Proiectul modificărilor la un șir de Hotărâri de Guvernului ce țin de implementarea politicii fiscale și vamale, elaborat de Ministerul Finanțelor în vederea aplicării prevederilor Legii nr. 356/2022 (politica vamală și fiscal pentru anul 2023), intrate în vigoare din 1 ianuarie anul curent, a fost inclus pe ordinea de zi a ultimei ședințe ale secretarilor generali de stat.

Până în anul 2030 autoritățile își propun ca ponderea TIC în produsul intern brut să fie de cel puțin 10%, iar în totalul exporturilor, ponderea produselor și serviciilor TIC - de cel puțin 15%.

Excluderea fenomenului practicilor comerciale neloiale din relațiile contractuale dintre furnizor și cumpărător la livrarea de produse agricole și alimentare va fi reglementată de un capitol aparte ce se propune a fi inclus în Legea nr. 231/2010 cu privire la comerțul interior (Legea nr. 231/2010).   Ministerul Economiei a elaborat proiectul de lege cu privire la modificarea și completarea unor acte normative, necesitatea aprobării cărora este determinată de existența practicilor comerciale neloiale (PCN) în cadrul lanțului de aprovizionare. În calitate de soluție în acest sens se propune ajustarea cadrului normativ național la prevederile Directivei (UE) privind practicile comerciale neloiale dintre întreprinderi în cadrul lanțului de aprovizionare

Serviciul Vamal (SV) propune crearea cadrului juridic național care va asigura aplicabilitatea suportului pe hârtie a Carnetului TIR și a procedurilor electronice aferente și a sistemului internațional e-TIR, până la momentul în care procedura e-TIR va deveni omniprezentă.   Autoritatea vamală a elaborat proiectul hotărârii de Guvern pentru aprobarea Regulamentului cu privire la modul de aplicare a Convenţiei vamale relativ la transportul internațional de mărfuri sub acoperirea Carnetului TIR (Convenţia TIR), care urmează a fi analizat în cadrul ședinței Grupului de lucru al Comisiei de stat pentru reglementarea activităţii de întreprinzător.  

 Autorizației pentru amplasarea obiectivelor de prestare a serviciilor rutiere în zona de protecţie a drumurilor din afara perimetrului localităţilor se eliberează de către organele de resort în raport cu prevederile Regulamentului privind condiţiile de amplasare (desființare) a obiectivelor în zona drumului public naţional sau local de interes raional şi/sau în zonele de protecţie ale acestuia (anexa nr. 3 la Legea drumurilor nr. 509-XIII din 22.06.1995).

Ministerul Mediului propune implementarea în Republica Moldova a cadrului regulator în vederea consolidării capacităților instituționale de punere în aplicare a măsurilor de optimizare a colectării separate a deșeurilor de anvelope uzate, minimizarea eliminării acestora ca deșeuri municipale mixte, sporirea nivelului de reciclare a acestora, ceea ce va contribui la implementarea principiului „poluatorul plăteşte” și principiilor de precauție și prevenire.   În acest scop a fost elaborat proiectul Regulamentului privind gestionarea anvelopelor uzate, care urmează a fi examinat în cadrul ședinței Grupului de lucru al Comisiei de stat pentru reglementarea activității de întreprinzător ce va avea loc pe data de 12 octombrie.

Conducerea întreprinderii „X”, al cărei gen de activitate este fabricarea produselor de panificație, a decis suportarea cheltuielilor pentru procurarea echipamentului de protecție a angajaților contra COVID-19 prin asigurarea acestora cu măști, viziere, dezinfectanți. Se deduc în scopuri fiscale aceste cheltuieli? Reprezintă surse de venit impozabile pentru salariați cheltuielile respective suportate de angajator?  

Autoritățile au elaborat și propun pentru consultări publice un proiect de hotărâre de Guvern ce prevede modificarea Regulamentului de organizare și funcționare a Administrației Moldova IT Park, precum și a Regulamentului de înregistrare a rezidenților parcului, aprobate prin HG nr.1144/2017. Proiectul are ca scop simplificarea mecanismului de organizare și funcționare a Parcului, precum și facilitarea interacțiunii dintre Administrația Parcului și rezidenții acestuia.

În Monitorul Oficial din 17 februarie curent a fost publicată Hotărârea Guvernului nr. 954 din 28 decembrie 2022 cu privire la aprobarea Strategiei de dezvoltare a sistemului statistic național pentru perioada 2023-2030.

Proiectul de lege ce vizează politica fiscală și vamală pe anul 2023, aprobat de Legislativ astăzi, 12 decembrie, în prima lectură, vine cu modificări și în art.87 din Codul fiscal, care reglementează termenele, modul, forma și locul achitării impozitului.

Republica Moldova este prima țară din regiune care a obținut recunoașterea reciprocă a agenților economici autorizați cu Uniunea Europeană, Programul de recunoaștere reciprocă a Operatorilor Economici Autorizați (AEO) între RM și UE fiind semnat la 1 noiembrie 2023. Recunoașterea reciprocă a programelor de AEO contribuie la îmbunătățirea securității și facilitarea lanțului de aprovizionare a mărfurilor între țara noastră și UE

Agenții economici, la solicitarea restituirii sumei TVA aferente prestării serviciilor prin intermediul mijloacelor electronice, nu vor mai fi obligați să prezinte documentele confirmative cu aplicarea semnăturii electronice sau olografe a beneficiarului.

Începând cu 1 noiembrie 2022 și pe durata valabilității stării de urgență (conform pct. 91 din Dispoziția CSE nr.46/2022) se aplică un multiplicator majorat de la 2,2 la 2,6, utilizat la evaluarea dreptului la ajutor pentru perioada rece a anului.

O persoană de vârstă pensionară, care primește pensia din altă țară, poate beneficia de scutirea de la plata impozitului pe bunurile imobiliare/impozitul funciar prevăzută de articolul 283, alineatele (1) litera h) și (2) din Codul Fiscal?

Serviciul Vamal propune pentru consultări publice proiectul Ordinului cu privire la aprobarea Normelor metodologice privind modul de verificare a solicitanţilor şi titularilor autorizației de operator economic autorizat (AEO).

Cota TVA în mărime de 6% la serviciile de cazare, produsele alimentare/băuturi, cu excepția producției alcoolice, pentru agenții economici din sectorul HoReCa, ar putea fi aplicată începând cu 1 octombrie curent, prin derogare de la art. 56 alin (2) al Legii nr. 100/2017 cu privire la actele normative.   Inițiativa legislativă prin care se propune accelerarea intrării în vigoare a  Legii nr. 76/2021 cu privire la impozitarea specială a serviciilor realizate în cadrul activităților atribuite la secțiunea I din CAEM (aplicarea cotei reduse la TVA pe perioada stării de urgență sau pe perioada stării de urgență în sănătate publică) a fost aprobată astăzi, 22 septembrie, de Comisia economie, buget și finanțe.

Platformele de finanțare participativă (crowdfunding) ar putea deveni instrumente de atragere a economiilor cetățenilor aflați peste hotare și platforme de investiții pentru capitalul aflat deja în țară. Start-up-urile și ÎMM-urile ar avea o alternativă mai accesibilă de finanțare ce ar putea genera noi locuri de muncă. Totuși, în Republica Moldova un cadru normativ special pentru prestarea serviciilor de finanțare participativă nu a fost elaborat, iar dezvoltarea acestuia a fost abordată în cadrul Fintech Moldova Conference 2021, dedicată transformărilor digitale ale ecosistemului financiar.   „Legislația națională prevede doar o definiție a finanțării participative ce acoperă o singură categorie a acestui domeniu. Această prevedere este insuficientă

Micii fermieri din țara noastră vor putea să-și sporească reziliența și productivitatea grație unui proiect de asistență tehnică în valoare de $265 mii, finanțat de Organizația pentru Alimentație și Agricultură a Națiunilor Unite (FAO), anunță Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare (MAIA), care recent a semnat cu FAO proiectul „Suport pentru fermierii mici, în particular din sectorul zootehnic”.

Prin intermediul Programului de Atragere a Remitențelor în Economie „PARE 1+1”б gestionat de Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM), au fost create, în 17 raioane ale țării, 28 de întreprinderi noi. Astfel, migranții sau rudele de gradul I ai acestora vor primi până la 250 mii lei finanțare nerambursabilă din bugetul de stat și din partea Uniunii Europene în baza algoritmului „1+1”. Respectiv, fiecare leu investit din remitențe este suplinit cu un leu în formă de grant, comunică Ministerul Economiei și Infrastructurii. Titularii afacerilor au semnat contractele de finanțare nerambursabilă în sumă totală de 6,73 mil. lei. Activitatea antreprenorială a celor 28 de companii indică faptul că acestea vor genera investiții cumulative în economie de circa 17 mil. lei și vor asigura crearea a 69 de locuri de muncă.

Cuantumul pensiei calculate pentru limită de vârstă va fi însumat cu cuantumul pensiei pentru stagiul de cotizare realizat după stabilirea/reexaminarea pensiei. Ca urmare, beneficiarii de pensii care au realizat un stagiu de cotizare după stabilirea pensiei pentru limită de vârstă, vor beneficia garantat de un cuantum reexaminat al pensiei.