Suntem entitate cu activitate de brokeri vamali. În practică avem situații când serviciile de brokeraj se îndeplinesc astăzi, dar factura e posibil de întocmit doar mane. Am dori sa utilizam e-factura. Pentru aceasta ar trebui să indicăm data livrării diferită de data eliberării. Este corectă operațiunea, cât de des se utilizează și presupune careva sancțiuni ori incomodități?

Potrivit prevederilor art. 103 alin. (6) din Codul fiscal, sînt scutite de TVA fără drept de deducere plasarea şi comercializarea mărfurilor în magazinele duty-free. Mărfurile supuse accizelor plasate în destinaţia magazinul duty-free amplasat în zona intrării pe teritoriul Republicii Moldova, magazinul duty-free pentru deservirea corpului diplomatic, după comercializare, la încheierea destinaţiei vamale, sunt plasate sub regimul vamal de import cu perceperea drepturilor de import.

I. Principii generale de acordare de către angajatori a tichetelor de masă salariaților săi   Tichetul de masă (TM) reprezintă ca un card de plată prevăzut la art. 5 pct. 401 din Codul fiscal, emis de către operator în condițiile Legii nr. 166/2017 cu privire la tichetele de masă, acordat de către angajator salariaților și este utilizat ca instrument de plată în scopul procurării produselor alimentare în unitățile comerciale/de alimentație publică care au încheiat un contract de prestare a serviciilor cu operatorul, conform prevederilor art. 2 din Legea nr. 166/2017.

În perioada stării de urgență anunțată în condițiile pandemiei provocate de răspândirea coronavirusului COVID-19, mai multe entități au manifestat dorința de a oferi suport, în special instituțiilor medico-sanitare, dar și cetățenilor aflați în situație financiară mai gravă. În prezentul articol ne propunem să analizăm impactul fiscal atât pentru donatori, cât și pentru beneficiari, în contextul legislației în vigoare.

Exportatorii vor prezenta, începând cu anul viitor, Atestatul de origine – dovada întocmită de exportatorul mărfurilor în cadrul Sistemului Generalizat de Preferințe acordat Republicii Moldova, prin care acesta confirmă, pe propria răspundere, originea mărfurilor. Prevederea este inclusă în proiectul politicii fiscale și vamale pentru anul 2020, fiind propusă completarea Legii cu privire la tariful vamal cu art. 243, ce va reglementa aplicarea atestatului de origine.

În conformitate cu art.123 alin.(6) din Codul fiscal, nu sînt marcate obligatoriu cu „Timbru de acciz”, următoarele mărfuri: a) vinurile spumoase şi spumante, divinurile în sticle de suvenire cu capacitatea de pînă la 0,25 litri, de 1,5 litri, de 3 litri şi de 6 litri; b) producţia alcoolică cu conţinutul de alcool etilic de pînă la 7% în volum şi berea; c) mărfurile supuse accizelor, plasate în regimurile vamale tranzit, antrepozit vamal, admitere temporară, magazin duty free;

1. (28.23.31) În ce formă se prezintă declaraţia privind T.V.A.? 2. (28.23.29) Care va fi prima perioadă fiscală pentru care survine obligațiunea prezentării Declarației privind TVA de către agentul economic care s-a înregistrat în calitate de plătitor al TVA cu întîrziere? 3. (28.24.2) Care este termenul de achitare a TVA la buget de contribuabilul plătitor TVA, care a beneficiat de servicii de import pe teritoriul vamal al Republicii Moldova? 4. (28.23.12) Este obligată persoana fizică cetățean să prezinte Declaraţia privind TVA la importul mărfurilor?

1. (9.2.7) Apare obligațiunea de raportare a soldului la începutul/finele perioadei de raportare în cazul dacă împrumuturile contractate/rambursate pe parcursul unui an fiscal reflectate în contabilitatea întreprinderii, nu depăşesc cumulativ suma de 200 mii de lei, dar soldul la începutul sau sfârșitul perioadei de raportare este mai mare de această sumă? 2. (9.2.5) Care cod a operațiunii se indică la completarea Anexei nr. 11 la Ordinul SFS nr. 427 din 08/21/2018, în cazul rambursării împrumuturilor prin iertarea datoriei, aport în capital statutar, anularea conform termenului de prescripție etc.

Din 1 ianuarie 2020, a intrat în vigoare Legea nr.122/2019 pentru modificarea unor acte legislative prin care au fost operate modificări în Codul fiscal nr.1163/1997, Legea cu privire la tariful vamal nr.1380/1997 și Legea nr.1569/2002 cu privire la modul de introducere și scoatere a bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova de către persoanele fizice cu referire la trimiterile poștale internaționale în formatul (B2C – de la business la consumator) pentru care a fost stabilită o valoare limită neimpozabilă în mărime de 200 de euro.

În Monitorul Oficial din 6 decembrie curent, Serviciul Vamal a publicat Ordinul nr. 525-O din 20 noiembrie 2019 referitor la aprobarea Instrucțiunii cu privire la procedura de înregistrare și revocare a înregistrării exportatorilor în/din sistemul exportatorilor înregistrați (REX). Prevederile ordinului vor intra în vigoare la 1 ianuarie 2020. Instrucţiunea este elaborată în vederea facilitării comerţului extern şi a simplificării procedurii de certificare a originii preferențiale a mărfurilor.

Lista agenţilor economici – întreprinderi ale industriei uşoare şi a tipurilor de servicii prestate de către aceştia pe teritoriul RM solicitanţilor plasării mărfurilor sub regim vamal de perfecţionare activă scutite de TVA cu drept de deducere a fost completată cu alte șase întreprinderi. Ministerului Economiei și Infrastructurii a publicat în Monitorul Oficial din 28 februarie curent Ordinul nr. 46 din 18 februarie 2020 cu privire la aprobarea completărilor ce se operează în anexa la Ordinul nr. 66/2010. Întreprinderile reprezintă, în mare parte, domeniul textil.

Prelungirea termenului de prezentare a dărilor de seamă fiscale se va efectua de către contribuabil prin prezentarea Serviciului Fiscal de Stat (SFS) a dărilor de seamă fiscale pentru taxele locale în termen de până la 25 iulie 2020, conform prevederilor art. 187 din Codul fiscal (CF). Prevederea este inclusă în proiectul Procedurii de prelungire a termenului de prezentare a dărilor de seamă fiscale și de achitare a obligațiilor fiscale aferente taxelor locale pentru primul trimestru al anului 2020 (Procedura), care a fost elaborat de către SFS în scopul asigurării executării pct. 7 din Dispoziția Comisiei pentru Situații Excepționale a RM (Comisia) nr. 16 din 10 aprilie 2020.

Perioada în care agenții economici și instituțiile publice din raioanele de est pot traversa punctele de trecere a frontierei pentru efectuarea procedurilor de vămuire fără perceperea drepturilor de import sau export și fără aplicarea măsurilor de politică economică și prohibițiilor, cu condiția rămânerii mărfurilor pe teritoriul necontrolat de către organele constituționale va fi extinsă. În cadrul ședinței Guvernul a aprobat proiectul de hotărâre cu privire la modificarea pct. 21 din Hotărârea Guvernului nr. 960/2017 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 109/2017 privind unele măsuri de control la trecerea frontierei, de control vamal şi privind asigurarea regimului fiscal în cadrul controlului comun la unele puncte de trecere a frontierei de stat moldo-ucrainene.

Art. 3521 alin. (1) Cod penal (CP) stabilește răspunderea penală pentru declaraţia necorespunzătoare adevărului făcută unui organ competent în vederea producerii unor consecinţe juridice pentru sine sau pentru o terţă persoană, atunci când, potrivit legii sau împrejurărilor, declaraţia serveşte pentru producerea acestor consecinţe. Pentru a identifica existența elementelor constitutive ale infracțiunii, urmează să verificăm existența următoarelor aspecte legate între ele cauzal: — dacă declaraţia este făcută organului competent; — dacă declaraţia este producătoare de consecinţe juridice; — dacă făptuitorul a avut în vedere producerea anume a acestor consecinţe.

În conformitate cu prevederile art. art.90 alin.(2)-(3) din Codul fiscal, contribuabilii specificați la alin. (1) al aceluiași aticol, au obligația de a reține în prealabil, ca parte a impozitului, o sumă în mărime de 12% din plățile efectuate în folosul persoanei fizice, exceptând întreprinzătorii individuali și gospodăriile țărănești (de fermier), a persoanelor menţionate la cap. 101, 102 şi 103, pe veniturile obținute de către aceasta conform art.18 din Codul fiscal.

Comisia parlamentară economie, buget și finanțe a aprobat, cu majoritatea voturilor, raportul la proiectul de Lege privind instituirea unor măsuri de susținere a activității de întreprinzător și modificarea unor acte normative, pentru două lecturi. Proiectul a fost elaborat de Guvern în contextul efectelor economice și sociale ale situației epidemiologice (”COVID-19”). Pentru a susține mediul de afaceri, inclusiv angajatori și angajați, proiectul propune, printre altele, mecanismul de implementare a Programului de subvenționare a dobânzilor.

Persoana fizică X, în calitate de beneficiar, a încheiat cu o companie de construcții, în calitate de executor, contractul de rezervare a apartamentului cu suprafața totală de 50,73 m2, urmând să fie achitat prețul de 39000 de euro, adică câte 768,77 de euro/m2. Ulterior, părțile au încheiat contractul de vânzare-cumpărare a apartamentului, cumpărătorul achitând prețul acestuia. După încheierea contractului de vânzare-cumpărare, X au depistat că suprafața indicată în contract nu corespunde cu suprafața de facto al apartamentului, fiind cu 3,73 m2 mai mică decât cea declarată, iar valoarea supraplății constituind 2867,51 de euro.   X a expediat în adresa companiei de construcții o somație, prin care a solicitat restituirea diferenței de preț al apartamentului procurat, însă nu au primit niciun răspuns. Considerând că, prin acțiunile ilegale admise de către compania de construcții, i-a fost cauzat un prejudiciu considerabil, fiind deposedat de suma de 2867, 51 de euro, care a fost achitată fără temei la încheierea contractului de vânzare-cumpărare a apartamentului, X a depus cererea de chemare în judecată.   În cerere acesta a menţionat că, pentru achitarea prețului apartamentului, a contractat un credit de la o bancă comercială, suportând cheltuieli sub formă de dobânzi și comisioane. Astfel, în urma inacțiunilor companiei de construcție, care nu a restituit sumei încasate greșit, X suportat un prejudiciu material. Pretențiile au fost întemeiate în baza dispozițiilor Cod civil și art. 1, 2, 6, 31 din Legea privind protecția consumatorului.   Reclamantul a solicitat încasarea de la compania de construcții în beneficiul său a sumei de 2867,51 de euro cu titlu de prestație obținută fără justă cauză prin practică comercială înșelătoare, a sumei de 542,06 de euro cu titlu de dobândă de întârziere și compensarea cheltuielilor de judecată. Prima instanță a respins cererea persoanei fizice. X a atacat-o cu apel. Examinând cererea, instanța a admis apelul declarat, a casat hotărârea primei instanțe și a emis o nouă hotărâre, prin care acțiunea a fost admisă parțial, fiind încasată din contul companiei de construcții în beneficiul persoanei fizice suma de 2867,51 de euro, iar pentru asistența juridică suma de 2500 de lei.  

În anul 2019 Serviciul Vamal va desfășura controale prin audit post-vămuire la 110 agenți economici. Autoritatea a publicat Programul de activitate a subdiviziunilor de control ulterior din cadrul Serviciului Vamal pentru anul 2019, iar publicația noastră oferă graficul controalelor planificate pentru anul viitor. Menționăm că controalele vor fi desfășurate în conformitate cu Regulamentul cu privire la procedura de realizare a controlului ulterior de către organele vamale, care a fost aprobat de Guvern la 17 octombrie curent.

Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe (CTIF) anunţă demararea procesului de angajare a specialiștilor IT pentru ocuparea posturilor vacante din subdiviziunile CTIF antrenate în proiectarea, administrarea, mentenanța și dezvoltarea sistemelor informaționale. Misiunea de bază a specialiștilor IT din cadrul CTIF este administrarea și dezvoltarea sistemelor informaționale ale Ministerului Finanțelor, Serviciului Fiscal de Stat și Serviciului Vamal, asigurarea bunei funcționări a serviciilor electronice furnizate de către aceste entități, dezvoltarea soluțiilor IT noi ce vor contribui la edificarea societății informaționale în Republica Moldova.

Taxa pentru efectuarea procedurilor vamale la export ar putea să nu fie percepută pentru mărfurile expediate prin intermediul trimiterilor poștale internaționale a căror valoare nu depășeşte 1 000 euro. Prevederea se conține în proiectul Politicii fiscale și vamale pentru anul 2020. Astfel, se propune completarea notei anexei nr. 2 a Legii cu privire la tariful vamal cu o normă ce prevede scutirea de taxa pentru efectuarea procedurilor vamale a mărfurilor exportate prin trimiteri poștale a căror valoare nu va depăși suma indicată supra. Prevederea are ca scop reducerea la minimum a costurilor de export suportate de mediul de afaceri, precum și încurajarea comerțului online.