Guvernul Republicii Moldova intenționează atragerea împrumutului de stat extern din partea Fondului Monetar Internațional prin intermediul mecanismului de finanțare extinsă (EFF) în sumă de 266,7 mil. drepturi speciale de tragere (DST) (circa $560 mil.), precum și prin intermediul mecanismului extins de creditare (EFC), în sumă de 104,75 mil. DST, ce vor fi utilizate pentru finanțarea necesităților bugetului de stat.    Guvernul a aprobat în ședința de ieri, 22 decembrie, proiectele de hotărâri cu privire la aprobarea proiectelor de lege privind atragerea împrumutului de stat extern.  

Veniturile bugetului de stat se majorează cu 767,8 mil. lei din contul încasărilor sporite din impozite și taxe cu circa 700 mil.lei, precum și din alte venituri în sumă de 67,8 mil.lei. Totodată, se majorează și cheltuielile BS cu 421,7 mil. lei, iar deficitul bugetar se reduce cu 346,1 mil. lei și va constitui 5,1% din PIB.   În MO din 12 noiembrie a fost publicată Hotărârea Guvernului nr. 334 din 10 noiembrie 2021 pentru aprobarea proiectului de lege privind modificarea Legii bugetului de stat pentru anul 2021.

Intervenţia de urgenţă cu măsuri anticriză concrete pentru persoane fizice şi juridice reprezintă o prioritate de bază pentru Guvern în perioada pandemiei de COVID-19. Totodată, Guvernul, ținând cont de măsurile pentru micșorarea impactului generat de pandemia de COVID19 deja aprobate prin Legea nr. 60 60/2020 privind instituirea unor măsuri de susținere a activității de întreprinzător și modificarea unor acte normative, dar și prin alte acte, consideră că unele inițiative prin care se propun măsuri de susținere dublează prevederile existente.   Executivul a examinat inițiativa legislativă prin care se propune o serie de instrumente anticriză destinate persoanelor fizice şi juridice.

Agricultura reprezintă sectorul economiei naționale cel mai vulnerabil și expus riscurilor naturale/schimbărilor climatice, crizelor energetică și regională. Factorul principal ce determină mărimea, calitatea și stabilitatea producției agricole în RM îl constituie condițiile agro-climaterice

Membrii Cabinetului de miniștri au aprobat astăzi conceptul Sistemului informațional automatizat „Registrul electronic al angajaților”, acțiune prevăzută în Planul de acțiuni al Guvernului pentru anii 2020 – 2023.   Potrivit Secretarului de stat al Ministerului Finanțelor, Tatiana Ivanicichina, prin concept se propune instituirea unui sistem informațional care va permite automatizarea proceselor de evidență a persoanelor angajate în câmpul muncii: „Sistemul va asigura păstrarea istoricului aferent raporturilor de muncă și va facilita accesul la date în timp real, fapt ce va contribui la combaterea fenomenelor salariului „în plic” și a muncii nedeclarate”.

Comisia pentru Situații Excepționale a decis compensarea diferenței de preț pentru consumatorii casnici și pentru cei non-casnici, în urma noii majorări a tarifelor la gazele naturale.    Astfel, pentru consumatorii non-casnici, definiți ca persoane fizice sau persoane juridice care procură gaze naturale de la furnizorii de gaze naturale în alte scopuri decât pentru propriile necesități casnice, cu excepția autorităților și instituțiilor publice, Guvernul va compensa primii 500 m³ consumați, cu 100% din diferența dintre prețul reglementat pentru furnizarea gazelor naturale din luna de facturare și prețul respectiv din luna decembrie 2021, după majorarea inițială.

În cadrul conferinței de presă, susținute acum câteva minute, prim-ministrul Natalia Gavriliță a anunțat că Guvernul va implementa un program de suport pentru cetățeni în contextul majorării tarifelor la energia termică, gaze, lemne, cărbune.   Astfel, circa 746 mii de familii vulnerabile vor beneficia de compensații pentru consumul de gaze naturale, ce va fi acordată în două trepte: 4,5 lei din tarif – pentru primii 50 m3, adică prețul pe care îl vor plăti consumatorii va fi 6,8 lei, iar consumul de gaze cuprins între 50 și 100 m3 consumat va costa 7,9 lei/m3 , suma compensației constituind 3,2 lei per m3.

Astăzi Guvernul și-a asumat răspunderea asupra a patru proiecte de legi. Primul ține de  modificarea Legii nr. 270/2018  privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar și vizează salariile personalului medical, care urmează a fi majorate în câteva etape. Astfel, începând cu 1 septembrie curent, salariile acestora vor fi majorate cu 30%, iar ulterior, de la 1 ianuarie 2021, cu încă 30%. Totodată, în prima jumătate a anului viitor este preconizată o altă majorare – cu 40%.  

Prin Legea nr. 70 din 13.04.2023 pentru modificarea unor acte normative au fost operate modificări la Legea nr.1134/1997 privind societăţile pe acţiuni, Legea nr.121/2007 privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice și la Legea nr.246/2017 cu privire la întreprinderea de stat şi întreprinderea municipală.

În cadrul ședinței plenare de astăzi, 6 august 2021, Parlamentul a acordat votul de încredere Guvernului și a aprobat Programul de activitate al noului Executiv. Astfel, Guvernul condus de prim-ministrul Natalia Gavrilița,  are următoarea componență: Ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene – Nicu Popescu (viceprim-ministru) Ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale – Andrei Spînu (viceprim-ministru)

Parlamentul a aprobat în prima lectură, cu 64 de voturi, proiectul de lege pentru modificarea Legii nr. 133/2008 cu privire la ajutorul social, care reprezintă prima etapă în reformarea programului de ajutor social și are ca scop stimularea angajării beneficiarilor de ajutor social capabili să muncească, inclusiv includerea în acest program și a muncitorilor zilieri, pentru a spori gradul de activitate legală în rândul acestei categorii de populație.     Conform proiectului, Guvernul va stabili anual cuantumul standard pentru venitul lunar minim garantat separat pentru copii și adulți.

Conform prevederilor art. 4 din Legea insolvabilității nr. 149/2012 (Lege), participanţi la procesul de insolvabilitate sunt: administratorul provizoriu, administratorul insolvabilităţii, lichidatorul, creditorii, adunarea creditorilor, comitetul creditorilor, debitorul sau - după caz, reprezentantul debitorului, alte organe şi persoane stabilite în lege.

Cabinetul de miniștri a votat în ședința din 12 aprilie proiectul hotărârii de Guvern pentru aprobarea Regulamentului privind etichetarea ecologică, ce are ca scop stabilirea unui sistem voluntar de etichetare ecologică şi de promovare a produselor și serviciilor cu au un impact redus asupra mediului pe parcursul întregului ciclu de viață, în comparație cu alte produse și servicii ce aparțin aceluiași grup de produse și servicii.

Persoanele fizice și juridice care produc, depozitează, prelucrează, sortează, ambalează, importă/exportă și comercializează fructe și legume în stare proaspătă vor asigura respectarea condițiilor de calitate a produselor, în conformitate cu standardele din domeniu. Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare a elaborat proiectul hotărârii de Guvern pentru aprobarea listei fructelor și legumelor proaspete supuse controlului și modificarea HG nr. 929/2009 cu privire la aprobarea Cerințelor de calitate și comercializare pentru fructe și legume proaspete.  

Societatea cu răspundere limitată (SRL), la decizia adunării generale a asociaților şi conform prevederilor statutului, va putea emite obligațiuni corporative în vederea finanțării activității sale. Guvernul a aprobat în cadrul ședinței din 4 mai proiectul completărilor la Legea nr. 135/2007 privind societățile cu răspundere limitată elaborat de Ministerul Economiei și se referă la reglementarea dreptului SRL de a emite obligațiuni, în contextul includerii completărilor efectuate la Legea nr.171/2012 privind piața de capital.   Conform proiectului, emisiunea, plasarea, circulația şi anularea obligațiunilor se va efectua în conformitate cu prevederile Codului civil, Legea nr. 171/2012, actele normative ale Comisiei Naționale a Pieței Financiare şi statutul SRL.

În ședința de joi a Parlamentului Guvernul a prezentat pachetul de inițiative legislative aprobat prin asumare de răspundere în fața Parlamentului. Acestea urmează să intre automat în vigoare în cazul în care timp de 72 de ore inițiativele nu vor fi contestate.  Amintim, Executivul și-a asumat răspunderea pentru patru proiecte de legi.    La prezentarea proiectelor în Parlament Ion Chicu a menționat că modificările operate la Legea privind sistemul unic de salarizare în sectorul bugetar sunt determinate de necesitatea stimulării financiare a personalului medical implicat în combaterea COVID-19. Potrivit documentului, salariile vor fi majorate de două ori, în etape: la prima etapă – cu 30% (de la 1 septembrie 2020), cu încă 30% – de la 1 ianuarie 2021 și cu încă 40% în prima jumătate a anului următor. De majorarea salariilor vor beneficia circa 4,5 mii de angajați din domeniul sănătății.

Evoluțiile economice naționale și internaționale, concurența internațională au determinat și determină în continuare necesitatea unor noi concepte vamale, fapt ce impune integrarea lor în noul Cod vamal (CV), consideră autorii proiectului CV rescris care a fost examinat și aprobat în cadrul ședinței de Guvern din 8 iulie curent.   Proiectul CV conține 11 titluri, fiecare fiind divizat în capitole și, conform autorilor, vine cu norme juridice noi, precum și introduce noi concepte legislative.   Astfel, în titlul I, în partea ce ține de reprezentarea în vamă, în proiect au fost transpuse prevederile CV al UE cu privire la liberalizarea acestei activități, fiind propusă desfășurarea activității de broker prin eliberarea autorizației de către Serviciul Vamal.

Cheltuielile unității suportate pentru organizarea și realizarea învățământului dual sunt pasibile de compensare din bugetul de stat, în proporție de cel mult 50% din cheltuielile admise pentru compensare, în conformitate cu actele normative ce urmează a fi elaborate de Guvern, prevede Legea nr. 110 din 21 aprilie 2022 cu privire la învățământul dual, ce reglementează condițiile și caracteristicile desfășurării acestui tip de învățământ care a fost publicată în Monitorul Oficial din 20 mai curent.   Amintim că învățământul dual este o formă de organizare a învățământului profesional-tehnic, ce implică instruirea teoretică realizată la instituția de învățământ profesional-tehnic și instruirea practică, ce are loc

Cererea Republicii Moldova privind programul de reforme economice post Covid-19 a fost aprobată luni, 20 decembrie, de Consiliul de directori executivi ai Fondului Monetar Internațional (FMI). Programul va fi finanțat în baza Mecanismului extins de creditare (ECF) și Mecanismului de finanțare extinsă (EFF), comunică Ministerul Finanțelor.    În baza deciziei, FMI urmează să deburseze Republicii Moldova aproximativ $84,4 mil. Plățile totale preconizate în cadrul mecanismelor ECF și EFF pe o perioadă de 40 de luni se va ridica la aproximativ $590,6 mil. În perioada următoare, Guvernul va trebui să implementeze politici capabile să atenueze impactul pandemiei și să impulsioneze dezvoltarea economică.

Inițiativa legislativă cu privire la atribuirea Agenției Achiziții Publice a funcției de a constata încălcarea regulilor de inițiere şi desfășurare a procedurilor de achiziții publice (prevăzute la art. 3271 din Codul contravențional (CC)) a primit avizul pozitiv al Guvernului în cadrul ședinței din 16 februarie curent.    Autorii inițiativei justifică necesitatea operării modificării prin faptul că, odată cu intrarea în vigoare a modificărilor la CC aprobate prin Legea nr. 295/2017, a fost modificat art. 402 din CC, prin care autoritățile administrative de inspectare financiară din cadrul Ministerului Finanțelor au fost excluse din calitatea de agenți constatatori ai art. 3271, fără ca aceasta să fie atribuită unei altei autorități publice.