Opinii

„Studii: relevante pentru carieră”. Lipsa criteriilor de performanţă

Ministerul Educației, Culturii și Cercetării este instituția responsabilă de implementarea priorității Studii: relevante pentru carieră din Strategia de Dezvoltare Regională Moldova 2020. Pentru realizarea acțiunilor stabilite în documentul național de dezvoltare, autoritățile au elaborat câteva documente sectoriale - Strategia de dezvoltare a învățământului vocațional / tehnic pentru anii 2013-2020, Strategia de dezvoltare a educației pentru anii 2014-2020 „Educația 2020”, dar și acte în domeniul ocupării forței de muncă – Strategia națională privind politicile de ocupare a forței de muncă pe anii 2007-2015 și Strategia națională privind ocuparea forței de muncă pentru anii 2017-2021. În Raportul de evaluare intermediară a Strategiei de Dezvoltare Națională Moldova 2020, Expert-Grup menționează că doar pentru doi din cei patru indicatori (rata șomajului, exodul tinerilor, ponderea angajaților satisfăcuți de calitatea forței de muncă și ponderea absolvenților angajați) a fost posibilă identificarea și evaluarea valorilor - pentru ținta intermediară privind rata șomajului și cea a exodului tinerilor, care au fost atinse în proporție de 50%. Totodată, experții menționează că calitatea ocupării oferă serioase motive de îngrijorare, deoarece se atestă tendințe de creștere a gradului de informalitate al pieței muncii. Spre deosebire de indicatorii de la alte priorități, indicatorii stabiliți pentru prioritatea „Studii: relevante pentru carieră” caracterizează preponderent piața muncii și sunt mai degrabă indicatori de impact din punct de vedere al sistemului educațional. Or, dinamica pe piața muncii nu este influențată doar de calitatea educației, se specifică în raport. O altă problemă identificată se referă la neglijarea valorificării drepturilor omului şi egalității de gen la acest obiectiv strategic, care ar aduce beneficii semnificative pentru dezvoltarea economică şi coeziunea socială. Acestea includ analiza şi redresarea inegalităților de gen pe piața muncii și integrarea perspectivei persoanelor în etate prin: 1. învățarea pe tot parcursul vieții 2. combaterea discriminării vârstnicilor în câmpul muncii 3. înlăturarea barierelor cu care se confruntă persoanele cu dizabilități la educație, orientare profesională, angajare. Referitor la finanțele acordate pentru realizarea obiectivului, în raport se menționează că, în linii generale, cheltuielile destinate subprogramelor destinate învățământului profesional evoluează în limite planificate, iar cheltuielile bugetare au o executare de peste 90%. Excepție este învățământul superior, pentru care cheltuielile au fost reduse cu circa 40% începând cu anul 2013, când a fost introdusă autonomia și a fost modificată procedura de finanțare a instituțiilor universitare. Din anul 2014, când a intrat în vigoare Codul Educației, au fost modificate două programe bugetare, deoarece a fost reformat învățământul profesional secundar și post-secundar. De asemenea, a fost introdus un program nou ce se referă la asigurarea calității în învățământ, în particular prin crearea Agenției Naționale de Asigurare a Calității în Învățământul Profesional, care a fost creată conform prevederilor SND. Totodată, experții notează că programele bugetare ale Ministerului Educației sunt mai puțin relevante în contextul priorității SND, deoarece conțin surse financiare destinate doar instituțiilor subordonate ministerului, spre deosebire de strategiile sectoriale de cheltuieli pentru domeniul educației, care cuprind întreg sectorul educațional, indiferent de subordonarea instituțiilor. În vederea asigurării măsurării progresului SND, este necesară o corelare mai strânsă între viziunea strategică și indicatorii de monitorizare. În capitolul privind educația, indicatorii de monitorizare nu reflectă prioritățile stabilite de SND. Indicatorii sunt mai degrabă de impact, domeniul de aplicabilitate este piața muncii, iar la dinamica acestora contribuie și alți factori decât sistemul educațional. Astfel, nu există indicatori în baza cărora ar fi posibilă monitorizarea nivelului de modernizare a sistemului de pregătire profesională, de dezvoltare a parteneriatul dintre sistemul educațional şi piața muncii, de fortificare a capacităților de prognozare a forței de muncă sau de creare a oportunităților de formare profesională pe parcursul vieții, se precizează în document. Experții recomandă ca la trasarea obiectivelor stabilite aferente acestei priorități să se ia în considerare disparitățile de gen, vârstă, dizabilitate în domeniul angajării în câmpul muncii şi de barierele cu care se confruntă aceste grupuri în realizarea drepturilor la muncă şi instruire profesională. De asemenea, Expert-Grup menționează că este indispensabilă asigurarea unui cadru și a unui mecanism clar de monitorizare, în special, prin identificarea unor indicatori care pot fi monitorizați în bază permanentă, cu surse clare de colectare, implementate de instituții clar definite. Acest lucru va asigura un rol central al SND în procesul de planificare strategică și va responsabiliza autoritățile implicate în implementarea și monitorizarea priorității. Prioritatea SND Studii: relevante pentru carieră a pornit de la premisa că specializările și calificările oferite de sistemul educațional nu corespund cerințelor pieței muncii, de aceea, forța de muncă nu este pe deplin valorificată și nu este suficient de productivă.
author icon

Marina Căldare

Instituții:

Publicaţia periodică "Monitorul Fiscal FISC.MD"

1275 vizualizări

Data publicării:

15 Noiembrie /2017 14:37

Domeniu:

Noutăți

Etichete:

educatia profesionala | studii | cheltuieli de instruire | Expert-Group

0 comentarii

icon icon icon
icon
icon icon icon icon icon
icon
icon