Deși au fost raportate unele progrese, instituțiile responsabile de implementarea politicii în dezvoltarea regională se confruntă cu o serie de dificultăți, care afectează fiabilitatea rezultatelor obținute în urma investițiilor efectuate și compromit realizarea eficientă a obiectivelor stabilite în Strategia națională din domeniu (SNDR): 64% din acțiunile prevăzute pentru implementarea Strategiei au fost realizate, 25% din acțiuni au fost realizate parțial, iar alte 11% reprezintă acțiuni nerealizate, este concluzia generală a echipei de audit din cadrul Curții de Conturi, care a efectuat auditul performanței implementării SNDR pentru anii 2016-2020, Raportul privind auditul fiind prezentat și examinat ieri, 14 iulie curent.  

Regulamentul privind procedura de desfășurare a concursului de selectare a unei companii în vederea atribuirii contractului de prestare a serviciilor publice de elaborare, implementare și promovare internațională a Programului de dobândire a cetățeniei prin investiție a fost aprobat. Documentul a fost discutat în cadrul ședinței Comisiei de examinare a dosarului pentru obținerea cetățeniei prin participarea la Programul de investiții în Republica Moldova. Regulamentul prevede cerințele clare de aplicare la concurs, conținutul ofertelor, criteriile generale de eligibilitate și evaluare a ofertanților, serviciile prestate de către companie etc. Ministrul Economiei și Infrastructurii a menționat că implementarea cu succes a Regulamentului va permite Republicii Moldova să obțină un program funcțional chiar de la lansarea acestuia, reiterând importanța selectării unei companii cu experiență vastă în domeniu, care să corespundă standardelor internaționale.

Ministerul Economiei și Infrastructurii a publicat Raportul de evaluare a activității Parcului pentru tehnologia informației „Moldova IT Park” în anul 2020. Potrivit documentului, la sfârșitul anului 2020, calitatea de rezident o dețineau 658 entități (513 companii cu capital local și 145 companii cu capital străin), în creștere cu 25% comparativ cu anul 2019 și cu 95% – în raport cu anul fondării 2018. Fondatori ai companiilor sunt atât investitori din Republica Moldova, cât și din alte 34 țări, lideri în crearea întreprinderilor cu capital străin fiind Statele Unite ale Americii (25 companii), România (18 companii), Italia (13 companii), Marea Britanie (11 companii) și Germania (11 companii), care au apreciat modelul fiscal și de operare al Moldova IT Parc.

În conformitate cu art.1011 din Codul fiscal nr.1163/1997:   - procesul de restituire a sumei TVA la investiţii (cheltuieli) capitale se extinde asupra subiecţilor impozabili care, începînd cu 1 ianuarie 2012, efectuează investiţii (cheltuieli) capitale, cu excepţia investiţiilor (cheltuielilor) capitale în clădiri şi în mijloace de transport (de la poziţiile tarifare 870321, 870322, 870323, 870324, 870331, 870332, 870333), şi sînt înregistraţi în calitate de plătitori de TVA (alin.1);

Până la momentul actual peste 700 de întreprinderi mici și mijlocii din Republica Moldova, Ucraina și Georgia au beneficiat de finanțare pentru dezvoltarea afacerilor în cadrul inițiativei Linia de Creditare EU4Business-BERD, iar astăzi, 18 martie, a avut loc lansarea regională a unei noi etape a proiectului, la care aderă alte trei țări ale Parteneriatului Estic – Armenia, Azerbaidjan și Belarus.   Linia de Creditare EU4Business-BERD este o inițiativă comună a UE și a BERD-ului pentru a ajuta IMM-urile să finanțeze investiții care ulterior să le permită să profite de oportunitățile oferite de către Acordul de Liber schimb aprofundat și cuprinzător (DCFTA),

Particularitățile activității Asociațiilor de Economii și Împrumut (AEÎ) determină sarcinile de bază ale contabilității acestora: perfectarea documentară și contabilizarea împrumuturilor acordate de către AEÎ membrilor asociației; calculul și contabilizarea dobânzilor; calculul și contabilizarea provizioanelor și a pierderilor la împrumuturile acordate și dobânzile aferente, clasificate în categoriile de risc, conform normelor de prudență financiară (NPF); evidența investițiilor efectuate de către AEÎ; contabilitatea numerarului în casieria AEÎ și la conturile curente ale acestora; controlul operativ asupra respectării termenelor de scadență a împrumuturilor acordate și dobânzilor calculate etc.  

Circa 80% din entitățile auditate de Curtea de conturi (CC) în anii 2018-2019 la capitolul administrare și întrebuințare a resurselor financiare publice și a patrimoniului public înregistrează nereguli la ținerea evidenței contabile, inclusiv la reflectarea cheltuielilor aferente remunerării muncii, uzurii/amortizării mijloacelor fixe; la contabilizarea activelor nemateriale și a valorii capitalului social al statului, terenurilor aflate în folosință, valorii creanțelor și a datoriilor; la aplicarea corectă a regulilor de recunoaștere și clasificare a bunurilor, precum și la efectuarea inventarierii etc.,

Au rămas doar 18 zile pentru depunerea cererilor de solicitare a subvențiilor în avans în cadrul celui de al VII-lea Apel pentru proiecte start-up în domeniul agroindustrial, amintește Agenţia de Intervenţie şi Plăţi pentru Agricultură (AIPA). Subvențiile în avans vor fi acordate doar în baza proiectelor investiționale depuse de producătorii agricoli, ce vor desfășura pentru prima dată o activitate economică în sectorul agroalimentar.

În acest articol ne-am propus să examinăm aspectele cele mai importante ale contabilității investițiilor capitale în active în curs de execuție din cadrul entităților bugetare1. Ele se referă la: • definirea investițiilor capitale în curs de execuție; • componența, recunoașterea și evaluarea investițiilor capitale în curs de execuție; • contabilitatea investițiilor capitale în curs de execuție.

Restituirea TVA la investiţii (cheltuieli) capitale este reglementată de art.art.1011 din Codul fiscal1.  De asemenea, potrivit modificărilor operate la art.93 pct.18) din CF prin Legea nr.257/2020 cu privire la modificarea unor acte normative, în vigoare din 1 ianuarie 2021 (cu unele excepţii  prevăzute la art.LV al Legii), investiţii (cheltuieli) capitale reprezintă costuri şi cheltuieli suportate de către agentul economic în legătură cu reparaţia capitală, crearea şi/sau procurarea mijloacelor fixe şi a imobilizărilor necorporale destinate utilizării în procesul de producţie (prestare servicii/executare lucrări), care nu se reflectă în rezultatele perioadei curente, dar urmează a fi atribuite la majorarea valorii mijloacelor fixe şi imobilizărilor necorporale.

Dezvăluirea informației în Note explicative la situațiile financiare reprezintă o cerință stipulată în diverse acte normative autohtone, cum ar fi: Legea nr. 287/2017 contabilității și raportării financiare (Legea nr. 287/2017), Standardele Naționale de Contabilitate (SNC), Standardele Internaționale de Raportare Financiare (SIRF sau IFRS).

Informația succintă ce ține de situaţia social-economică în mun. Chişinău pentru primele trei luni ale anului curent a fost recent publicată de Biroul Național de Statistică. Unele aspecte ce țin de evoluția economică sunt prezentate în continuare.   Potrivit documentului, în capitală cifra de afaceri în industrie a sporit cu 6,8% comparativ cu lunile ianuarie-martie din anul precedent. Volumul producției industriale a fost în creștere cu 5,8% datorită producției și furnizării de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat, acestea majorându-se cu 28,4%. În aceeași perioadă au fost raportate descreșteri în industria extractivă (cu 15,2%) și în industria prelucrătoare (cu 1,5%).

Termenul de activitate a Zonei Antreprenoriatului Liber „Tvardița” ar putea fi extins cu încă 20 de ani. Proiectul de lege ce prevede extinderea termenului de funcționare, precum și garantarea unor condiții clare de activitate a rezidenților ZAL, este inclus pe agenda Parlamentului.   Conform Legii nr.626/1995, ZAL ”Tvardița” a fost instituită pe un termen de 30 de ani, însă autorul proiectului propune ca acest termen să constituie 50 ani, fiind extins până în anul 2045.

Munca prestată în timp de noapte este retribuită cu aplicarea adaosului în mărime de cel puțin jumătate din salariul de bază pe unitate de timp stabilit salariatului. În tabelul de mai jos găsiţi norme juridice în vigoare cu privire la limitarea efectuării a muncii de noapte. Pentru încălcarea cerințelor legale privind efectuarea muncii pe timp de noapte poate fi aplicată sancţiunea sub formă de amendă în cazurile și în limitele prevăzute de legislaţie.

La Ministerul Economiei și Infrastructurii a avut loc o întrevedere cu noua Șefă a misiunii Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) în Moldova, Angela Sax. Părţile au pus în discuţie Strategia BERD pentru Republica Moldova pentru anii 2017 – 2020, reformele realizate pentru îmbunătățirea climatului de afaceri și atragerea investițiilor, precum și despre domeniile-cheie de colaborare, cum ar fi dezvoltarea economică, reabilitarea infrastructurii, diversificarea surselor de energie.

Aprobarea strategiei de dezvoltare locală, a parteneriatelor locale, regionale, naționale și internaționale, atragerea surselor financiare pentru implementarea strategiei, asigurarea implementării proiectelor de dezvoltare, precum și realizarea altor sarcini suplimentare agreate de Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului (organul central de specialitate) sunt atribuțiile Grupurilor de Acțiune Locală (GAL).   Legea nr. 50 din 9 aprilie 2021 cu privire la grupurile de acțiune locală a fost publicată Monitorul Oficial din 14 mai curent și va intra în vigoare peste o lună de la data publicării, respective, la 14 iunie 2021.  

Executivul a aprobat în cadrul ședinței de astăzi, 16 decembrie, Acordul de Cooperare între Guvernul Republicii Moldova şi Corporaţia Financiară Internaţională (IFC) în vederea realizării proiectului „Reforma Climatului Investiţional în Republica Moldova, faza II” ce are ca scop sporirea competitivităţii pe piaţă a sectorului privat şi exporturilor agricole prin deschiderea pieţei UE pentru produse de origine animală (came de pasăre, ouă, lapte şi produse lactate) şi consolidarea capacităţilor de export a sectorului horticol.   Totodată, un obiectiv major îl constituie soluţionarea problemelor investitorilor în vederea facilitării investiţiilor şi re-investiţiilor, soluţionarea lipsei informaţiilor financiare despre potenţiale entităţi în care s-ar face investiţii şi potenţiali parteneri de afaceri.

Personalul, activitatea căruia nu necesită prezența obligatorie la locul de muncă, va asigura munca la distanță, conducătorilor instituțiilor publice și private fiindu-le recomandată stabilirea unui regim flexibil sau special de lucru, cu atragerea la serviciu strict a personalului necesar pentru asigurarea funcționalității instituției. Aceste prevederi sunt incluse în Hotărârea nr. 42 a Comisiei Naționale Extraordinare de Sănătate Publică, adoptată astăzi, 13 ianuarie 2020.

Astăzi, 1 aprilie, după ședința Comisiei pentru Situații Excepționale, Aureliu Ciocoi, prim-ministrul interimar, a susținut un  briefing de presă, în cadrul căruia au fost anunțate primele măsuri necesare ce vor fi implementate pentru prevenirea răspândirii infecției Covid19 și combaterea consecințelor pandemiei.   Pe parcursul zilei de astăzi ministerele au venit cu multiple propuneri, care au fost analizate și sistematizate. Totodată, fiind conștienți de necesitatea susținerii mediului de afaceri și a cetățenilor în situația creată, identificăm surse bugetare suplimentare pentru realocare în acest scop. Respectiv, după examinarea tuturor aspectelor, vom reveni cu măsuri suplimentare, a declarat Aureliu Ciocoi.

Republica Moldova întârzie comparativ cu alte țări din regiune în crearea sistemului informațional în domeniul sănătății. La această concluzie au ajuns participanții la ședința de astăzi, 20 iulie 2021, a Grupului de lucru nr.3 „Stimularea și menținerea investițiilor private”  al Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru. Totodată, reprezentanții instituțiilor de stat și private, ai autorităților de stat și ai partenerilor de dezvoltare au venit cu soluții pentru depășirea situației.   Astfel, speakerii au menționat că, deși tema propusă pentru discuții a fost digitalizarea sistemului medical, vorba este mai mult despre elaborarea unei strategii clare la nivel național, decât despre crearea sistemelor informaționale, fiind necesară o viziune comună a tuturor actorilor implicați.