Avocatul care a obținut calificarea profesională în unul dintre statele membre ale Uniunii Europene, ale Spaţiului Economic European sau în Confederaţia Elveţiană va putea exercita profesia de avocat și pe teritoriul Republicii Moldova atât permanent (în mod independent sau în asociere), cât și în mod ocazional (sub formă de prestare de servicii).

În Monitorul Oficial din 22 ianuarie curent a fost publicat Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 161 din 17 decembrie 2020 privind aprobarea Normelor de audit intern în sectorul public, ce au ca scop stabilirea cadrului general de organizare și desfășurare a activității de audit intern în entitățile publice, precum și ghidarea necesară pentru aplicarea în practică a prevederilor Codului etic, Cartei de audit intern și Standardelor naționale de audit intern.   Prevederile Normelor se aplică entităților publice care asigură activitatea de audit intern prin una din următoarele forme:  subdiviziune de audit intern instituită în structura organizațională proprie, audit intern prin asociere sau audit intern pe bază de contract.

În conformitate cu prevederile art. 15 lit.a) din Codul fiscal, pentru persoanele care desfăşoară activitate profesională în sectorul justiției cota impozitului pe venit constituie 12% din venitul impozabil anual.

În ședința de astăzi a Parlamentului, cu 83 de voturi ale deputaților, în lectură finală au fost aprobate modificări și completări în Codul muncii, Legea salarizării și Legea salarizării în sectorul bugetar, scopul intervenției în aceste acte legislative fiind motivarea angajaților pentru prestarea muncii în condiții cu risc sporit.   Astfel, pentru munca prestată în condiții nefavorabile și a celor cu risc sporit pentru sănătate pe perioada decretării stării de urgență în sănătate publică, salariaților li se vor stabili sporuri de compensare. Cuantumul sporurilor urmează a fi stabilite de Guvern în funcție de greutate și nocivitate, cu consultarea patronatelor și sindicatelor, dar nu poate fi mai mic decât cel prevăzută de Legea salarizării.

Ministerul Finanțelor de comun cu Ministerul Energiei, companiile din sectorul energetic, precum și cu suportul Secretariatului Comunității Energetice au elaborat un proiect de lege, discutat în cadrul ședinței secretarilor generali de stat, ce prevede introducerea în Moldova mecanismului de taxare inversă cu TVA pentru operațiunile de procurare, inclusiv din afara RM, și livrarea energiei electrice și a gazelor naturale către comercianți, precum și pentru prestările de servicii constând în rezervare de capacitate de producere a energiei electrice și pentru serviciile legate de acordarea accesului la orice tip de rețea de energie electrică și de gaze naturale, cu scopul de a simplifica procedurile de declarare și plată a TVA.

Circa 80% din entitățile auditate de Curtea de conturi (CC) în anii 2018-2019 la capitolul administrare și întrebuințare a resurselor financiare publice și a patrimoniului public înregistrează nereguli la ținerea evidenței contabile, inclusiv la reflectarea cheltuielilor aferente remunerării muncii, uzurii/amortizării mijloacelor fixe; la contabilizarea activelor nemateriale și a valorii capitalului social al statului, terenurilor aflate în folosință, valorii creanțelor și a datoriilor; la aplicarea corectă a regulilor de recunoaștere și clasificare a bunurilor, precum și la efectuarea inventarierii etc.,

În vederea partajării riscului de credit și facilitării accesului la creditele destinate completării mijloacelor circulante pentru lucrările agricole în anul 2024, prin Legea nr. 78/2024 pentru susținerea agricultorilor prin facilitarea accesului la credite garantate de stat (în continuare – Legea nr. 78/2024),

Prin politica fiscală 2025 au fost aprobate mai multe modificări ce vizează taxele locale, inclusiv abrogarea taxei pentru posesorii de câini sau modificarea termenului de prezentare a dărilor de seamă fiscale. În acest context, în ediția din decembrie a revistei monitorul fiscal FISC.md” – nr. 7(91)

Modificări esențiale în modul de calculare, declarare și plată a contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii (în continuare – contribuții) în anul 2025 în ceea ce ține de angajatori nu au intervenit. Calculul și declararea contribuțiilor precum și plata acestora sunt reglementate în legea de bază a asigurărilor sociale de stat – Legea nr. 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale (în continuare – Legea nr. 489/1999).

Certificatul de concediu medical este un document care confirmă incapacitatea unui angajat de a-și îndeplini sarcinile de serviciu din cauza unei boli sau a unui accident. Articolul 123 din Codul muncii prevede: concediul medical plătit se acordă

Pe parcursul lunii iunie 2023 prețurile producătorului în industrie s-au redus față de luna mai curent cu 0,5%, diminuările fiind înregistrate începând cu luna aprilie curent și, totodată, au crescut cu 2,6% de la începutul anului curent

Conform legislației fiscale, procedura controlului fiscal constă într-un ansamblu de metode şi operațiuni de organizare şi desfășurare a controlului, precum şi de valorificare a rezultatelor acestuia. În continuare vor fi analizate metodele şi operațiunile de organizare şi desfășurare a controlului fiscal, fiind o parte componentă a unei serii de articole cu privire la controlul fiscal.

În scopul stimulării dezvoltării conceptului de responsabilizare financiară conform standardelor internaționale, cu delimitarea clară a atribuțiilor, pentru a nu se dubla cu sistemul de Control Financiar Public Intern și funcțiile auditului extern,

Potrivit modificărilor operate în Legea nr. 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale prin Legea nr. 257/2020 cu privire la modificarea unor acte normative, începînd cu 1 ianuarie 2021 a fost introdusă o nouă categorie de plătitori de contribuţii la bugetul asigurărilor sociale de stat (BASS). Astfel, art.4 din Legea 489/1999 este completat cu pct.13, iar Anexa nr. 1 la Legea 489/1999 care include categoriile de plătitori şi de asiguraţi, tarifele şi termenele de virare a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii – cu punctul 1.61 – liber profesioniştii care practică activitate în sectorul justiţiei.

Parlamentul a aprobat în lectura a doua proiectul de lege pentru modificarea Legii bugetului de stat pentru anul 2023.

Potrivit Codului civil (în continuare – CC), sucursala reprezintă o subdiviziune separată a persoanei juridice, situată în afara sediului acesteia, care are aparența permanenței, propria conducere și dotarea materială necesară pentru a desfășura o parte sau toate activitățile persoanei juridice.

Începând cu ziua de vineri, 1 septembrie, organizațiile necomerciale se pot înregistra în Lista beneficiarilor desemnării procentuale pentru anul 2023.

Cabinetul de miniștri a votat în ședința din 26 mai curent abrogarea Hotărârii Guvernului nr. 600/1997 privind reglementarea consumului de resurse energetice, apă şi canalizare în sistemul bugetar care reglementează la moment relațiile comerciale între instituțiile care își desfășoară activitatea din contul mijloacelor bugetului de stat și ale celor locale cu întreprinderile complexului energetic și prestatoare de servicii comunale. Aceste raporturi juridice deja sunt reglementate de alte două acte normative ierarhic superioare hotărârii indicate.

Conceptul de incluziune financiară stabilește că persoanele fizice și juridice au acces la produse și servicii financiare utile și accesibile care răspund nevoilor lor, cum ar fi tranzacțiile financiare, plățile electronice, creditarea și produsele de asigurare, livrate într-o manieră responsabilă și durabilă. Experți locali și internaționali, precum și reprezentanți ai sectorului public s-au întrunit pe platforma conferinței Digital Transformation and Financial Inclusion 2021 (DTFINCON), pe parcursul a două zile discutând despre creșterea incluziunii financiare în țara noastră și e-Comerț ca un catalizator al economiei fără numerar.  Evenimentul este organizat de Camera Americană de Comerț.

Sectorul comerțului informal O problemă comună, adesea citată ca o problemă majoră în eficacitatea controlului evaluării, este sectorul comercial informal. Comerțul informal activează la diferite niveluri: de la mici întreprinderi individuale care tranzacționează mărfuri locale peste hotare până la operatori de rețele mai mari care realizează tranzacții în mai multe țări. În sensul prezentului articol „comerț informal” cuprinde, în principal, importatorii cu următoarele caracteristici esențiale: • tranzacții efectuate, de regulă, în numerar;