29
02 2016
1677

Unele aspecte privind validarea în calitate de creditor garantat în procesul de insolvabilitate

Persoana juridică poate fi declarată insolvabilă, în temeiul prevederilor alin.(1) al art. 101 din Codul civil al Republicii Moldova, dacă ea nu-și poate onora obligațiile de plată față de creditori. Temeiurile și modul de declarare de către instanța de judecată a persoanei juridice drept insolvabile se stabilesc prin Lege.

În această ordine de idei, menționez că cadrul juridic privind stabilirea unei proceduri colective pentru satisfacerea creanțelor creditorului din contul petrimoniului debitorului, prin aplicarea față de acesta a procedurii de restructurare sau a procesului falimentului și prin distribuirea produsului finit, este reglementat de Legea insolvabilității nr. 149 din 2012.

Astfel, procedura de insolvabilitate se desfășoară și se intentează conform Legii insolvabilității și în concordanță cu prevederile Codului de procedură civilă Prezenta lege este aplicabilă persoanelor juridice, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare, întreprinzătorilor individuali, inclusiv titularilor de patentă de întreprinzător, societăţilor de asigurări, fondurilor de investiţii, companiilor fiduciare, organizaţiilor necomerciale, înregistrate în Republica Moldova în modul stabilit. Prezenta lege nu se aplică băncilor.

Conform prevederilor art 2 al Legii insolvabilității noțiunea de insolvabilitate semnifică de situaţia financiară a debitorului caracterizată prin incapacitatea de a îşi onora obligaţiile de plată, constatată prin act judecătoresc de dispoziţie.

Debitor, conform Legii Insolvabilității, este orice persoană (persoanelor juridice, indiferent de tipul de proprietate și forma juridică de organizare, întreprinzătorilor individuali, inclusiv titularilor de patentă de întreprinzător, societăţilor de asigurări, fondurilor de investiţii, companiilor fiduciare, organizaţiilor necomerciale, înregistrate în Republica Moldova în modul stabilit) care are datorii la plata creanţelor scadente, inclusiv a creanţelor
fiscale, împotriva căreia a fost depusă în instanţă de judecată o cerere de intentare a unui proces de insolvabilitate.

În cadrul procesului de insolvabilitate, creditorul este persoană fizică sau persoană juridică deținător al unui drept de creanță asupra patrimoniului debitorului, care poate face dovada creanței sale față de acest patrimoniu în condițiile prezentei legi.

Creditor garantat este clasă de creditori ale căror creanțe față de debitor au apărut înainte de intentarea procesului de insolvabilitate și sunt asigurate prin garanții reale în conformitate cu legea.

În această ordine de idei, potrivit art. 50 din Legea insolvabilității nr. 149 din 29.06.2012, creditorii garantați sunt:

  • creditorii cu drept de gaj convenţional sau legal asupra unui bun din masa debitoare;
  • creditorului care deţine un bun sau un titlu în asigurarea dreptului său;
  • creditorului care are un drept de retenţie;
  • creanţele persoanelor fizice, născute din contracte de investire în construcţia de locuinţe.


În conformitate cu art. 1 din Legea cu privire la gaj nr. 449 din 30.07.2001, gajul este o garanție reală în al cărei temei creditorul gajist poate urmări bunul gajat, avînd prioritate faţă de alţi creditori, inclusiv faţă de stat, la satisfacerea creanţei garantate. Gajul bunurilor imobile este denumit ipotecă.

Ipoteca conform prevederilor art. 3 din Legea cu privire la ipotecă nr. 142 din 26.06.2008, ipoteca este drept real în al cărui temei creditorul este în drept să ceară satisfacerea creanţelor sale, cu preferinţă faţă de ceilalţi creditori, inclusiv statul, din valoarea bunurilor imobile depuse în ipotecă, în cazul în care debitorul omite să execute obligaţiile garantate cu ipotecă.

De asemenea, debitor în sensul Legii cu privire la ipotecă, este debitorul ipotecar (persoană ce transmite în ipotecă un bun sau bunuri imobile, în vederea garantării executării obligaţiei sale sau a debitorului faţă de creditorul ipotecar) sau o altă persoană care are o obligaţie faţă de creditorul ipotecar, a cărei executare este garantată cu ipotecă.

Astfel, potrivit Legii cu privire la ipotecă, debitor poate fi atît debitorul care are o obligație de plată directă, cît și debitorul care a garantat executarea obligației a altei persoane, prin transmiterea în ipoteca a unui bun imobil, iar, în conformitate cu Legea insolvabilității, debitor este persoana care are nemijlocit datorii la plata creanţelor scadente.

Totodată, prin Legea insolvabilității, sunt atribuite la creditori garantaţi creanţele persoanelor fizice, născute din contracte de investire în construcţia de locuinţe, în cazul în care demonstrează prin probe veridice achitarea unor sume la contul debitorului în bancă sau în casa acestuia a sumei integrale sau parţiale a contractului de investiţie și ca bun garantat (gajat, ipotecat) va constitui spaţiul locativ concret construit sau construit parţial sau bunul imobil în totalitate, dacă în contractul de investiţie nu este identificat concret spaţiul locativ care constituie obiectul contractului de investiţie.

În cadrul proceselor de insolvabilitate, intentate față de întreprinderile care se ocupă cu construcțiile de locuințe, pot apărea următoarele situații. În cazul descris mai jos mă voi referi la o situația, mai des întîlnit în prezent.

Așadar, prin contractul de împrumut, SRL „X”/BC „X” SA în calitate de împrumutător a acordat împrumut o anumită sumă de bani, de exemplu – 10 000 euro persoanei fizice „Y” (împrumutat), bani care ulterior au fost investiți în construcția de locuințe la întreprinderea SRL „Z”. Totodată, în vederea garantării restituirii împrumutului de către persoana fizică, întreprinderea SRL „Z” a încheiat cu SRL „X”/BC „X” SA un contract de ipotecă, prin care a transmis în ipotecă bunul imobil în care s-a investit suma de 10 000 euro, astfel, SRL „Z” devenind debitor gajist.

Ulterior, față de întreprinderea SRL „Z” a fost intentat procesul de insolvabilitate. În cadrul procesului de insolvabilitate, în conformitate cu art. 50 din Legea insolvabilității, atît SRL „X”/BC „X” SA, cît și persoana fizică „Y” depun cereri de admitere a creanțelor, prin care solicită recunoașterea lor în calitate de creditori garantați cu suma de 10 000 euro.

Astfel, se constată că, potrivit normelor Legii insolvabilității, persoana fizică „Y” urmează a fi validată în calitate de creditor garantat, dat fiind faptul că SRL „Z” are o datorie directă față de persoana fizică în valoarea banilor învestiți în construcția de locuințe.

Totodată, conform normelor Legii cu privire la ipotecă, SRL „Z” are calitate de debitor gajist față de SRL „X”/ BC „X” SA în baza contractului de ipotecă, însă, în conformitate cu Legea insolvabilității SRL „Z”, nu este debitor direct față de SRL „X”/ BC „X” SA, ci este o persoană terță care a garantat restituirea împrumutului acordat persoanei fizice. Or, debitorul în cadrul procesului de insolvabilitate, în cazul dat, nu are careva datorii față de SRL „X”/BC „X” SA, contractul de împrumut fiind încheiat cu persoana fizică.

De asemenea, în conformitate cu art. 143 din Legea insolvabilității, în tabelul definitiv al creanțelor se includ creanțele înaintate împotriva debitorului la data intentării procedurii de insolvabilitate. Astfel, în cazul în care SRL „X”/BC „X” SA și persoana fizică ar fi validați în calitate de creditori garantați și incluși în tabelul creanțelor, s-ar constata situația cînd ar fi doi creditori cu aceeași creanță, iar suma creanței ar fi dublată.

Totodată, potrivit art. 140 alin. (5) din Legea insolvabilității, creanțele neajunse la scadență se consideră scadente din momentul intentării procesului de insolvabilitate, articol care consider că se aplică față de debitorul nemijlocit în sensul Legii insolvabilității, cum ar fi, de exemplu, datoriile rezultate din contractele de investiții, contractele de credit, din contractele comerciale, ș.a., or, SRL „Z” în calitate de debitor gajist, care a garantat executarea obligației, nu este obligat să execute obligația principală.

În această ordine de idei, menționez art. 30 din Legea cu privire la ipotecă, care prevede că, creditorul ipotecar poate să execute dreptul de ipotecă în cazul în care debitorul nu a îndeplinit sau a îndeplinit în mod necorespunzător obligaţia garantată sau oricare parte a acesteia, precum și în alte cazuri prevăzute de contractul de ipotecă.

Astfel, să presupunem că contractul de împrumut între SRL „X”/BC „X” SA și persoana fizică „Y” a fost încheiat la data de 01.01.2015, valabil pînă la data de 31.12.2016, în contract fiind stabilite ratele și termenele de rambursare a împrumutului.

La data de 01.10. 2015 a fost intentat procesul de insolvabilitate față de SRL „Z” care a încheiat cu SRL „X”/ BC „X” SA un contract de ipotecă, garantînd restituirea împrumutului de către persoana fizică.

În toată perioada respectivă, inclusiv și după intentarea procesului de insolvabilitate, persoana fizică rambursează împrumutul în modul și termenul stabilit de contractul de împrumut, micșorînd în fiecare luna suma împrumutului acordat. În acest caz, apare întrebarea dacă SRL „X”/BC „X” SA are dreptul de a trece la executarea dreptului de ipotecă, în cazul în care debitorul își onorează obligația, conform contractului de împrumut.

Totodată, apare întrebarea cu care sumă SRL „X”/BC „X” SA ar urma fi validat în calitate de creditor garantat în cadrul procesului de insolvabilitate, cînd o parte din împrumut a fost deja restituită, datoria persoanei fizice devenind mai mică cu fiecare lună.

În acest sens, reiterez că, în conformitate cu art. 143 alin. (8) din Legea insolvabilității nr. 149 din 29.06.2012, consemnarea judecătorului în tabelul definitiv consolidat al creanţelor are efectul unei hotărîri judecătorești definitive și irevocabile pentru toate creanţele validate, conform valorii și rangului lor, precum și pentru debitor, administrator/ lichidator și pentru toţi creditorii chirografari și creditorii garantaţi.

Astfel, în cazul în care SRL „X”/BC „X” SA ar fi validat în cadrul procesului de insolvabilitate, iar persoana fizică prelungește să ramburseze împrumutul, conform ratelor și termenelor stabilite în contractul de împrumut, se va crea situația că suma validată a SRL „X”/BC „X” SA va suferi modificări în fiecare lună, ca rezultat fiind necesară modificarea cererii de admitere a creanțelor SRL „X”/BC „X” SA în fiecare lună, ceea ce vine în contradicție cu art. 143 alin. (8) din Legea insolvabilității.

De asemenea, validarea și rambursarea concomitentă a împrumutului de către persoana fizică, ar avea ca consecință achitarea dublă a datoriei față de SRL „X”/BC „X” SA sau persoana fizică/debitor ar fi nevoită să stopeze rambursarea împrumutului în ratele și termenele stabilite în contractul de împrumut, în pofida faptului că își onorează cu bună-credință obligațiile sale.

Totodată, art. 143 alin. (8) din Legea insolvabilității, stipulează că, după validarea creanţelor din tabelul definitiv, numai titularii creanţelor consemnate în tabel pot să participe la votul planului de restructurare sau la orice repartiţie de sume, în caz de faliment etc.

În această ordine de idei, apare întrebarea prin ce acțiuni „X”/BC „X” SA va putea să execute contractul de ipotecă în cadrul procesului de insolvabilitate, în cazul în care persoana fizică încetează să-și execute obligația de rambursare a creditului.

Astfel, art. 30 alin. (2) din Legea cu privire la ipotecă prevede că dreptul la ipotecă poate fi executat prin următoarele metode:

  1. vînzarea bunului imobil ipotecat unei terţe persoane de către creditorul ipotecar sau de către orice altă persoană împuternicită de creditorul ipotecar;
  2. vînzarea bunului imobil ipotecat sub controlul instanţei de judecată;
  3. achiziţionarea bunului ipotecat de către creditorul ipotecar;
  4. luarea în posesie a bunului imobil ipotecat de către creditorul ipotecar în vederea administrării.


De asemenea, în cazul intentării procesului de insolvabilitate, dreptul la ipotecă va fi realizat în conformitate cu art. 131 din Legea insolvabilității. Așadar, creditorul garantat, care intenţionează să-și valorifice garanţia, va înștiinţa administratorul insolvabilităţii/ lichidatorul despre acest lucru, arătînd prin notificare condiţiile și modalitatea de valorificare și/sau de vînzare a bunului afectat cu garanţie, precum și preţul de vînzare, după o expertiză a valorii lui.

În cazul în care intenţia de vînzare a bunului grevat cu garanţie vine de la administratorul insolvabilităţii/lichidator, acesta trebuie, sub sancţiunea nulităţii, să facă o notificare a vînzării către creditorul garantat, în care va propune condiţiile, modalitatea și preţul de vînzare a bunului. Creditorul garantat este obligat ca, în termen de 7 zile de la primirea notificării, să accepte propunerea administratorului insolvabilităţii/lichidatorului ori să se pronunţe pentru o posibilitate mai avantajoasă de valorificare a bunului.

Valorificarea bunurile grevate se face prin licitaţie publică, concurs sau prin negocieri directe. Din produsul obţinut din valorificarea bunului grevat cu o garanţie reală se scad cheltuielile de validare și de valorificare, rezultate din menţinerea, conservarea, luarea în posesie, evaluarea și vînzarea bunului, care nu pot să depășească 10% din valoarea bunurilor grevate și care sînt incluse în masa debitoare, iar din rest se acoperă de îndată creanţa garantată, care are primul rang de prioritate.

Orice sumă rămasă, după satisfacerea creditorului cu cel mai înalt grad de prioritate, va fi distribuită celorlalţi creditori garantaţi în ordinea priorităţii fiecăruia.

Reieșind din normele citate, se constată că, în cazul în care „X”/BC „X” SA nu va fi validat în cadrul procesului de insolvabilitate, acesta va fi lipsit de posibilitatea executării dreptului de ipotecă, în cazul în care debitorul nemijlocit va înceta să-și execute obligațiile contractuale, ceea ce va constitui o lezare a dreptului creditorului gajist.

Speța în cauză nu a reflectat toate aspectele și problemele ce caracterizează astfel de situații, de aceea articolul în cauza servește drept o platformă deschisă pentru dezbateri a tuturor particularităților pentru cazuri similare.

0 comentarii

Doar utilizatorii înregistraţi şi autorizați au dreptul de a posta comentarii.