Procedurile de determinare a dizabilității și capacității de muncă vor fi digitalizate, ceea ce va permite eficientizarea interacțiunilor între toate instituțiile vizate cu beneficiarii din domeniul protecției persoanelor cu dizabilități, fiind create interfețe bidirecționale prin care va fi posibilă depunerea cererilor și dosarelor în format electronic și urmărirea stadiului aprobării dosarului. În Monitorul Oficial din 18 februarie curent a fost publicată Hotărârea Guvernului nr. 50 din 2 februarie 2022 pentru aprobarea Conceptului Sistemului informațional „Determinarea dizabilității și capacității de muncă” (SI DDCM) și a Regulamentului cu privire la organizarea și funcționarea acestuia.

Veniturile acumulate de Serviciul Fiscal de Stat la bugetul public național (BPN) în perioada lunilor ianuarie-iunie 2019 au crescut, comparativ cu perioada similară a anului 2018, cu 5,4%. Astfel, în perioada de referință au fost înregistrate venituri în sumă de 19,2 mld. lei. În raport cu aceleași luni din anul precedent, s-a înregistrat o creștere cu 975,7 mil. lei. Respectiv, la cele patru componente ale bugetului public național au fost înregistrate următoarele rezultate.

Situațiile financiare anuale ale întreprinderilor de stat și municipale vor fi supuse auditului extern obligatoriu. Totodată, întreprinderea va fi obligată să plaseze pe pagina web, pe lângă regulamentele interne și raportul anual al întreprinderii, și rapoartele de audit, în cel mai scurt timp după încheierea misiunii. În Parlament este înregistrat un proiect de lege pentru modificarea și completarea Legii cu privire la întreprinderea de stat și întreprinderea municipală.

Cu începere din 1 ianuarie 2019, Legea privind auditul situațiilor financiare nr. 271/2017 (Legea nr. 271/2017) stabileşte cadrul juridic privind organizarea auditului de către entităţile de audit, reglementează exercitarea profesiei de auditor, supravegherea auditului, precum şi cerinţele specifice auditului entităţilor de interes public. Supravegherea publică a auditului, importanța căreia este subliniată de Directiva 2006/43/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 17.05.2006 privind auditul legal al conturilor anuale şi al conturilor consolidate, reprezintă unul din factorii de bază ai asigurării unui proces eficient de auditare a situațiilor financiare ale entităților.

Studiu de caz: Gospodăria țărănească „R” а declarat реntru апul 2022 impozit ре venit ce urmează a fi achitat în avans în sumă de 400 mii lei, raportat la previziunile репtru апul respectiv. Până la data de 1 septembrie 2022, impozitul pe venit prognozat în rate a fost achitat conform graficului anunțat, însă datorită impedimentelor climaterice și a situației

Prin Ordinul Serviciului Fiscal de Stat nr.287 din 27.06.2024, publicat în Monitorul Oficial nr.282-285 din 3 iulie curent a fost aprobat formularul Declarației cu privire la dividendele și defalcările din profitul net ce urmează a fi achitate la buget de către societăţile pe acţiuni, întreprinderile de stat şi municipale (forma DDP24).

Creditarea responsabilă este definită drept activitatea de creditare în cadrul căreia creditorul efectuează o evaluare a bonității debitorului, nu își asumă un risc excesiv de credit, nu permite debitorului să își asume obligații financiare excesive și nu contribuie la acumularea excesivă a gradului de îndatorare a debitorilor.   Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF) a aprobat Regulamentul privind cerințele de creditare responsabilă aplicate de organizațiile de creditare nebancară (OCN), ce are ca scop stabilirea față de OCN înregistrate în Registrul organizațiilor de creditare nebancară autorizate, a cerințelor de acordare a creditului nebancar și/sau leasing financiar destinate persoanelor fizice consumatori.  

Transmiterea de mijloace bănești și de alte mijloace materiale, acordarea de asistență sub orice altă formă persoanelor juridice care urmăresc obținerea de profit, donațiile și contribuțiile în beneficiul partidelor politice și altor organizații social-politice nu sunt activități filantropice și sponsorizări. Nu constituie activitate de filantropie și de sponsorizare nici acordarea reciprocă de mijloace financiare și materiale între persoane fizice sau juridice, prevede proiectul de lege pentru modificarea Legii nr.1420/2002 cu privire la filantropie și sponsorizare. Acesta are drept scop actualizarea cadrului normativ și simplificarea regimului juridic al acestor activități, a fost aprobat de Parlament în lectură finală, cu... voturi.  

În rezultatul tuturor procedurilor de achiziţii publice realizate pe parcursul anului 2021 de către autorităţile contractante, au fost încheiate 13450 contracte şi acorduri adiționale, cu 1034 mai multe decât în anul 2020. Cu toate că a sporit numărul contractelor încheiate, volumul general al achizițiilor publice în anul 2021 a înregistrat o scădere cu 6,58% față de anul 2020 și a constituit 8,4 mld. lei,  se constată în Raportul publicat de Agenția Achiziții Publice.   După tipul obiectului de achiziție, cele mai multe contracte au fost semnate pentru achiziționarea de bunuri – 9538, ceea ce reprezintă 45,78%, pentru achiziția de lucrări au fost semnate

Munca prin agent de muncă temporară reprezintă o nouă modalitate de ocupare a forței de muncă și se caracterizează prin activitatea prestată de un salariat temporar care a încheiat un contract cu un agent de muncă temporară și care este pus la dispoziția unei întreprinderi pentru a activa pentru o anumită perioadă. Beneficiile, dar și riscurile implementării unei asemenea forme de ocupare au fost discutate ieri, 10 octombrie, pe platforma Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru. Astfel, în cadrul ședinței a fost analizat un proiect ce are drept scop reglementarea muncii prin agent de muncă temporară și prin care se propune completarea Codului muncii cu un capitol care va reglementa acest tip de muncă, precum și modificări la Legea cu privire la ocuparea forței de muncă și asigurarea de șomaj și Legea privind securitatea și sănătatea în muncă.

Prin Legea nr. 70 din 13.04.2023 pentru modificarea unor acte normative au fost operate modificări la Legea nr.1134/1997 privind societăţile pe acţiuni, Legea nr.121/2007 privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice și la Legea nr.246/2017 cu privire la întreprinderea de stat şi întreprinderea municipală.

În cadrul ședinței cabinetului de miniștri din 1 august, a fost aprobat avizul Guvernului asupra unei inițiative legislative înaintate de un grup de deputați, obiectivul căreia este anularea facilităților fiscale pentru activitățile din domeniul jocurilor de noroc, abrogarea normei ce stabilește restituirea TVA la investiții (cheltuieli) capitale efectuate în cadrul parteneriatului public-privat de interes național și a celei ce vizează scutirea de TVA fără drept de deducere a mărfurilor și serviciilor importate în cadrul proiectelor de parteneriat public-privat.

O problemă des abordată de Curtea de Conturi este interpretarea eronată a cadrului normativ și abordări neuniforme privind modul de înregistrare în evidența contabilă a rezultatelor reevaluării mijloacelor fixe, precum și determinarea momentului când reevaluarea activului

Prin ordinul Ministrului finanțelor nr.60 din 29 mai 2024, publicat în Monitorul Oficial 241-244, astăzi, 7 iunie, a fost aprobat formularul Declarației cu privire la impozitul pe venit pentru persoanele care desfăşoară activitate profesională conform capitolului 101 din Codul fiscal - forma DAP24

Desfășurarea comerțului cu amănuntul în baza patentei va fi permis până la 31 decembrie 2022 pentru titularii de patentă care, la data de 31 decembrie 2019, vor deține patente pentru activitățile respective. În cadrul ședinței de vineri, 26 iulie, Guvernul a avizat pozitiv proiectul de lege pentru modificarea art. 4 din Legea cu privire la patenta de întreprinzător. Reamintim că săptămâna trecută Parlamentul a votat în prima lectură două inițiative legislative, care au fost comasate, ce se referă la extinderea termenului pentru desfășurarea comerțului cu amănuntul în baza patentei cu încă trei ani, pentru asigurarea continuității activității titularilor de patentă și susținerea micilor întreprinzători.

În Republica Moldova, în a doua jumătate a anului viitor, se preconizează implementarea Sistemului Informațional Automatizat „Registrul electronic al angajaților”, conceptul căruia a fost prezentat astăzi la Serviciul Fiscal de Stat, în cadrul unei ședințe cu reprezentanți ai sectorului construcțiilor. Sistemul va fi o resursă informațională unică la nivel de țară, în care se va regăsi baza de date a tuturor angajaților, angajatorilor și a raporturilor de muncă ale acestora.

O companie austriacă care a deschis o reprezentanță permanentă în Republica Moldova suportă anumite cheltuieli administrative în cadrul activității sale. Se vor permite spre deducere cheltuielile administrative? Cum se vor reflecta corect acestea în Declarația cu privire la impozitul pe venit (forma VEN12)?

 Biroul Național de Statistică comunică că, în vederea reducerii presiunii informaționale asupra mediului de afaceri și optimizării sistemului de rapoarte statistice, Programul de lucrări statistice pentru anul 2022 aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 441/2021 prevede excluderea a 8 lucrări statistice, care cuprind 14 cercetări statistice: 1-auto - Cercetarea statistică lunară „Prestații de transport rutier (date operative)”; 6-nav - Cercetarea statistică anuală „Mijloacele de transport naval intern”. Datele vor fi elaborate anual în baza datelor colectate în cercetarea trimestrială similară pentru trimestrul IV;

Autoritățile și instituțiile bugetare desfășoară activități comerciale conform actelor normative în vigoare, având la bază contracte de vânzare-cumpărare a mărfurilor, serviciilor sau de executare a lucrărilor cu diferite persoane juridice sau fizice ca rezultat al cărora apar creanțe ale clienților și datorii cu furnizorii. Acest sector al contabilității bugetare este aplicabil la toate entitățile bugetare și necesită o atenție deosebită.

Ministerul Economiei a publicat Raportul lunar privind evoluția social-economică a Republicii Moldova.  Potrivit acestuia, tendința de recuperate a economiei naționale este clară, iar principalele domenii care au contribuit la creșterea reală a Produsului Intern Brut cu 11,7% (până la 104,2 mld. lei în semestrul I) sunt activitatea investițională (contribuția în PIB cu 13,7%), consumul final (cu 11,9%), sectorul public (cu 2,3% contribuție la PIB), comerțul, transportul şi depozitarea; activitățile de cazare și alimentație publică (cu 2,1%); industria (cu 1,9%) și construcțiile (respective, 1,6%). Descreșteri sunt înregistrate la exporturi, care a sustras 13,9% din creșterea PIB.