În conformitate cu prevederile art. 90 alin. (1) din Codul fiscal, impozitul pe venit la sursa de plată se reţine, în mod obligatoriu, de către orice: a) persoană (contribuabil) care desfăşoară activitate de întreprinzător, cu excepţia deţinătorilor de patente de întreprinzător şi a persoanelor care desfăşoară activităţi independente conform cap. 102 şi activităţi în domeniul achiziţiilor de produse din fitotehnie şi/sau horticultură şi/sau de obiecte ale regnului vegetal conform cap. 103;

Comisia Naţională Extraordinară de Sănătate Publică (CNESP) a decis anularea stării de urgență în sănătate publică începând cu 16 aprilie curent, după aproape doi ani de la declararea acesteia, în legătură cu situația epidemiologică privind infecția cu COVID-19.   Decizia adoptată vineri, 15 aprilie, în cadrul ședinței, a fost luată în contextul în care în ultimele două luni se atestă o scădere a incidenței cazurilor noi de COVID-19, de la 754 la 34 de cazuri la 100 mii populație. De asemenea, în majoritatea localităților din țară se atestă cod verde.

O persoană a absolvit studiile de licență în Olanda și urmează să efectueze stagierea, una din condiții fiind ca stagiul să decurgă în afara UE (deoarece este cetățean român). Ce pași trebuie să întreprindă compania din RM pentru ca persoana respectivă să poată efectua

Proiectul Acordului între Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Statului Qatar ce prevede abolirea vizelor de scurtă ședere (până la 90 zile pe parcursul a 180 de zile)  pentru posesorii de pașapoarte ordinare ale ambelor părți a obținut avizul Executivului.   Cetățenii vor beneficia de respectivul drept cu condiţia ca scopul șederii să se limiteze la turism, tranzit sau interes de afaceri (serviciu).   Potrivit documentului, Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene va întreprinde măsurile ce se impun în vederea ratificării Acordului de către Parlamentul Republicii Moldova, iar după adoptarea Legii privind ratificarea Acordului, având și obligația de a  informa autorităţile qatareze la acest subiect.  

Întreprinderea preconizează să procure terenuri agricole de la mai multe persoane dintr-o localitate, pe care acestea le dețin în baza titlurilor de proprietate. Pe lângă documentele notariale ce vor fi perfectate, este necesar de a se întocmi vreun document contabil și care ar fi acesta? Din plățile acordate persoanelor este necesar de a se reține impozit și în ce mărime – 7%, 10%, 12%?

În perioada anilor 2016-2018, SFS a stabilit că persoana fizică X a efectuat cheltuieli ce depășesc suma de 300 mii lei. De asemenea, persoana respectivă desfășoară activitate de întreprinzător în baza patentei eliberate de autoritățile de pe teritoriul din stânga Nistrului, iar conform declarațiilor oferite de aceasta, cheltuielile respective au fost efectuate pentru procurarea mărfurilor care, ulterior, erau comercializate pe teritoriul din stânga Nistrului. În situația descrisă care va fi modalitatea de determinare a venitului impozabil obținut de către persoana fizică respectivă?

Ministerul Finanțelor propune spre consultare proiectul Ordinului cu privire la aprobarea formularului tipizat al Avizului de plată a impozitului pe bunurile imobiliare şi impozitului funciar. Prin acest proiect se propune aprobarea: • formularului tipizat al Avizului de plată a impozitului pe bunurile imobiliare pentru bunurile imobiliare evaluate de către organele cadastrale în scopul impozitării • formularului tipizat al Avizului de plată a impozitului pe bunurile imobiliare şi impozitului funciar pentru obiectele neevaluate de către organele cadastrale în scopul impozitării.

Serviciul Fiscal de Stat aduce la cunoștință că remitențele de peste hotare nu sunt supuse impozitării. Potrivit prevederilor Codului fiscal, persoanele fizice rezidente cetățeni ai Republicii Moldova sunt obligate să achite impozit pe venit din veniturile obținute peste hotarele RM doar în următoarele cazuri: a) dacă veniturile sunt obținute din afara Republicii Moldova, activitatea fiind desfășurată în Republica Moldova; b) venitul se califică a fi din investiții sau financiar (de exemplu, dividende, dobânzi, royalty).

O entitate rezidentă a Republicii Moldova intenționează să angajeze un cetățean al României, care urmează să presteze munca la distanță.

Un contract cu element de extraneitate presupune legătura acestuia cu două sau mai multe sisteme de drept, cum ar fi în cazul în care obiectul contractului se află în alt stat sau părțile au rezidența a diferitor state. Evident că, în practica actuală, încheierea contractelor cu

În procesul de comercializare a mărfurilor, în special ținând cont de tendințele moderne de încheiere a contractelor complexe, începând cu producătorii mărfurilor și finisând cu consumatorii, la fiecare subiect implicat poate apărea necesitatea de a returna bunurile achiziționate sau de a accepta returnarea bunurilor comercializate anterior.   Izvorul apariției dreptului de retur al mărfurilor poate fi:  – legal – prevăzut de actele normative în vigoare (remedierea, rezoluțiunea sau în unele cazuri revocarea) și este provocat de obicei prin calitatea necorespunzătoare, rebut total sau parțial, neconformități sau vicii ascunse etc.; sau

Membrii Comisiei pentru Situații Excepționale au decis că, pe perioada stării de urgență, cetățenii ucraineni vor avea dreptul de a munci pe teritoriul Republicii Moldova fără obţinerea dreptului de şedere provizorie în scop de muncă.     Angajarea acestora se va face pe perioada stării de urgență în baza contractului individual de muncă cu durată determinată și în baza numărului de identitate atribuit cetățenilor ucraineni la trecerea frontierei și a copiei actului de identitate. Angajatorul va notifica Agenția Națională de Ocupare a Forței Muncă în termen de 5 zile de la data angajării. 

Cetățenii Republicii Moldova care au activat legal în Italia, la atingerea vârstei de pensionare vor beneficia de pensie calculată acest stat, precum și vor fi asigurați cu prestații sociale în cazul producerii unui accident de muncă sau boală profesională. Legile ce țin de ratificarea acordurilor au fost publicate în Monitorul Oficial din 3 decembrie curent.   Astfel, Legea nr. 182 din 18 noiembrie 2021 pentru ratificarea Acordului dintre Republica Moldova și Republica Italiană în domeniul securității sociale prevede că persoanele eligibile vor beneficia de pensii pentru limită de vârstă, pensie de dizabilitate cauzată de afecțiuni generale, pensie de urmaș,  precum și de pensii și indemnizații de dizabilitate în urma accidentelor de muncă sau cauzate de boli profesionale.

Serviciul Fiscal de Stat operează cu opt categorii de riscuri, acestea fiind incluse în Registrul riscurilor de neconformare fiscală. În baza lor sunt selectate domeniile prioritare supuse monitorizării de către SFS. Riscurile analizate de SFS: Riscuri generale sunt cele identificate în activitatea tuturor categoriilor de contribuabili care desfășoară activitate de întreprinzător în partea ce ține de aspectele generale de organizare a activității, de periodicitatea controlului fiscal efectuat de SFS, de aspectele generale ce caracterizează activitatea unui contribuabil.

În trimestrul III al anului curent spre restituirea impozitului pe venit persoanelor fizice (cetățeni) a fost acceptată suma de 42,6 mil. lei, conform datelor publicate de Serviciul Fiscal de Stat. Comparativ cu aceiași perioadă a anului 2018, suma este în ușoară creștere, anterior constituind 42,51 mil. lei. Totodată, în trimestrul III din anul 2017 această sumă era de 33,31 mil. lei. Datele mai indică că, în trimestrul II din acest an, au fost acceptate spre restituire 5,6 mil. lei, iar în trimestrul I – 2,7 mil. lei.

Cetățenii străini titulari ai dreptului de ședere permanentă și beneficiarii de protecție internațională vor fi incluși în lista plătitorilor primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală în sumă fixă, care se asigură în mod individual. Cabinetul de miniștri a aprobat în cadrul ședinței de azi, 14 decembrie, proiectul de hotărâre ce prevede modificarea unor acte normative elaborat cu scopul reducerii riscurilor excluziunii sociale a imigranților şi asigurării ordinii și securității publice.   Proiectul vizează garantarea drepturilor străinilor privind accesul la măsurile de integrare, serviciile medicale și piața muncii, iar modificările propuse vor permite asigurarea abordării unice vizavi de străini în domeniile menționate.

Legea nr.204/2021 pentru modificarea unor acte normative, prin care a fost aprobată politica fiscală și vamală pentru anul 2022, vine și cu precizarea noțiunii de cod fiscal – număr personal de identificare al contribuabilului, atribuit în modul stabilit de Codul fiscal, precum și a situațiilor în care IDNP, din diferite motive, nu este atribuit.   Astfel, în redacție nouă este prezentat conținutul lit.c) pct.28 art.5 din CF. Începând cu 1 ianuarie 2022, data punerii în aplicare a Legii nr.204/2021, codul personal (IDNP) este cel atribuit persoanei fizice cetățean al RM de către autoritatea competentă conform cadrului normativ. În cazul lipsei IDNP, codul fiscal reprezintă seria și numărul (fără spații) al pașaportului, iar dacă nu dispune de pașaport

Perioada de îngrijire a persoanei cu dizabilitate severă de către unul dintre părinți, tutore, curator până la angajarea acesteia în funcția de asistent personal, indiferent de vârsta persoanei cu dizabilități severe, ar putea fi asimilată stagiului de cotizare. Ministerul Sănătății Muncii și Protecției Sociale propune spre consultare publică proiectul hotărârii de Guvern pentru aprobarea proiectului de lege pentru modificarea unor acte legislative.

Contabilitatea societăților de asigurări are un șir de particularități ce decurg din specificul activității sectorului de asigurări. Începând cu ediția actuală 4(81), vom publica un ciclu de articole cu privire la particularitățile organizării contabilității in cadrul societăților de asigurări

Cetățenii străini titulari ai dreptului de ședere permanentă în RM și beneficiarii de protecție internațională vor fi incluși în lista plătitorilor primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală (AOAM) în sumă fixă, care se asigură în mod individual. Parlamentul a aprobat în  prima lectură un proiect de lege ce vizează modificarea mai multor acte normative și are ca scop asigurarea abordării unice vizavi de străini în domeniul sănătății și al muncii.