Mecanismul de impozitare progresivă a veniturilor persoanelor fizice-cetățeni, care poate fi pus în aplicare din 1 ianuarie 2023, presupune impozitarea cu 12% a venitului anual impozabil ce nu depășește plafonul de 1 mil. lei și, respectiv, cu 18% în cazul venitului anual ce depășește 1 mil. lei. Totodată, persoanelor fizice rezidente care obțin un venit impozabil anual mai mic de 360 mii lei, li se va păstra dreptul de utilizare a scutirii personale, cuantumul căreia pentru anul viitor rămâne la nivelul anului 2022 (vezi prevederile art.33 din Codul fiscal).

Proiectul deciziei pentru aprobarea bugetului municipal pentru anul 2023, propus pentru consultări publice de către Primăria mun. Chișinău, conține și cotele impozitului pe bunurile imobiliare amplasate în municipiu.

Modul de compensare a dobânzilor la credite bancare și/sau nebancare investiționale, contractate de întreprinderile mici și mijlocii, a fost lansat astăzi, 22 noiembrie, în cadrul unei conferințe de presă organizată de Ministerul Economiei și Organizația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului (ODA), care este și instituția implementatoare a programului.

Începând cu 1 ianuarie 2023, Gospodăriile țărănești ar putea fi înregistrate de Agenția Servicii Publice (ASP), fiind exclusă această competență din atribuția primăriilor, în vederea uniformizării evidenței unităților de drept.   În Parlament este înregistrată inițiativa legislativă ce prevede operarea modificărilor în Legea nr. 1353/2000 privind gospodăriile țărănești și în Legea nr. 220/2007 privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice și a întreprinzătorilor individuali, fiind propusă completarea noțiunii întreprinzător individual cu categoria gospodăriilor țărănești (de fermier).

Ținând cont de faptul că pe data de 16 aprilie 2022 va fi anulată starea de urgență în sănătate publică, parvin multiple întrebări ce se referă la termenul de aplicare a cotei reduse a TVA, adresate de entitățile ce activează în domeniul HoReCa.   În acest context reiterăm că, potrivit prevederilor Legii nr.76/2021, condițiile de aplicare a TVA în mărime de 6% pentru mărfurile/serviciile realizate în cadrul activităților atribuite la secțiunea I a CAEM sunt: declararea pe întreg teritoriul ţării a stării de urgenţă, cu condiţia declarării acestei stări de către Parlament în conformitate cu prevederile Legii nr.212/2004; declararea pe întreg teritoriul ţării a stării de urgenţă în sănătate publică, cu condiţia declarării acestei stări de către CNESP în conformitate cu prevederile Legii nr.10/2009.

Prohibiția de import în Republica Moldova a plasticului reciclat  utilizat ca adaos în mixtură asfaltică pentru reducerea cantității de bitum poate fi exclusă. Proiectul de lege cu privire la modificarea unor acte normative este înregistrat în Parlament.   Potrivit autorilor,  această tehnologie este aplicată în peste 50 de țări și a demonstrat că drumurile reparate cu utilizarea materialului din plastic reciclat sunt mai calitative și mai durabile, fiind vorba despre un asfalt de calitate superioară, mai ieftin, deoarece sunt utilizate deșeuri din plastic, iar însuși învelișul este de 10 ori mai durabil decât asfaltul obișnuit.  

În cadrul ședinței de astăzi, din 23 februarie, Executivul a aprobat conceptual proiectul de lege privind instituirea unor măsuri de susținere a activității gospodăriilor țărănești (de fermier), înaintat cu titlu de inițiativă legislativă de un deputat în Parlament, scopul căruia este simplificarea procedurii de radiere din Registrul gospodăriilor țărănești și din Registrul fiscal de stat a GȚ care sunt inactive (mecanism reglementat la momentul de față prin Legea nr. 1353/2000).   În același timp, proiectul prevede susținerea GȚ inactive prin anularea

Acordarea scutirilor de TVA fără drept de deducere aferente importului de materii prime, materiale și ambalaje de către producătorii autohtoni de medicamente va avea loc în baza autorizației de import eliberate de către Agenția Medicamentelor și Dispozitivelor Medicale, fără aplicarea unei liste suplimentare aprobate la nivel de hotărâre de Guvern. Potrivit proiectului de lege pentru modificarea unor acte normative, modificările propuse în Codul fiscal, Legea nr.1380/1997 cu privire la tariful vamal și Legea nr.1456/1993 cu privire la activitatea farmaceutică au drept scop eliminarea impedimentelor la importul mărfurilor enumerate supra, ceea ce va simplifica și va facilita importul acestora.  

Prin derogare de la prevederile art. 56 alin.(1) și (2) din Legea nr. 100/2017 cu privire la actele normative, noile reglementări ce urmează a fi operate prin proiectul modificărilor unor acte normative va intra în vigoare la data publicării în MO și va produce efecte juridice începând cu 1 ianuarie 2023, prevede inițiativa legislativă înregistrată în Parlament, ce are drept scop ajustarea, inclusiv tehnică, a reglementărilor introduse prin Legea nr.356/2022 (politica bugetar-fiscală pentru anul 2023).

Se interzice importul de produse alimentare cu termenul de valabilitate de până la 90 de zile în cazul în care au rămas mai puțin de 1/3 din termenul de valabilitate stabilit de producător, iar pentru restul produselor alimentare se interzice importul în cazul în care au rămas mai puțin de 60 de zile până la expirarea termenului de valabilitate al acestora, prevede proiectul modificărilor la Legea nr. 306/2018 privind siguranța alimentelor, înregistrat în Parlament cu titlu de inițiativă legislativă. Documentul prevede revenirea la termenii de valabilitate stabiliți în redacția anterioară a Legii prenotate (art.21 alin. 3)).   Autorul menționează că, la momentul aprobării în anul 2018 a Legii nr. 306/2018, legiuitorul a stabilit două condiții diferențiate:

Valoarea nominală deductibilă în scopuri fiscale a unui tichet de masă ar putea constitui, pentru o zi lucrătoare, între 40 și 70 lei. În Parlament este înregistrată o inițiativă legislativă ce prevede modificarea Legii nr. 166/2017 cu privire la tichetele de masă, ce are ca scop majorarea valorii nominale a acestora în contextul majorării prețurilor la produsele alimentare, la carburanți, dar și a înregistrării unei cote înalte a inflației.   La momentul de față art. 4 din Legea nr. 166/2017 prevede că valoarea nominală deductibilă în scopuri fiscale a unui tichet de masă pentru o zi lucrătoare este cuprinsă între 35 și 55 de lei. Precizăm, valoarea nominală nu include contribuția individuală de asigurări sociale de stat obligatorii.

Deficienţele cadrului de reglementare a domeniului funcționării în condiții de siguranță a obiectelor de producție și a instalațiilor tehnice potențial periculoase vor fi eliminate odată cu punerea în aplicare a prevederilor proiectului de lege, aprobat de Parlament în prima lectură. Acesta stabilește criteriile obiectelor ce cad sub incidența legii, dar și a celor ce nu vor fi reglementate de noile prevederi, definește noțiunile și cadrul normative de activitate a respectivelor întreprinderi.   Potrivit autorilor documentului, problemele ce țin de asigurarea securităţii la utilizarea obiectelor industrial periculoase sunt cauzate de lipsa unor racordări la standardele și tendințele internaţionale, iar prevederile proiectului

Cuantumul salariului minim nu poate fi mai mic decât mărimea minimului de existență calculat, prevede proiectul de lege pentru modificarea articolului 3 din Legea nr. 1432/2000 privind modul de stabilire și reexaminare a salariului minim.   Proiectul este înregistrat recent în Parlament drept inițiativă legislativă. În nota de întemeiere a documentului autorul inițiativei menționează că prevederile normative naționale privind realizarea drepturilor economice și sociale și implicit referitoare la cuantumul minim al salariului minim sunt contrare angajamentelor internaționale ale Republicii Moldova în domeniul drepturilor omului și, în consecință, neconstituționale în cazul în care, alternativ:

Entitatea raportoare urmează să aibă certitudinea că cunoaşte cine este beneficiarul efectiv și înţelege structura proprietăţii şi structura de control ale clientului, iar identificarea beneficiarului efectiv şi adoptarea de măsuri adecvate şi bazate pe risc pentru verificarea identităţii acestuia va fi efectuată utlizând documente, informații și date relevante obținute dintr-o sursă sigură și independentă.

Contractele ale căror obiect este prestarea serviciilor de formare profesională a șomerilor ar putea fi exceptate de la procedura de achiziții publice. În Parlament este înregistrată o inițiativă legislativă  prin care se propune completarea art. 5 din Legea nr. 131/2015 privind achizițiile publice.   La momentul de față formarea profesională se realizează în baza contractelor încheiate între Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă și instituțiile de învățământ/centre de instruire învingătoare ale procedurii de achiziții publice.

Strategia națională de prevenire și combatere a spălării banilor și finanțării terorismului pentru anii 2020-2025 (aprobată prin Hotărârea Parlamentului nr. 239 din 16 decembrie 2020) ar putea fi completată cu noi acțiuni, ca urmare a identificării unor deficiențe în urma prezentării raportului Serviciului Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor pentru prima perioadă de raportare.   Totodată, în contextul derulării procesului de evaluare a țării noastre de către Forumul Global al OECD privind transparența și schimbul de informații în scopuri fiscale, experții au formulat o serie de recomandări de îmbunătățire a domeniilor evaluate.

Indemnizația de eliberare din serviciu la încetarea contractului individual de muncă în legătură cu restabilirea la locul de muncă, conform hotărârii instanței de judecată, a salariatului care a îndeplinit anterior munca respectivă, va fi majorată până la două salarii medii lunare. La etapa actuală, acești salariați beneficiază de o indemnizație în mărimea unui salariu mediu achitată pentru 2 săptămâni.   În Parlament este înregistrată o inițiativă legislativă prin care sunt propuse modificări în prevederile Codului muncii, scopul acestora fiind îmbunătățirea cadrului legal în domeniul legislației muncii și asigurării respectării drepturilor salariaților și angajatorilor.

Proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative, aici avându-se în vedere Codul fiscal  și Legea contabilității și raportării financiare nr.287/2017, este înregistrat în Parlament. Documentul vine cu propunerea de excludere a sintagmei „L.Ș.” din documente primare de strictă evidență utilizate în activitatea de întreprinzător (inclusiv din facturile fiscale), fiind inclusă prevederea expresă a lipsei necesității de aplicare a acesteia.   Încă o propunere ține de acceptarea în contabilitate în calitate de document confirmativ al faptei economice a bonului fiscal emis de către echipamentele de casă și control (ECC) pentru achizițiile achitate cu cardul bancar corporativ. Potrivit proiectului, deși bonul urmează să conțină elementele obligatorii stabilite de alin.(7) din art.11 din Legea nr.287/2017, prin derogare de la acestea

Potrivit prevederilor art.1 din Legea nr.76/2021 (Monitorul Oficial al R. Moldova nr.122-128 art.157 din 21.05.2021), în redacția Legii nr.123 din 23 septembrie 2021 (Monitorul Oficial al R. Moldova nr.230-237 din 1 octombrie 2021) pe perioada stării de urgenţă, declarată de către Parlament pe întreg teritoriul țării în conformitate cu prevederile Legii nr.212/2004 privind regimul stării de urgenţă, de asediu şi de război, şi/sau pe perioada stării de urgenţă în sănătate publică, declarată de către Comisia națională extraordinară de sănătate publică pe întreg teritoriul țării în conformitate cu prevederile Legii nr.10/2009 privind supravegherea de stat a sănătăţii publice, prin derogare de la prevederile art.96 din Codul fiscal

Deciziile instanței de apel nu vor putea fi supuse recursului, fiind definitive și irevocabile de la pronunțare, prevăd modificările la Legea insolvabilității nr. 149/2012, aprobate cu 64 de voturi în Parlament astăzi, 17 martie, în lectura a doua.  Inițiativa susținută de legiuitor a fost elaborată de către Ministerul Justiției în scopul înlăturării vidurilor legislative și a neconcordanțelor normative dintre Legea nr. 149/2012 și Codul de procedură civilă, ce țin de modalitatea contestării hotărârilor instanței de insolvabilitate.   Proiectul vine cu o nouă redacție a art. 8 din Legea nr. 149/2012 care, odată cu intrarea în vigoare a modificărilor, va reglementa contestarea hotărârilor și încheierilor instanței de insolvabilitate.