerea acestora.   Casa Naţională de Asigurări Sociale,  în scopul ajustării reglementărilor restituirii sau recuperării a mijloacelor din bugetul asigurărilor sociale de stat, a operat modificări la Regulamentul privind restituirea sumelor din bugetul asigurărilor sociale de stat plătitorilor de contribuţii.  Ordinul nr. 201-A din 29 septembrie 2021 a fost plasat pe pagina oficială a autorității.

Întreprinderile mici și mijlocii din Republica Moldova vor beneficia de suport financiar nerambursabil pentru digitalizarea afacerilor prin intermediul Programului de transformare digitală a IMM-urilor, ce urmează a fi implementat de Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM).   Proiectul Hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea Programului de transformare digitală a IMM-urilor este elaborat de Ministerul Economiei și propus pentru consultări publice (până la 28 decembrie curent).

În conformitate cu legislația fiscală, contribuabilul poate dispune de sumele plătite în plus la buget în mai multe modalități, la discreția acestuia. Cele mai des utilizate modalități sunt stingerea obligației fiscale prin compensare din contul sumei plătite în plus și restituirea acesteia

În primul semestru al anului curent, Inspectoratul de Stat al Muncii (ISM) a efectuat 1157 controale, dintre care 910 în domeniul raporturilor de muncă, 227 – securității și sănătății în muncă și 20 de verificări mixte, comunică ISM. Din numărul total de controale efectuate 886 au fost planificate, 244 fiind desfășurate în sectorul public și 642 – în cel privat, iar alte 271 verificări au fost inopinate (102 – în sectorul public și 169 – în sectorul privat).    Ca rezultat al acțiunilor de inspecție au fost întocmite procese-verbale de control, în care au fost stabilite 7941 de abateri de la prevederile actelor legislative şi normative,

La fel ca în cazul oricărei alte obligații fiscale, neachitarea în termen a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală (în continuare – prime de asigurare medicală) atrage după sine

Studiu de caz: În anul 2019, agentul economic „X” a fost supus unui control fiscal pentru perioada anilor 2015-2018. Ca urmare a controlului desfășurat au fost identificate unele încălcări în activitatea sa și acesta a fost sancționat, fiind emisă decizia asupra cazului de încălcare fiscală și decizia privind beneficierea de o reducere cu 50% a amenzilor aplicate în luna iunie 2019. În luna octombrie 2021, agentul economic „X” a identificat erori în dările de seamă (Forma IPC18) prezentate în luna iunie 2019, care pot afecta obligația fiscală pentru luna respectivă. Astfel, este în drept agentul economic să depună dările de seamă menționate în mod corectat și va fi anulată decizia privind beneficierea de o reducere cu 50% a amenzilor aplicate în luna iunie 2019?

Creditarea responsabilă este definită drept activitatea de creditare în cadrul căreia creditorul efectuează o evaluare a bonității debitorului, nu își asumă un risc excesiv de credit, nu permite debitorului să își asume obligații financiare excesive și nu contribuie la acumularea excesivă a gradului de îndatorare a debitorilor.   Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF) a aprobat Regulamentul privind cerințele de creditare responsabilă aplicate de organizațiile de creditare nebancară (OCN), ce are ca scop stabilirea față de OCN înregistrate în Registrul organizațiilor de creditare nebancară autorizate, a cerințelor de acordare a creditului nebancar și/sau leasing financiar destinate persoanelor fizice consumatori.  

În Monitorul Oficial de astăzi, 12 noiembrie, a fost publicată Hotărârea Guvernului nr. 333 din 10 noiembrie 2021 cu privire la aprobarea Regulamentului privind acordarea ajutorului salariaților cu regim de activitatea redus.   Regimul de activitate redusă, în sensul Regulamentului, reprezintă regimul de muncă săptămânal redus cu cel mult 50% la nivel de unitate pentru cel puțin 25% din numărul efectiv al salariaților din cadrul entității.

Inițiativa legislativă de operare a modificărilor în Legea nr.489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale a fost examinată în cadrul ședinței Comisiei protecție socială, sănătate și familie din 8 decembrie.   Documentul prevede că mijloacele financiare încasate la BASS (inclusiv majorările de întârziere, amenzile aferente contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii (CAS) şi sumele rezultate în urma aplicării amenzilor contravenţionale) ce sunt  acumulate pe contul Trezoreriei de Stat vor fi virate zilnic la contul CNAS. Totodată, Legea nr.489/1999 va stipula expres că nu se admite dezafectarea mijloacelor financiare de la BASS în alte scopuri decât cele prevăzute de legislaţie.

Inspectoratul de Stat al Muncii a efectuat 495 controale pe parcursul trimestrului I al anului 2021 cu scopul respectării actelor legislative şi normative din domeniul raporturilor de muncă, securității și sănătății în muncă, conform informației publicate de ISM.     Potrivit datelor, din numărul total de controale 361 au fost planificate, dintre care 123 – în sectorul public și 238 – în sectorul privat, iar celelalte 134 sunt verificări inopinate.   

La data de 18.07.2025, în Monitorul Oficial al RM a fost publicată Legea nr. 187/2025 pentru modificarea unor acte normative, prin care au fost operate ajustări la Codul fiscal, Codul vamal și a alte acte normative, în vederea asigurării unui cadru legal mai clar și eficient pentru aplicarea prevederilor legislației fiscale și vamale. În cele ce urmează se propune trecerea în revistă a celor mai importante măsuri ce se regăsesc în Legea nr. 187/2025.

Regulamentul privind modul de efectuare a înscrierilor în conturile personale ale contribuabilului și perfectarea rapoartelor asupra obligațiilor fiscale, inclusiv asupra restanțelor, aprobat prin Ordinul nr.103/2005  al Ministerului Finanțelor, a fost modificat și prevede modul de completare a informației solicitate în anexele la documentul prenotat (privind analiza veniturilor la BPN corespunzător clasificaţiei bugetare de venituri; a încasărilor corespunzător apartenenţei bugetare, specificată pe UAT; a calculelor la BPN; a soldurilor restante la BPN aferente clasificaţiei veniturilor bugetare, administrate de SFS, cu excepţia obligaţiilor fiscale din evidenţa specială aferente contribuabililor aflaţi în procedură de insolvabilitate, procedura falimentului sau procedura simplificată a falimentului etc.)  

În ultimii ani au fost efectuate modificări semnificative în legislația Republicii Moldova ce reglementează contabilitatea, raportarea financiară și auditul entităților. Au fost aprobate: Legea contabilității și raportării financiare nr. 287/2017 Legea nr. 287/2017), modificări în Standardele Naționale de Contabilitate (SNC) (în vigoare din 01.01.2020), operate prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 48/2019 (OMF nr. 48/2019), Planul general de conturi contabile aprobat prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 119/2013 (OMF nr. 119/2013).

O categorie distinctă de creanțe ale statului care se fac venit la bugetul public național este formată din creanțele bănești bazate pe dispoziții de drept public, a căror reglementare se regăsește în Codul administrativ (CA). Ținând cont de prevederile art. 175 și 177 alin. (2) din CA, creanțele menționate derivă dintr-un act administrativ individual sau contract administrativ care obligă debitorul la realizarea unei prestaţii băneşti și au o natură distinctă de celelalte categorii de creanțe ale statului, precum creanţele băneşti bazate pe dreptul statului de a percepe impozite, taxe şi alte plăţi (ce corespund noțiunii de obligație fiscală) cărora li se aplică prevederile Codului fiscal și amenzile aplicate în conformitate cu Codul contravențional.  

Proiectul de lege privind instituirea unor măsuri ce vizează amânarea rambursării creditelor și altor plăți aferente contractate de persoanele fizice de la organizațiile de creditare nebancare (OCN) a primit aviz pozitiv în cadrul ședinței Comisiei parlamentare mediu și dezvoltare regională.   Documentul prevede suspendarea cu până la 6 luni a obligației de plată a ratelor scadente aferente creditelor nebancare, reprezentând corpul creditului, dobânzile, comisioanele și alte plăți aferente, acordate persoanelor fizice de către OCN până la intrarea în vigoare a documentului.

Entitatea, din cauza situației pandemice dificile în anul 2020, la concedierea persoanei fizice nu a achitat salariul pentru trei luni. La calcularea și achitarea salariului restant în anul 2021, va avea dreptul întreprinderea să acorde scutirile neutilizate în anul precedent? Potrivit pct. 46 din Regulamentul cu privire la reţinerea impozitului pe venit din salariu și din alte plăţi efectuate de către angajator în folosul angajatului, precum și din plăţile achitate în folosul persoanelor fizice care nu practică activitate de întreprinzător pentru serviciile