Sistemului Informațional Integrat al Finanțelor Publice (SIIFP) reprezintă totalitatea de resurse și tehnologii informaționale interdependente, de metode și de personal, destinată păstrării, prelucrării și furnizării de informație ce se referă la managementul finanțelor publice ale Republicii Moldova. Acesta este structurat în mai multe nivele, cu acces centralizat la resursele, aplicațiile și serviciile informaționale din cadrul Ministerului Finanțelor.

Tema puterii e o temă prea puțin dezbătută cu adevărat, o temă care lipsește din educația noastră, într-un context în care cultura națională are în sângele ei, în ADN-ul ei, abuzurile și excesele de putere. Consumatorii abuzează de putere atunci când au pretenții exagerate de la producători și comercianții de bunuri și servicii, copiii abuzează de putere în față părinților, când au pretenții exagerate, părinții fac abuz pe putere când au pretenții exagerate de la directorii de școli, în organizațiile private și publice se fac abuzuri de puterea dată de funcții, oamenii de stat abuzează de putere, și așa mai departe. Convingerile pline de vanitate de tipul “eu sunt îndreptățit”, “eu îți sunt superior”, “eu te controlez pe tine”, “mi se cuvine”, “tu trebuie să asculți de mine și să te supui voinței mele”, “eu sunt stăpânul aici”, “ești/voi face cumva să ajungi la mâna mea” etc.

În perioada ianuarie-aprilie curent, exporturile de mărfuri din țara noastră au constituit $1389,0 mil., cu 4,8% mai puțin comparativ cu cele înregistrate în perioada similară din anul 2022, conform datelor publicate de Biroul Național de Statistică.

Parlamentul, în cadrul ședinței plenare din 8 iunie anul curent, a aprobat în prima lectură proiectul modificărilor la Codului vamal nr. 1149/2000 și Legea nr. 1569/2002 cu privire la modul de introducere și scoatere a bunurilor de pe teritoriul RM de către persoane fizice, scopul căruia este să ofere o soluție fezabilă pentru proprietarii mijloacelor de transport plasate sub regimul vamal de admitere temporară.

Guvernul, în cadrul ședinței din 1 octombrie curent, a aprobat Procedura privind constatarea faptului dacă o anumită activitate este sau nu expusă direct concurenței, necesară în scopul instituirii unei proceduri clare, previzibile și aliniate standardelor europene, care să reglementeze modalitatea de constatare a expunerii directe la concurență.

Viceprim-ministrul Serghei Pușcuța a avut o ședință cu reprezentanții Asociației Investitorilor din România. În debutul ședinței, dl Pușcuța a mulțumit investitorilor din România pentru contribuția semnificativă la dezvoltarea economiei naționale, precum și pentru crearea locurilor de muncă pentru cetățenii Republicii Moldova. Vicepremierul a dat asigurări că Ministerul Finanțelor va continua calea reformelor menite să îmbunătățească climatul investițional prin crearea unor condiții predictibile de activitate și securizarea activelor. În acest context dl Pușcuța a menționat: „Dezvoltarea mediului de afaceri va determina un progres veritabil al economiei naționale. Vom conjuga eforturile pentru ca Republica Moldova să devină maximal atractivă pentru investitorii străini”.

Veniturile bugetului public național pentru anul 2019 au constituit 62,9 mld. lei, cu 8,5% mai mult decât în anul 2018. Încasările din accize au crescut cu 9%, cele din TVA – cu 8%, veniturile din primele de asigurare medicală – cu 16%, iar veniturile proprii ale bugetului asigurărilor sociale de stat au sporit cu 5% în pofida reducerii cotelor acestora de la 23 la 18%. Totodată, colectările din impozitul pe venit au rămas la nivelul anului 2018 în condițiile în care, la 1 octombrie 2018, a fost pusă în aplicare reforma fiscală prin care s-a dublat scutirea personală și s-a diminuat cota impozitului pe venit de la 18 la 12%. Datele au fost prezentate astăzi în cadrul ședinței lărgite a Colegiului Ministerului Finanțelor, fiind trecute în revistă realizările ministerului și ale instituțiilor din subordine pentru anul 2019, precum și prioritățile stabilite pentru anul curent.

Antreprenoarele care conduc întreprinderi micro, mici și mijlocii, înregistrate în Republica Moldova, vor beneficia de suport financiar nerambursabil alocat

Proiectul noii legi cu privire la subvenționarea în agricultură și mediul rural, elaborat de Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, a fost aprobat de către Parlament în lectura a doua în cadrul ședinței plenare din 31 martie anul curent. De menționat, că principiile subvenționării în agricultură au fost revizuite în contextul obținerii de către Republica Moldova a statutului de țară-candidat pentru aderare la UE, precum și a angajamentelor internaționale asumate de țara noastră privind apropierea graduală a normelor naționale cu cele ale Politicii Agricole Comune.

Agenții economici, la solicitarea restituirii sumei TVA aferente prestării serviciilor prin intermediul mijloacelor electronice, nu vor mai fi obligați să prezinte documentele confirmative cu aplicarea semnăturii electronice sau olografe a beneficiarului.

Pentru a dezvolta mecanismele eficiente de subvenționare a consumului de resurse energetice, Guvernul, beneficiază de suportul PNUD Moldova, finanțat de Uniunea Europeană, în cadrul căruia este asigurată implementarea următoarelor două programe:

Actul notarial purtând ștampila și semnătura notarului sau semnătură electronică calificată a notarului este de autoritate publică, se prezumă legal, veridic și are forță probantă și, după caz, forță executorie prevăzută de lege. Semnătura electronică calificată a notarului, aplicată pe actul notarial electronic, substituie ștampila și semnătura olografă a acestuia.

Stimați cititori, anunțăm că în curând va ieși de sub tipar o nouă ediție a revistei „monitorul fiscal FISC.md”. În nr. 4(59) venim cu o serie de articole în care, cu siguranță, veți găsi răspunsuri la întrebările cu care vă confruntați, inclusiv la unele situații ce au apărut în activitățile Dvs. ca urmare a declarării stării de urgență în legătură cu pandemia COVID-19. Totodată, începând cu această ediție, în „monitorul fiscal FISC.md” veți putea citi articole ce țin de legislația muncii, într-o rubrică dedicată exclusiv acestui domeniu. Astfel, în numărul din iunie vă propunem următoarele trei articole elaborate de autorul nostru Olga Donciu:

Ministerul Finanţelor va aloca autorităţilor administraţiei publice locale de nivelul II mijloace financiare în sumă de 246,0 mii lei pentru acordarea indemnizaţiilor unice pentru construcţia unei case individuale ori a unei locuinţe cooperatiste sau procurarea spaţiului locativ sau restaurarea caselor vechi unor categorii de cetăţeni din contul mijloacelor prevăzute în bugetul de stat pentru anul 2019. Guvernul a aprobat în ședința de ieri proiectul hotărârii cu privire la alocarea mijloacelor financiare.

Condiţiile juridice, organizatorice şi economice ale fondării, funcţionării şi încetării activităţii întreprinderii de stat şi întreprinderii municipale sunt stabilite în Legea cu privire la întreprinderea de stat și întreprinderea municipală nr.246/2017.

Inițiativa legislativă care prevede că, în perioada concediului de maternitate, femeile vor avea dreptul să realizeze venituri și, în același timp, să beneficieze de indemnizația de maternitate a fost susținută de Comisia protecție socială, sănătate și familie. Raportul asupra proiectului de lege a fost votat în unanimitate în cadrul ședinței de astăzi, 30 noiembrie.

În cadrul ședinței plenare din 2 februarie 2023 Parlamentul a aprobat în lectura a doua proiectul modificărilor și completărilor la Legea nr.1353/2000 privind gospodăriile țărănești (de fermier), elaborate în vederea uniformizării procedurii înregistrării unităților de drept de către IP „Agenția Servicii Publice” și ajustării la prevederile Codului civil.

Străinii cu drept de ședere provizorie pentru studii vor putea desfăşura activităţi de muncă pe teritoriul Republicii Moldova, pe o perioadă care nu va depăși 40 ore pe săptămână, dar nu mai mult de 1564 ore pe an cumulative.

Cuantumul defalcărilor în buget din profitul net a întreprinderilor de stat și celor municipal ar putea să nu depăşească cuantumul profitului net de la sfârșitul perioadei de gestiune plus profitul nerepartizat al anilor precedenți, minus orice pierdere a anilor precedenți şi minus sumele depuse în capitalul de rezervă în conformitate cu prevederile Legii nr.246/2016 şi statutul întreprinderii.

Faţă de gospodăria țărănească care a depășit suprafețele și numărul de animale prevăzute, va fi aplicat regimul fiscal similar persoanelor juridice care desfășoară activitate în domeniul agriculturii, pentru întreaga perioadă începând cu 1 ianuarie a anului următor în care s-a constatat această depășire.