În primul semestru al anului curent, filialele Î.S. Cadastru au înregistrat 5151 tranzacții cu implicarea clădirilor comerciale, potrivit datelor statistice publicate de Agenția Servicii Publice. Cele mai multe contracte sunt înregistrate asupra bunurilor ce provin din ipotecă – 1806, urmate de imobilele pentru care a fost solicitată înregistrarea primară – 1165 și cele pentru care a fost modificat proprietarul (contracte de vânzare-cumpărare) – 1090.

În decursul anului curent, Centrul de Tehnologii Informaţionale în Finanţe (CTIF) va extinde serviciile de implementare și mentenanță a sistemelor informaționale de evidență contabilă pe platforma 1C, va aplica noi practici de instruire și de acordare la distanță a serviciilor de suport și consultanță în ținerea evidenței contabile pentru autoritățile și instituțiile publice, precum și în utilizarea de către acestea a sistemelor nominalizate. În perspectivă, CTIF va oferi, de asemenea, servicii de suport și consultanță utilizatorilor sistemului informatic de achiziții publice MTender. Aceste obiective au fost stabilite în ședința Direcției generale administrarea și prestarea serviciilor publice a CTIF privind bilanțul activității în anul 2019 și prioritățile acesteia pentru anul 2020 convocată de directorul interimar al CTIF, Vitalie Coceban.

Curtea de Conturi va efectua auditul unor contracte ce vizează deetatizarea proprietății publice și a privatizării pentru anii 2013-2019. În cadrul ședinței Parlamentului din 19 iulie curent a fost aprobată o hotărâre în acest sens. Astfel, până la 31 decembrie 2019 instituția va efectua auditul a patru contracte: – de parteneriat public-privat pentru concesionarea Întreprinderii de Stat ”Aeroportul Internațional Chișinău”; – de privatizare a Întreprinderii de Stat ”Compania Aeriană Air Moldova”; – de parteneriat public-privat privind modernizarea și eficientizarea activității filialelor Întreprinderii de Stat ”Gările și Stațiile Auto”; –de vânzare-cumpărare a acțiunilor statului deținute în SA ”Tutun-CTC”.

Guvernul a susținut proiectul de lege pentru modificarea art. 74 din Codul funciar nr. 828/1991 (Cod). Propunerile prevăd posibilitatea oferirii permisiunii de retragere temporară a unor terenuri din circuitul agricol sau silvic pentru executarea lucrărilor de extragere, până la o adâncime de 5 m, a rocilor sedimentare, a celor neconsolidate, a argilei, a argilei nisipoase, a nisipului pentru construcția, reparația, modernizarea și extinderea drumurilor publice, a căilor ferate, a digurilor de protecție contra inundațiilor, pentru prevenirea, stoparea și lichidarea consecințelor proceselor geologice periculoase.

Ministerul Finanţelor comunică că în favoarea băncilor participante la Programul guvernamental ”Prima Casă” au fost emise 8 garanții de stat. Acestea vor asigura finanțarea ulterioară a beneficiarilor de credite în cadrul programului. ODIMM, organizația care implementează programul, a recepționat în perioada 26 martie-18 aprilie 14 cereri de emitere a garanțiilor de stat din partea băncilor comerciale partenere. În rezultatul analizei efectuate, au fost emise, prin semnare de contract și acordate 8 garanții de stat. Alte 2 cereri de acordare a garanției sunt acceptate, iar 4 dosare sunt în proces de analiză, după care vor fi luate deciziile corespunzătoare. Suma totală a cererilor de garanție se ridică la 3,97 mil. lei pentru credite ipotecare în valoare de 7,95 mil. lei.

Art.61 alin. 1 din Codul de executare1 al RM (în continuare – CE) prevede că, executorul judecătoresc poate refuza intentarea procedurii de executare și stabilește condițiile în care executorul utilizează acest drept. La Curtea Constituțională (CC) a fost depusă o sesizare, prin care a fost solicitată examinarea constituționalității acestei sintagme. Instanța, prin Hotărârea nr.22 din 08.10.2019, a declarat sesizarea admisibilă, având în vedere că termenul „poate" din art. 61 alin. (1) din CE se referă la o pretinsă putere discreționară a executorului judecătoresc de a refuza sau nu intentarea procedurii de executare și că instanța va aplica aceste dispoziții din CE, mai exact în situația în care va determina dacă executorul a intentat în mod corect procedura respectivă.

Contractul de arendă a terenurilor agricole se înregistrează în registru ținut de primăria localității în a cărei rază teritorială se află terenul sau alt bun agricol arendat, pe un termen de până la 5 ani. Prevederea este inclusă în proiectul hotărârii pentru aprobarea Regulamentului privind modul de ţinere a registrelor contractelor de arendă, propus spre consultare de Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului. Astfel, Registru se instituie prin decizia Consiliului local și poate fi ținut pe suport de hârtie sau electronic.

Notă: Pentru o mai bună înțelegere a materialului prezentat în articol, autorii recomandă consultarea articolelor „Implicații fiscale ale statutului de rezident și nerezident al cetățeanului străin la determinarea obligației privind impozitul pe venit”1 și „Determinarea obligațiilor privind impozitul pe venit în cazul desfășurării activității pe teritoriul țării de către o entitate străină”2 ale acelorași autori. Veniturile salariale și alte venituri personale (venituri independente, activități sportive și de agrement, pensii, burse) ale persoanelor fizice nerezidente reprezintă un subiect pe cât de interesant, pe atât de complicat în știința impozitării internaționale. În mare parte, în funcţie de modul de impozitare a acestor venituri într-o țară sau alta, aceasta poate accelera sau diminua mobilizarea forței de muncă internaționale.

În scopul desfăşurării activităţii sale Asociația de economii și împrumut (AEÎ) atrage numerar sub formă de depuneri de economii de la membrii săi, credite de la băncile comerciale şi/sau împrumuturi de la entități sau persoane fizice. În acest context conform prevederilor standardului IAS 37 „Provizioane, datorii şi active contingente” încheierea şi semnarea contractului privind atragerea mijloacelor financiare se consideră fapt economic trecut care necesită înregistrare în conturile extrabilanţiere ale activului (creanţei) contingent.

Întreprinderea are încheiat un contract cu un cumpărător rezident din Moldova, la marfă se aplică TVA 20%, valuta stabilită în contract este dolarul SUA. Marfa se livrează, dar achitarea se face peste de 30 zile, respectiv, cursul valutar este diferit. 1) Cum se facturează diferența de curs valutar (ce înscriere se face în factură? Diferența de curs? 2) În caz că diferența e negativă, ea este deductibilă fiscal? 3) TVA se aplică la diferența de curs și în caz că e negativă e deductibilă?

Proiectul Regulamentului privind aplicarea scutirii de TVA fără drept de deducere în conformitate cu art.103 alin.(98) din Codul fiscal este propus pentru consultări publice de Ministerul Finanţelor. Autoritatea propune proiectul nominalizat al hotărârii Guvernului, elaborat în scopul implementării mecanismului clar și eficient pentru importul mărfurilor și serviciilor de către agenții economici – parteneri privați pentru realizarea proiectelor de parteneriat – public privat de interes național.

Pe perioada stării de urgenţă, mulţi dintre angajaţii întreprinderii noastre au depus cerere pentru concediu neplătit şi nu li se calculează salariu. Trebuie de declarat aceste perioade în Darea de seamă IPC 18?   Potrivit prevederilor art. 120 alin. (1) din Codului muncii, din motive familiale şi din alte motive întemeiate, în baza unei cereri scrise, salariatului i se poate acorda, cu consimţământul angajatorului, un concediu neplătit cu o durată de până la 120 de zile calendaristice, în care scop se emite un ordin (dispoziţie, decizie, hotărâre).

Persoana fizica are o casă pe pământ care este transmisă în chirie pe ore/zile fără contract altei persoane fizice. Este obligat proprietarul să declare în CET15 acest venit? Cu cât se va impozita? În ce boxă trebuie să indice în CET15?

Legea finanțelor publice locale ar putea fi completată cu un articol nou, care va reglementa auditul public extern al bugetelor locale. Acesta stabilește că autoritățile/instituțiile bugetare finanțate de la bugetele locale sunt supuse auditului public extern în conformitate cu prevederile Legii privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi a Republicii Moldova. În cazul emiterii de către Curte a opiniei contrare sau în cazul refuzului auditorului public extern de a emite opinia asupra situației financiare, conducătorul instituției poartă răspundere conform legislației în vigoare. Ministerul Finanțelor propune spre consultare proiectul de lege pentru modificarea Legii privind finanțele publice locale în scopul îmbunătățirii procesului bugetar și a managementului finanțelor la nivel local.

Întreprinderea agricolă a semnat contract de locațiune a unui bun mobil (semiremorcă) de la un nerezident al Republicii Moldova. Bunul este utilizat în exclusivitate pentru transport internațional, fără a fi introdus pe teritoriul Republicii Moldova.

Două facilități acordate de patron angajaților – hrana asigurată şi tichetele de masă — au fost prezentate și analizate în cadrul seminarului cu genericul Nouătăți legislative 2018 – principalele provocări pentru entități , organizat de Asociația Contabililor și Auditorilor Profesioniști din Republica Moldova. Cheltuielile pentru hrană asigurată a angajaților au fost reglementate prin Hotărîrea Guvernului nr.144 din 26.02.2004 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la cuantumul şi criteriile de stabilire a cheltuielilor suportate şi determinate de angajator pentru transportul,

Prin Legea nr. 178 din 26.07.2018 cu privire la modificarea unor acte legislative (MO al RM nr. 309-320, din 17.08.2018) au fost efectuate modificări la Legea nr. 1466-XIII din 29.01.1998 cu privire la reglementarea repatrierii de mijloace bănești, mărfuri și servicii provenite din tranzacțiile economice externe. Obiectivele principale ale Legii nr.1466/1998 sunt protecția suveranității și asigurarea securității economice a tării, dezvoltarea economiei naționale prin intermediul stimulării activității economice externe, asigurarea repatrierii de mijloace bănești, mărfuri și servicii provenite din tranzacțiile economice externe.

Deținătorul patentei de întreprinzător are următoarele obligații: a) să respecte ordinea stabilită de desfăşurare a activităţii indicate în patentă, normele sanitare, normele de protecţie contra incendiilor, să îndeplinească alte cerinţe ce se referă la genul de activitate respectiv, iar pentru desfăşurarea activităţii indicate la compartimentul 1 din anexa la Legea cu privire la patenta de întreprinzător nr. 93-XIV din 15.07.1998, să aibă documentele primare de provenienţă a mărfii;

Începând cu 1 ianuarie 2018, plătitorii de contribuţii la bugetul asigurărilor sociale de stat sunt obligaţi să prezinte Informaţia privind stabilirea drepturilor sociale în sistemul public de asigurări sociale, Forma DSA 18 (în continuare – Forma DSA 18) aprobată prin ordinul Ministerului Finanţelor nr. 152 din 22 decembrie 2017.

Compania încheie un contract cu titularul dreptului de autor, care este nerezident al Moldovei. Obiectul contractului este dreptul de reproducere și difuzare a operei autorului. Achitarea royalty se face în valută străină pe cardul personal al autorului. În acest caz se va reține impozit la sursa de plata de 12% din suma achitată nerezidentului? Se va considera serviciul dat drept import de serviciu cu achitarea TVA ?