Ordinul nr. 50 din 3 februarie 2022 al directoarei Serviciului Fiscal de Stat cu privire la modificarea Ordinului directorului SFS nr. 632/2020 privind aprobarea Regulamentului cu privire la modul de evidență și sigilare a echipamentelor de casă şi de control (ECC1) a fost publicat în MO din 5 februarie curent și a intrat în vigoare.   Potrivit documentului, fiscalizarea ECC este exclusă din procesul de înregistrare /reînregistrare a echipamentelor la autoritatea fiscală, ținând cont de faptul că obligația este atribuită Centrului de asistență tehnică, care urmează, în termen de o zi din data primirii copiei Cartelei de înregistrare a ECC, să fiscalizeze echipamentul.

Serviciul Fiscal de Stat propune pentru consultări publice proiectul ordinului de modificare a Ordinului nr. 632/2020 privind aprobarea Regulamentului cu privire la modul de evidență și sigilare a echipamentelor de casă şi de control (ECC1).   Astfel, fiscalizarea ECC va fi exclusă din procesul de înregistrare /reînregistrare a echipamenrelor la autoritatea fiscală, ținând cont de faptul că obligația este atribuită Centrului de asistență tehnică, care urmează, în termen de o zi din data primirii copiei Cartelei de înregistrare a ECC, să fiscalizeze echipamentul.

Din 1 mai 2022 va fi pusă în aplicare procedura simplificată de radiere din Registrele de stat a gospodăriilor țărănești inactive. În Monitorul Oficial din 1 aprilie 2022 (nr. 88-95) a fost publicată Legea nr.51 din 10 martie 2022 privind instituirea unor măsuri de susținere a activității gospodăriilor țărănești (de fermier) și modificarea Legii nr. 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale. Documentul are drept scop susținerea micului business din agricultură, care prevede instituirea unor măsuri de suport pentru activitatea gospodăriilor țărănești (de fermier) (în continuare – GȚ).      

În cazul în care entitatea a încheiat un  contract de prestări de servicii cu persoana fizică pe o  perioadă de trei luni, entitatea va fi în drept să-i acorde scutiri acesteia? Potrivit art. 88 alin. (5) din Codul fiscal (CF) veniturile persoanei fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător, obținute din prestarea serviciilor şi/sau lucrărilor, precum şi veniturile membrilor consiliului sau comisiei de cenzori a întreprinderilor sunt considerate drept salariu din care se reține impozitul conform cotei prevăzute la art. 15 lit. a) din CF.

Întreprinderile mici și mijlocii din Republica Moldova vor putea participa la un program de digitalizare a afacerilor. Acesta va fi implementat de Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM). Cabinetul de miniștri a susținut în ședința de ieri, 2 martie, proiectul hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea Programului, beneficiarii ai căruia vor fi întreprinderile micro, mici și mijlocii, definite în conformitate cu Legea nr.179/2016   cu privire la întreprinderile mici și mijlocii. Indiferent de tipul de proprietate și forma organizatorico-juridică (cu excepția persoanelor fizice care activează pe baza patentei și a persoanelor juridice de dreptul public), solicitanți ai Programului pot deveni IMM ce întrunesc anumite criterii de eligibilitate:

Dacă în rezultatul reparației nu se majorează durata de funcționare utilă ( de exemplu, schimbarea unei părți a mijlocului fix), atunci cheltuielile de reparație le putem trece la cheltuieli curente?

Concediile de odihnă anuale pentru anul următor pot fi programate de către angajator de comun acord cu reprezentanții salariaților până la sfârșitul fiecărui an calendaristic. În următorul articol găsiţi norme juridice în vigoare cu privire la programarea concediilor de odihnă anuale plătite pentru anul 2026.

O problemă des abordată de Curtea de Conturi sunt erorile depistate în cadrul reorganizărilor instituțiilor bugetare și anume:

Cifra de afaceri în comerțul intern de bunuri cu amănuntul în trimestrul I al anului curent a constituit 15,1 mld. lei, fiind în creștere cu 6,6% față de aceeași perioadă din anul 2020. Ministerul Economiei și Infrastructurii a publicat Raportul lunar privind evoluția social-economică a Republicii Moldova, în care se constată că evoluția comerțului cu amănuntul și a comerțului cu servicii prestate populației denotă o îmbunătățire a cererii din partea populației.   Potrivit documentului, volumul cifrei de afaceri în comerțul cu servicii prestate populației a crescut cu circa 31% față de trimestrul I din anul precedent în prețuri comparabile și a constituit 6,1 mld. lei.

La 1 octombrie 2023 a intrat în vigoare Legea nr.160/2023 cu privire la garantarea depozitelor în bănci, potrivit căreia Republica Moldova a racordat prevederile sale legislative aferente garantării depozitelor în bănci la bunele practici internaționale și standarde europene în domeniu, astfel stabilind, începând cu 1 ianuarie 2024, plafonul de garantare a depozitelor bancare la 100 000 lei.

Compania Naţională de Asigurări în Medicină a acumulat, în primele trei luni ale anului 2021, în fondurile de asigurare obligatorie de asistenţă medicală venituri proprii (fără transferuri de la bugetul de stat) de peste 1,3 mld. lei, cu 89 mil. lei sau cu 7% mai mult faţă de perioada similară a anului 2020.   Cea mai mare parte a veniturilor provine din primele de asigurare medicală în cotă procentuală din salariu. Acestea au depășit 1,2 mld. lei, fiind în creștere cu 75 mil. lei față de primul trimestru al anului precedent.  

Scopul articolului dat este de a le oferi producătorilor agricoli autohtoni mai multe informații ce țin de specificul și particularitățile sezonului agricol 2023-2024, dar și recomandări ce vor asigura diminuarea efectelor negative în contextul crizei și recesiunii economice.

Veniturile bugetului de stat pentru anul curent ar putea fi majorate cu 2634,9 mil. lei sau cu 5,2% față de indicatorul aprobat inițial, cheltuielile – cu 6884,9 mil. lei sau cu 10,6%, iar soldul bugetar ar putea crește cu 4250,0 mil. lei (28,1%).   În ședința de astăzi, 18 aprilie, Cabinetul de miniștri a votat proiectul hotărârii de Guvern pentru aprobarea proiectului de lege privind modificarea Legii bugetului de stat pentru anul 2022 nr. 205/2021.   Astfel, veniturile bugetului de stat ar putea constitui 52,7 mld. lei datorită majorării veniturilor la componenta de bază cu 2,52 mld. lei și la veniturile proiectelor finanțate din surse externe – cu 115,2 mil. lei. Creșterea veniturilor provenite din impozite și taxe este estimată la circa 2,7%, a încasărilor din granturi – de 2 ori, precum și a încasărilor din alte venituri – cu circa 10,7%.

Completarea formularului Dării de seamă pe taxele pentru resursele naturale (Forma TRN 21) în partea ce ține de obligațiile fiscale calculate la taxa pentru folosirea subsolului se realizează conform Instrucțiunii privind modul de întocmire și prezentare a Dării de seamă pe taxele pentru resursele naturale (Forma TRN 21), aprobată prin anexa nr. 2 la Ordinul SFS nr. 376 din 27 iulie 2020.

Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare propune pentru consultări publice proiectul hotărârii de Guvern pentru aprobarea Regulamentului privind acordarea subvențiilor pentru dezvoltarea locală prin implementarea Programului LEADER. Documentul stabilește condițiile și procedura de verificare și selectare a GAL-urilor, examinarea și aprobarea Strategiilor de dezvoltare locală pentru finanțare, acordarea subvențiilor, implementarea și monitorizarea celor două măsuri de sprijin financiar: pentru funcționarea Grupurilor de Acțiune Locală; susținerea implementării Strategiilor de dezvoltare locală.

Întreprinderile sociale din RM vor putea participa la un program de finanțare și mentorat ce va fi gestionat de Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM),  proiectul hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea Programului fiind inclus pe agenda ședinței secretarilor generali.   Astfel, Programul va oferi o abordare integrată de susținere a antreprenorilor sociali și constă din 4 componente de implementare ce țin de: promovare; formare profesională și mentorat; finanțare și monitorizare.  

În cazul în care un operator economic participant la procedurile de achiziții publice vor comite abateri profesionale pe parcursul executării contractului de achiziție publică care face inutilă prestația, imposibilă utilizarea bunului conform destinației sau lucrării executate demonstrate de autoritatea contractantă, nu va asigura îndeplinirea obligațiilor contractuale, calitatea livrării prevăzută în contract, nu va respecta termenii de livrare stabiliți, acesta va fi inclus în Lista de interdicție a operatorilor economici (Listă).    Alte motive de limitare a dreptului operatorului de a participa la procedurile de atribuire a contractelor de achiziții publice sau acordurilor-cadru, inclusiv a achizițiilor publice de valoare mică, pentru o perioadă de trei ani sunt

Din Fondul național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural anual vor fi alocate mijloace financiare în volum de până la 5 % din valoarea totală a acestuia pentru finanțarea proiectelor de dezvoltare locală în cadrul Programului LEADER. Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare propune pentru consultări publice proiectul hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea Regulamentului privind  acordarea subvențiilor pentru dezvoltarea locală prin implementarea Programului LEADER, care poate fi consultat până la 7 februarie curent.   Regulamentul stabilește condițiile și procedura de verificare, selectare, acordare a subvențiilor, implementare și monitorizare a celor două măsuri de sprijin financiar:

Prin ratificarea de către Parlamentul Republicii Moldova a Acordului de Asociere între Republica Moldova, pe de o parte, și Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice și statele membre ale acestora, pe de altă parte, prin Legea nr.112 din 2 iulie 2014, RM și-a asumat angajamentul de a transpune în legislația națională prevederile acquis-ului comunitar în domeniul raportării financiare corporative1 (Anexa II la capitolul 3 Dreptul societăților comerciale, contabilitate și audit și guvernanța corporativă din titlul IV).

Infracțiunile economico-financiare, și anume fraudele fiscale, prezintă o deosebită importanță în practica justiției penale, atât prin prisma relațiilor sociale care formează obiectul de protecție a legii penale conform prevederilor art. 2 din Codul penal (în continuare – CP), cât și prin vasta răspândire a faptelor prejudiciabile care aduc atingere acestor relații sociale.