Opinii

Sistemul fiscal moldovenesc între angajamentele asumate prin Acordul de Asociere și măsurile întreprinse în contextul pandemiei COVID-19

Codul fiscal al Republicii Moldova a fost implementat în 1998, fiind bazat pe prevederile Codului fiscal mondial1. Până în prezent, o serie impunătoare de modificări au fost aduse la legislația fiscală, structura și elementele de bază, însă, nu au fost modificate substanțial.

 

Necesitatea reconstrucției legislației fiscale moldovenești derivă dintr-un context mai larg – angajamentele asumate față de Uniunea Europeană (UE), reformele fiscale de amploare adoptate la nivel internațional, necesitatea de a asigura un mediu fiscal simplu și competitiv pentru investitori, concurența internațională și necesitatea adaptării la cele mai noi procese de business. În același timp, situația declanșată de pandemia COVID-19 impune, de rând cu alte masuri social-economice, și necesitatea de promovare a unor noi abordări de politici şi proceduri de ordin fiscal. În acest sens, evoluția cadrului legislativ ar trebui să acopere vulnerabilitatea mediului de afaceri și identificarea unor măsuri sustenabile menite să asigure dezvoltarea economică, menținerea și crearea locurilor de muncă, recuperarea consecințelor declinului economic.

 

În context, merită menționat faptul că Guvernul Republicii Moldova s-a angajat să atingă unele obiective strategice, cum ar fi armonizarea legislației naționale și adaptarea acesteia la standardele UE. În vederea accelerării procesului de integrare economică cu UE, a fost încheiat Acordul de Asociere între Republica Moldova, pe de o parte, și Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice și statele membre ale acestora, pe de altă parte, ratificat de Republica Moldova prin Legea nr.112 din 02.07.2014. Acordul respectiv trebuie privit ca o agendă de reformă pentru Moldova, bazată pe un program cuprinzător de aproximare a reglementărilor specifice domeniilor de interes strategice pentru Republica Moldova.

În particular, potrivit art.57 din Acordul de Asociere și, respectiv, anexei VI la acesta, Republica Moldova urmează să își armonizeze gradual, într-un termen de 10 ani de la data intrării în vigoare a Acordului, cadrul național de TVA la Directiva 2006/112/CE din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată.

Anumiți pași în vederea armonizării au fost efectuați până la moment, prin introducerea unor norme în legislația fiscală locală. Rezultatele însă sunt unele modeste, iar unele termene pentru aproximarea legislației naționale sunt ușor depășite. În acest sens, armonizarea Codului fiscal a devenit o prioritate pentru îndeplinirea angajamentelor asumate prin Acordul de Asociere.

În altă ordine de idei, contextul declanșat de pandemia COVID-19 a impus anumite intervenții/suport pentru mediul de afaceri afectat de efectele pandemiei. În continuare sunt listate unele din intervențiile pe care a decis să le implementeze Guvernul RM:

  • Amânarea achitării impozitului pe venitul din activitatea de întreprinzător aferent primului trimestru al anului 2020, precum și amânarea declarării și achitării impozitului pe venit pentru anul 2019;
  • Prelungirea termenului de prezentare a dărilor de seamă fiscale și de achitare a obligațiilor fiscale aferente taxelor locale pentru primul trimestru al anului 2020;
  • Reducerea cotei TVA de la 20% la 15% pentru sectorul HORECA;
  • Deducerea în scopuri fiscale a donațiilor efectuate pe parcursul anului 2020 pentru combaterea COVID-19 la conturile bancare deschise de către Ministerul Finanțelor sau cele ale instituțiilor medico-sanitare publice;
  • Extinderea termenului de prezentarea situațiilor financiare individuale și a situațiilor financiare consolidate pentru anul 2019 până la 30 iunie 2020;
  • Introducerea moratoriului asupra controalelor de stat până la data de 30 iunie 2020, cu unele excepții;
  • Instituirea mecanismului de subvenționare a dobânzilor la creditele noi pentru întreprinderile și organizațiile necomerciale care au instituit șomaj tehnic și/sau staționare;
  • Adoptarea Programului de rambursare a TVA, pentru întreprinderile înregistrate în calitate de contribuabili ai TVA şi care înregistrează sumele TVA spre deducere.

Deși anumiți pași au fost făcuți atât în direcția armonizării legislației naționale la Directiva UE cât și în direcția adoptării unor măsuri menite să susțină business-ul în perioada stării de urgență și imediat după aceasta, cu siguranță există spațiu de implementare a unor măsuri suplimentare menite să asigure ambele deziderate. Mai jos sunt listate doar câteva propuneri care ar putea fi considerate în vederea armonizării legislației, dar și susținerii business-ului în această perioadă dificilă, în mare parte menite să îmbunătățească fluxurile de numerar ale agenților economici  și să simplifice sistemul actual de facturare:

a) Oportunități care reies din Acordul de Asociere și țin de armonizare:

 

  • Implementarea conceptului de grup fiscal unic, cunoscut la nivelul UE drept Grup de TVA – Conceptul în sine ar fi adresat unui grup de subiecți impozabili stabiliți în Republica Moldova care, independenți fiind din punct de vedere juridic, sunt în relații strânse unii cu alții din punct de vedere organizatoric, financiar și economic și care optează să fie tratat drept grup fiscal unic la întrunirea unor criterii specifice. Respectivul concept implică doar o consolidare a poziției de TVA, tranzacțiile dintre membrii grupului rămânând în sfera de aplicare a TVA. Implementarea acestui concept va avea consecințe pozitive la nivelul contribuabililor prin conservarea fluxurilor de numerar din TVA la nivelul membrilor săi.

 

  • Condițiile de rambursare a TVA – Anumite reguli speciale de rambursare a TVA au fost aprobate recent în contextul pandemiei COVID-19, fiind în sine o măsură temporară. În mod clasic, însă, Codul fiscal prevede restituirea de TVA doar pentru anumite operațiuni economice (livrări efectuate la cota redusă de TVA, investiții capitale, livrările scutite de TVA cu drept de deducere). Pentru operațiunile care nu sunt eligibile pentru restituirea de TVA, subiectul impozabil raportează sumele TVA pentru perioada următoare. Actualele prevederi încalcă principiul neutralității taxei prevăzut de Directiva 2006/112/CE, potrivit căreia regimul de deduceri vizează eliberarea integrală a persoanei impozabile de sarcina TVA datorat sau achitat în cadrul tuturor activităților sale economice. Sistemul comun al TVA garantează, în consecință, neutralitatea în ceea ce privește sarcina fiscală a tuturor activităților economice, indiferent de scopurile sau de rezultatele acestor activități, cu condiția ca respectivele activități să fie, în principiu, ele însele supuse TVA. O astfel de măsură ar avea un impact pozitiv semnificativ pentru mediul de afaceri.

 

  • Implementarea sistemului TVA la încasare - Directiva 2006/112/CE prevede faptul că Statele Membre pot reglementa faptul ca TVA să devină exigibilă la data încasării contravalorii bunurilor livrate sau serviciilor prestate pentru anumite categorii de persoane impozabile. Sistemul TVA la încasare constă în faptul că atât plata cât și deducerea TVA este amânată până la data încasării de la clienți, respectiv, plății furnizorilor. Sistemul este util societăților care încasează contravaloarea facturilor emise către clienți la termene medii și mari. În context, merită menționat faptul ca introducerea unui astfel de sistem va conduce stimularea întreprinderilor mici prin implementarea unui cadru fiscal care să sprijine redresarea acestora și care întimpină dificultăți din punct de vedere financiar datorită lipsei de lichidități.

 

  • Simplificarea cerințelor privind facturarea – regulile actuale prevăzute de legislația națională în raport cu condițiile de emitere a facturilor fiscale și cerințele specifice aplicabile facturilor fiscale nu sunt unele alineate normelor prevăzute de Directiva 2006/112/CE. Mai mult, legislația națională nu include norme cu privire la facturile simplificate, iar cerințele impuse în raport cu facturile electronice diferă față de prevederile Directivei. Având în vedere normele Directivei, dar și contextul economic actual, revizuirea regulilor naționale în raport cu facturile fiscale și preluarea cerințelor prevăzute de Directivă ar reprezenta un pas ferm orientat spre susținerea contribuabililor, îmbunătățirea climatului investițional prin reducerea costurilor administrative/ de conformare.

 

b) Alte sugestii care nu țin de agenda UE, ci din contextul economic declanșate de pandemia COVID-19:

 

  • Revizuirea modalității de reportare a pierderilor fiscaleactualmente, în scopul determinării impozitului pe profit, legislația fiscală permite reportarea pierderilor fiscale eșalonat doar pentru următoarele cinci perioade fiscale. Merită menționat faptul că pandemia COVID-19 va declanșa și creșterea semnificativă a pierderilor fiscale înregistrate de companii pentru perioada fiscală 2020, dar și perioadele imediat următoarele. Este important de menționat și faptul că, de-a lungul timpului, unele state au privit opțiunea reportării pierderilor fiscale pentru perioadele precedente drept măsură de susținere a companiilor în perioada de criză și, implicit, de stabilizare a economiei.

 

O astfel de opțiune s-a dovedit a fi un instrument eficient prin care guvernul oferă lichidități contribuabililor atunci când aceștia au nevoie (exemplu în acest sens fiind și anii de recesiune). Posibilitatea compensării pierderilor fiscale generate în perioada fiscală curentă cu venitul impozabil aferent anilor precedenți ar permite solicitarea rambursării impozitului pe profit declarat și achitat  anterior. Evident că, o astfel de măsură ar putea crea presiuni asupra bugetului datorate de injectarea unor sume suplimentare în vederea asigurării cu lichidități a companiilor care suferă în prezent cel mai mult. Totuși, dat fiind impactul în timp a unei astfel de măsuri, dar și faptul că lichiditățile oferite de stat și rezultate din reportarea pierderilor fiscale pe perioadele precedente vor încuraja contribuabilii să investească în proiecte profitabile și să stimuleze economia, o astfel de măsură ar fi una binevenită. Un astfel de instrument de susținere a business-ului devine din ce în ce mai vocal și îmbrățișat de mai multe state la nivel global în răspuns la pandemia COVID-19 (ex. Republica Cehă, Polonia, Olanda, Noua Zeelandă, SUA2).

 

Implementarea măsurilor menite să stimuleze consumul produselor autohtone – date fiind specificul de consum al țării noastre, cu precădere a produselor și serviciilor provenite din import, dar și faptul că pentru companiile moldovenești piața externă de desfacere devine una destul de vulnerabilă, în special în legătură cu pandemia COVID-19, ar fi binevenită implementarea unor măsuri, inclusiv de ordin fiscal, pentru companiile care vor susține industriile afectate semnificativ prin diferite instrumente care să fie eficiente, dar și compatibile cu angajamentele internaționale ale Republicii Moldova.

 

Vulnerabilitatea economiei Republicii Moldova, în special în perioada crizei provocate de pandemia COVID-19, dar și în perioadele imediat următoare, pe de o parte, cât și angajamentele asumate de țara noastră în raport cu partenerii strategici internaționali, pe de alta parte, impun nevoia gândirii unui program amplu menit să asigure relansarea economică și crearea unui mediu investițional favorabil și competitiv. În context, este important de menționat faptul că sistemul fiscal moldovenesc este unul dintre domeniile publice care va trebui să fie adaptat angajamentelor asumate, dar și noilor provocări. Strategia fiscală, concepută în acest context, ar trebui să se concentreze pe introducerea anumitor reforme conceptuale menite să introducă o abordare bazată pe reguli în ceea ce privește simplificarea sistemului fiscal, evitarea denaturării concurenței, dar și îmbunătățirea climatului investițional, a disciplinei fiscale și a transparenței.

 

Sperăm ca măsurile propuse mai sus vor fi luate în calcul în procesul conturării acestui program.

________________

1Bazele Codului Fiscal Mondial (denumit în continuare OMK, Cod) este un proiect finanțat de Programul fiscal internațional al Universității Harvard. Ideea acestui proiect a apărut atunci când Glenn Jenkins, directorul Programului fiscal internațional („MNP”) al Universității Harvard, i-a invitat pe Ward M. Hussey și Donald S. Lubick să descrie rezultatele muncii depuse pentru perfectarea unui proiect de cod fiscal pentru Republica Dominicană, care a fost dezvoltat sub egida Institutului Harvard pentru Dezvoltare Internațională , MNE, cu finanțare din Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare Economică. Scopul a fost de a crea un set de legi necesar pentru crearea unui sistem fiscal eficient, de a oferi specialiștilor din țările care implementează reformele politicii fiscale, o schemă structurală și o listă a celor necesare (sau mai puțin necesare) pentru crearea bazei sistemului fiscal.

2 https://www.ird.govt.nz/covid-19/business-and-organisations/temporary-loss-carry-back-scheme

https://home.kpmg/us/en/home/insights/2020/04/tnf-czech-republic-tax-loss-carryback-carryforward-relief-proposals-covid-19.html

https://www.taxnews.com/news/COVID19_Netherlands_Relaxes_Loss_Carry_Back_Rules____97688.

https://www.ey.com/en_us/covid-19/corporate-implications-of-the-cares-act

author icon

Tatiana Stavinschi

Instituții:

Publicaţia periodică "Monitorul Fiscal FISC.MD"

2453 vizualizări

Data publicării:

24 Iunie /2020 10:24

Catalogul tematic

Administrare fiscală | Noutăți

Etichete:

sistem fiscal | Republica Moldova | acord de asociere | pandemie

0 comentarii

icon icon icon
icon
icon icon icon icon icon
icon
icon