Dreptul la compensarea diferenței de preț în urma majorării tarifelor reglementate pentru furnizarea gazelor naturale și energiei termice îl au consumatorii casnici, inclusiv consumatorii din asociațiile de locatari cu centrale termice de cartier, bloc sau scară. În Monitorul Oficial de astăzi, 10 decembrie, a fost publicat și a intrat în vigoare Ordinul comun al Ministerului Muncii și Protecției Sociale și Ministerului Finanțelor nr. 15 din 7 decembrie 2021 cu privire la aprobarea Regulamentului privind restituirea cheltuielilor, legate de acordarea compensării diferenței de preț pentru consumul gazelor naturale/energiei termice pentru consumatorii casnici în legătură cu majorarea prețurilor reglementate la gazele naturale/ energie termică.  

Pentru a identifica elementele care diferențiază contractul individual de muncă de contractul de prestări servicii (contractul civil) vom supune atenției câteva comentarii care privesc atât natura juridică

Cheltuielile achitate de contribuabili în decursul perioadei fiscale sub formă de taxe de aderare și cotizații de membru, destinate asociațiilor utilizatorilor de apă pentru irigații (AUAI) ar putea fi permise spre deducere. Pe agenda ședinței secretarilor generali din 23 noiembrie curent a fost inclus proiectul de lege ce prevede modificarea unor acte normative, inclusiv a Codului fiscal.   Astfel, se propune completarea art. 24 CF, ce stabilește deducerea cheltuielilor aferente activităţii de întreprinzător, cu un punct pentru a acorda dreptul membrilor AUAI de a trece cotizațiile de membru achitate la categoria cheltuieli deductibile.

Ministerul Finanțelor, anual, până la data de 1 mai, ar putea publica pe pagina sa web cuantumul salariilor de bază pentru anul curent al persoanelor cu funcții de demnitate publică, al personalului din cabinetul persoanelor cu funcții de demnitate publică, al funcționarilor publici de conducere de nivel superior, precum și al conducătorilor și adjuncților conducătorilor instituțiilor publice din subordinea Guvernului.   O inițiativă legislativă în acest sens este înregistrată pe agenda Parlamentului și prevede completarea Legii nr. 270/2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar (capitolul I) cu un articol ce va asigura transparența salarizării unor categorii de persoane publice.

Normele privind aplicarea de către entitățile de audit a măsurilor de prevenire și combatere a spălării banilor și finanțării terorismului (Norme), aprobate de către Comitetul de supraveghere a auditului prin Decizia nr. 5 din 29 martie 2022, au intrat în vigoare vineri, 8 aprilie 2022, fiind publicate în „MO”.   Conform documentului, Normele se extind asupra entităților de audit, indiferent de forma juridică de organizare, înregistrate în Registrul public al entităților de audit în modul stabilit de Legea nr.271/2017 privind auditul situațiilor financiare și efectuează auditul situațiilor financiare. Obiectivul documentului este de a asista entitățile de audit în respectarea obligațiunilor sale legale

Modificările operate prin  Legea nr. 127/2021 au introdus la sistemul public de pensii suplimentul de solidaritate, care este definit ca diferența dintre cuantumul pensiei calculate și cuantumul pensiei minime pentru categoria respectivă de prestație. Pentru punerea în aplicare a noilor prevederi, Guvernul a aprobat în ședința de astăzi, 8 decembrie, proiectul hotărârii cu privire la modificarea Regulamentului privind modalitatea de calculare a pensiilor și modalitatea de confirmare a stagiului de cotizare pentru stabilirea pensiilor, aprobat prin HG nr. 165/2017.   Astfel, se precizează că, în cazul în care pensia calculată în condițiile unui stagiu de cotizare incomplet este sub nivelul pensiei minime, asiguratului i se acordă pensia calculată, care nu poate fi mai mică decât pensia minimă diminuată proporțional stagiului de cotizare realizat, dar nu mai mică de 50% din pensia minimă.

Pe parcursul anului 2020, în condițiile scăderii substanțiale a valorii PIB-lui la nivel național, ponderea stocului de credite acordate de către sectorul de creditare nebancară (OCN) în PIB a înregistrat o creștere cu 0,22 p.p., atingând valoarea de 5,12% și reprezentând unul din cele mai joase ritmuri de creștere în ultimii 5 ani. Datele privind evoluția sectorului de creditare nebancară în anul precedent se conțin în Raportul de activitate al Comisiei Naționale a Pieței Financiare (CNPF) pentru anul 2020.   La situația din 31 decembrie 2020, în Registrul organizațiilor de creditare nebancară autorizate erau incluse 154 OCN, cu 11 mai puține decât în anul 2019.

Prin Legea nr.93 din 07.04.2022 (Legea nr.93/2022) au fost operate modificări la un șir de legi aferente sectorului financiar, în partea ce ține de procesul de creditare. Astfel, Legea nr.202/2017 privind activitatea băncilor (Legea nr.202/2017) a fost completată cu art. 381 care impune băncile să respecte, începând cu 29 mai 2022, anumite cerințe în vederea asigurării unei creditări responsabile a consumatorilor, și anume: anterior încheierii unui contract de credit, banca trebuie să evalueze bonitatea consumatorului în conformitate cu cerințele de creditare responsabilă aprobate de Banca Națională a Moldovei (BNM);

Clasamentul performanței bancare din țara noastră este condus de 3 bănci de importanță sistemică pentru sistemul bancar și financiar național — B.C. „Moldova-Agroindbank”, B.C. „Mobiasbanca” și B.C. „Moldindconbank”, se menționează în Clasamentul performanței bancare pentru luna mai 2018, realizat de Expert-Grup.

Entitățile din sistemul bugetar sunt obligate să prezinte rapoartele financiare pentru anul 2021 pe suport de hârtie și  în format electronic, prin Sistemul Informațional de Gestionare a Finanțelor Publice al Ministerului Finanțelor (modulul CNFD) strict în termenele stabilite pentru autoritățile  publice centrale și direcțiile finanțe ale unităților administrativ-teritoriale în Anexele 1 și 2 la OMF nr. 144 din  09.12.2021 și variază între 14 februarie și 3 martie 2022. La  rândul lor, conform pct. 2 din ordinul menționat, conducătorii autorităților publice centrale, șefii direcțiilor finanțe ale unităților administrativ-teritoriale (UAT) pentru asigurarea  prezentării rapoartelor financiare pentru anul 2021 în termenele menționate stabilesc termenele de prezentare a rapoartelor financiare pentru entitățile bugetare subordonate.

Angajaților transferați într-o funcție similară sau într-o funcție mai avansată, urmare a reorganizării administrației publice centrale de specialitate și transferării unor domenii de activitate de la o unitate bugetară către alta, li se va garanta diferența de salariu, în cazul în care salariile acestora, calculate conform Legii nr. 270/2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar,  vor fi inferioare celor calculate anterior transferării.   O inițiativă legislativă prin care se propune completarea Legii nr. 270/2018

Astăzi, 3 decembrie, cabinetul de miniștri a votat proiectul hotărârii de Guvern privind aprobarea avizului la amendamentele proiectului de lege privind politica fiscală și vamală pentru anul 2022. După cum a menționat ministrul Finanțelor, Dumitru Budianschi, proiectul a fost elaborat în rezultatul examinării amendamentelor propuse de deputați și de Direcția general juridică a Parlamentului.   Astfel, au fost înregistrate 25 de amendamente ce conțin 117 propuneri, dintre care au fost susținute integral 5, parțial – 2, iar de ordin tehnic – 11.

Legislativul a aprobat în prima lectură proiectul de modificare a Legii nr. 270/2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar, potrivit căruia angajaților transferați într-o funcție similară sau într-o funcție mai avansată drep urmare a reorganizării administrației publice centrale de specialitate și transferării unor domenii de activitate de la o unitate bugetară către alta, li se va garanta compensarea diferenței de salariu, în cazul în care salariile acestora vor fi inferioare celor calculate anterior transferării. Documentul are drept scop asigurarea menținerii salariilor personalului transferat din ministerele ce au participat nemijlocit la procesul de reorganizare din acest an.

În Monitorul Oficial de astăzi, 26 august curent, a fost publicat Ordinul Serviciui Fiscal de Stat nr. 449 din 21 august 2021 privind modificarea și completarea Regulamentului cu privire la sistemul informațional automatizat de creare și circulație a facturilor fiscale electronice ”e-Factura”, aprobat prin Ordinul SFS nr. 317/2020. Astfel, Regulamentul a fost completat cu anexa nr.1 ”Confirmarea privind anularea facturii fiscale electronice ”e-Factura”, în care furnizorul și cumpărătorul vor nota: Codul fiscal, denumirea contribuabilului, motivul anulării, data transmiterii spre anulare, persoana care a transmis spre anulare și respectiv, cea care a acceptat anularea respectivă.

La 12 august curent, în Monitorul Oficial al RM nr.257-263, a fost publicat Ordinul ministrului finanțelor nr. 86 din 10.08.2022 „Cu privire la modificarea Ordinului ministrului finanțelor nr. 94 din 30 iulie 2020”. Ordinul în cauză a fost elaborat în vederea realizării prevederilor Legii nr.160/2022 pentru modificarea unor acte normative prin care au fost operate unele modificări în actele legislative ce vizează regimul fiscal al veniturilor obținute de către persoanele fizice care exercită unele activități necalificate cu caracter ocazional (zilieri) (Monitorul Oficial al RM  nr. 208-216 din 15.07.2022).

Potrivit prevederilor art. 109 alin. (1) din Codul fiscal, pentru mărfurile importate, termenul obligaţiei fiscale se consideră data declarării mărfurilor la punctele vamale sau, în cazul prevăzut la art.124 alin. (12) din Codul vamal, data prelungirii termenului de plată, iar data achitării – data depunerii de către importator (declarant) sau de către un terţ a mijloacelor băneşti la casieria organului vamal sau la contul unic trezorerial, confirmată printr-un extras din contul bancar şi/sau contul de plăţi. 

Ținând cont de lansarea unei reformei naționale în Republica Estonia, cu care Moldova are semnat un Acord în domeniul asigurărilor sociale, partea estonă a solicitat ratificarea Protocolului de modificare a Acordului, proiectul căruia a fost examinat ieri, 30 septembrie, în cadrul ședinței de Guvern.    Potrivit documentului, reforma constă în schimbarea conceptului de incapacitate de muncă în capacitate de muncă, avându-se în vedere schimbarea atitudinii față de persoanele cu capacitatea redusă de muncă și în acordarea suportului acestora pentru a se integra mai ușor sau a se menține pe piața muncii.

Una din întrebările care urmează a fi clarificate în cazul reorganizării sau lichidării unei întreprinderi este soarta formularelor tipizate de documente primare cu regim special (formulare tipizate) care nu au fost utilizate. Astfel, în cele ce urmează, vom examina care sunt posibilitățile și acțiunile necesare a fi întreprinse în privința formularelor tipizate în cazul reorganizării, cât și în cazul lichidării contribuabilului.

La 18 august curent, în cadrul SIA „e-Factura” au fost lansate noi funcționalități aferente procesului de anulare a facturii fiscale din statutul „Finisate”, emise în cadrul sistemului prin ciclul lung.   Anularea facturii fiscale în SIA „e-Factura”, emise prin ciclul lung, poate fi efectuată cu acceptul oferit în cadrul sistemului de către ambele părți ale tranzacției: Furnizor și Cumpărător, fiind necesar ulterior de asigurat evidența și raportarea corectă a datelor facturii fiscale.  

Datoria de stat administrată de Guvern, conform datelor de la sfârșitul lunii martie 2021, a atins nivelul de 70,9 mld. lei. Datoria internă, care deține ponderea 44,4% în valoarea totală a datoriei de stat, a însumat 31,5 mld. lei și s-a majorat cu 32,1% față de aceeași perioadă din anul precedent, iar datoria de stat externă, având o pondere de 55,6% în total, a atins 39,4 mld. lei, înregistrând o creștere cu 30,2%. Datele sunt reflectate în Raportul lunar privind evoluția social-economică a Republicii Moldova, făcut public de Ministerul Economiei și Infrastructurii. Majorarea nivelului de îndatorare a țării este rezultatul împrumuturilor interne și externe la care a recurs Guvernul țării în contextul pandemiei.