Entitatea autonomă care, pentru fiecare dintre ultimele două perioade de gestiune consecutive, a obținut venituri din vânzări ce depășesc suma de 15,75 mld. lei vor include în raportul conducerii un capitol separat privind impozitul pe venit.

Necesitatea implementării raportării informațiilor privind impozitul pe venit în cadrul Uniunii Europene (UE) a fost stabilită de Parlamentul European în rezoluția sa din 26 martie 2019, prin care a fost subliniată necesitatea unei raportări publice pentru fiecare țară în parte ca mijloc de creștere a transparenței entităților și de consolidare a controlului public.

Entitatea autonomă (care nu face parte dintr-un grup) care pentru ultimele două perioade de gestiune consecutive va obține venituri din vânzări ce vor depăși 15,75 mld. lei,

În cadrul ședinței din 20 septembrie Guvernul a aprobat proiectul modificărilor la Legea nr. 287/2017 contabilității și raportării financiare

Parlamentul, în cadrul ședinței plenare din 9 noiembrie, a aprobat în a doua lectură proiectul modificărilor la Legea nr. 287/2017

Ministerul Finanțelor a elaborat proiectul modificărilor la Legea nr. 287/2017 contabilității și raportării financiare, analizat în cadrul ședințe secretarilor de stat și care, în condițiile aprobării în redacția propusă, vor intra în vigoare la data de 1 ianuarie anul 2025.

Conform prevederilor art. 667 din Codul civil,(CC) gajul este dreptul real în al cărui temei titularul (creditorul gajist) poate pretinde, din valoarea obiectului gajului, satisfacerea creanţelor sale garantate cu preferinţă faţă de ceilalţi creditori ai titularului obiectului gajului (debitorul gajist). Valabilitatea gajului depinde de valabilitatea obligaţiei garantate prin gaj.

Curtea Constituțională a examinat excepția de neconstituționalitate invocată asupra unor prevederi a tezei a II din art. 142 alin. (10) din Legea insolvabilității nr. 149 din 29.06.2012. Conform prevederilor acestei norme, creanţa unui creditor faţă de mai mulţi debitori solidari în

Conform prevederilor art. 4 din Legea insolvabilității nr. 149/2012 (Lege), participanţi la procesul de insolvabilitate sunt: administratorul provizoriu, administratorul insolvabilităţii, lichidatorul, creditorii, adunarea creditorilor, comitetul creditorilor, debitorul sau - după caz, reprezentantul debitorului, alte organe şi persoane stabilite în lege.

În contextul armonizării continue a legislației din domeniul contabilității, raportării financiare și auditului în sectorul corporativ, potrivit Acordului de Asociere RM-UE, în vederea transpunerii Directivei (UE) 2021/2101 în ceea ce privește prezentarea de către anumite întreprinderi și sucursale de informații privind impozitul pe profit,

În ultimul timp tot mai multe persoane, mai ales tinere, se avântă în desfășurarea activității de antreprenoriat și după, cum e și firesc, nu toți ajung la succesul scontat. În multe cazuri întreprinderile intră în insolvabilitate și nu neapărat din cauza circumstanțelor obiective, dar cel mai des din cauza necunoașterii multor aspecte legale legate de activitatea inițiată.

Odată cu finalizarea valorificării bunurilor masei debitoare, procedura de faliment intră în cea de-a doua etapă de distribuire a produsului valorificării masei debitoare, etapă care coincide cu finalizarea întregului proces civil inițiat în legătură cu examinarea cauzei de insolvabilitate.

Odată cu intentarea procedurii de insolvabilitate faţă de debitor, procedura individuală a creditorilor de urmărire a datoriilor va înceta. În continuare toate creanţele vor fi urmărite în mod colectiv de către toţi creditorii. Conform art. 53 din Legea insolvabilității nr. 149/2012, în cadrul proceselor de insolvabilitate

După depunerea planului procedurii de restructurare, dar nu mai târziu de 5 zile de la data expirării termenului prevăzut pentru depunerea lui, persoana care a propus planul publică, în conformitate cu art. 6, un anunț privitor la convocarea adunării creditorilor de examinare și votare a planului (art. 199 alin. (1) din Legea insolvabilității).

După acceptare de către creditori şi debitor, planul procedurii de restructurare trebuie să fie confirmat de către instanţa de insolvabilitate (art. 204 alin. (1) din Legea insolvabilității). La data stabilită, planul procedurii de restructurare va fi confirmat de către instanţa de insolvabilitate, dacă sunt întrunite cumulativ următoarele condiţii:

Prin Legea nr. 313/2024 au fost aprobate o serie de modificări la Legea insolvabilității nr. 149/2012. Printre principalele modificări se numără: - introducerea plafonului de 10 salarii medii pe economie de la care poate fi iniția procedura de

Procedura de restructurare reprezintă una dintre procedurile procesului de insolvabilitate care se aplică debitorului și care presupune întocmirea, aprobarea și implementarea unui plan complex de măsuri în vederea remedierii financiare și economice a debitorului și pentru achitarea datoriilor acestuia conform programului de plată a creanțelor.

Legea nr. 308/2017 cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului (în continuare - Legea nr. 308/2017) stabilește cadrul de reglementare privind măsurile de prevenire

Tranzacţia reprezintă un acord încheiat între debitor și creditori, iar, după caz, și cu participarea terţelor persoane, prin care părţile convin referitor la modalitatea și termenele

Comitetul creditorilor este organul executiv al creditorilor cu anumite atribuţii delegate de adunare și se instituie iniţial de către instanţa de insolvabilitate