La data de 10 iulie 2025 Parlamentul a adoptat Legea nr. 194 pentru modificarea Codului muncii (alinierea legislației la prevederile Convenției Organizației Internaționale a Muncii nr. 190/2019)

Voucherul turistic este un document de plată sub formă de bonuri valorice eliberat angajaților pentru acoperirea unor cheltuieli ocazionate de efectuarea concediului de odihnă în regim de turism intern, pentru acoperirea cheltuielilor cu servicii turistice/de călătorie, cazare, alimentare, de recuperare a capacității de muncă, agrement, excursii dacă se regăsesc într-un pachet de servicii turistice.   Noțiunea respectivă ar putea fi inclusă în Codul fiscal, Codul muncii, Legea nr.489/1999 cu privire la sistemul public de asigurări sociale și Legea nr.352/2006 cu privire la organizarea și desfășurarea activității turistice în RM. Proiectul de lege respectiv este înregistrat în Parlament, autor documentului fiind un grup de deputați care susțin că suplinirea legislației naționale cu prevederile respective ar oferi posibilitatea să supraviețuiască sectorului turismului autohton, drept cel mai afectat de consecințele pandemiei.

Obiectul impunerii, potrivit art. 338 din CF, sunt autovehiculele înmatriculate permanent sau temporar în RM: motociclete, mopede, scutere, motorete, autoturisme, autocamioane, autovehicule pentru utilizări speciale pe şasiu de autoturism sau de microbuz, autovehicule pentru utilizări speciale pe şasiu de autocamion, autoremorchere, remorci, semiremorci,

Parlamentul a aprobat în cadrul ședinței plenare din 17 martie în a doua lectură proiectul modificărilor la Legea nr.156/1998 privind sistemul public de pensii, care prevede că coeficientul de indexare a pensiilor constituie rata inflației la sfârșitul anului precedent, exprimată drept creștere a prețurilor de consum în luna decembrie a acelui an față de aceeași lună a anului precedent.   Scopul principial al proiectului este asigurarea echității sistemului de pensii prin reducerea decalajului între cele mai mari și cele mai mici plăți sociale. Indexarea anuală conform formulelor aplicate în ultimii ani a condus la o creștere enormă a decalajului în cadrul sistemului, pensia medie pentru limita de vârstă la 1 ianuarie 2022 constituind 2595 lei, iar cea maximă a depășit

Из нижеследующей статьи работодатели узнают об ответственности за трудоустройство иностранных граждан или лиц без гражданства, временно пребывающих в РМ, не имеющих вида на жительство с целью трудовой деятельности.   Din articolul ce urmează angajatorii vor afla despre răspunderea pentru  plasarea în câmpul muncii a cetăţenilor  străini sau a apatrizilor, aflaţi provizoriu în RM, fără permis de şedere în scop de muncă.

Potrivit modificărilor operate în Codul fiscal prin Legea nr.356/2022 pentru modificarea unor acte normative, din 1 ianuarie 2023 toți contribuabilii subiecți ai impunerii conform art. 5 pct. 2) din CF, cu excepția persoanelor fizice care nu desfășoară activitate de întreprinzător pentru care prezentarea dărilor de seamă utilizând metodele automatizate de raportare electronică nu este obligatorie.

În conformitate cu prevederile art. 33 alin. (1) din Codul fiscal, fiecare contribuabil (persoană fizică rezidentă) care are un venit anual impozabil mai mic de 360000 de lei, cu excepția veniturilor1 prevăzute la art.901, pentru anul 2022 are dreptul la o scutire personală în sumă de 27000 lei pe an.   Potrivit prevederilor art. 5 pct. 3) din CF, drept persoană fizică este calificat orice: a) cetățean al Republicii Moldova, cetățean străin, apatrid; b) forma de organizare a activității de întreprinzător cu statut de persoană fizică, potrivit legislației, inclusiv întreprinzătorul individual, gospodăria țărănească (de fermier), dacă CF nu prevede altfel.

În anul 2019 angajatorul mi-a înmânat carnetul de muncă în care erau înregistrate datele despre activitatea mea de muncă începând cu anul 1986. În curând voi atinge vârsta de pensionare, dar am constatat că mi s-a pierdut carnetul de muncă. Cum voi putea confirma că am activat începând cu anul 1986 dacă la momentul pensionării nu voi dispune de carnetul de muncă?

Proiectul de lege privind aprobarea Strategiei Naționale de Dezvoltare „Moldova Europeană 2030” (SND) a fost aprobat ieri, 18 noiembrie curent, în lectură finală cu 54 de voturi.

Cetățenii străini – titulari ai dreptului de ședere permanentă și beneficiarii de protecție internațională vor fi incluși în lista plătitorilor primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală (AOAM) în sumă fixă, care se asigură în mod individual, stabilesc modificările operate în anexa nr. 2 din Legea nr. 1593/2002 cu privire la mărimea, modul și termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală.   În Monitorul Oficial din 15 aprilie curent a fost publicată Legea nr. 66 din 24 martie 2022 ce prevede modificarea Legii nr. 1593/2002, precum și a altor acte normative, având ca scop asigurarea cetățenilor străini a condițiilor similare celor ale cetățenilor Republicii Moldova privind accesul la serviciile medicale și piața muncii.

Controlul fiscal la persoana fizică demarează în baza deciziei de inițiere a controlului fiscal. În acest sens, Serviciul Fiscal de Stat (în continuare – SFS) efectuează citarea persoanei fizice supuse verificării pentru a o înștiința despre inițierea controlului fiscal. Citația se va emite în conformitate cu prevederile art. 226 alin. (1)–(3) din Codul fiscal (în continuare – CF).

Sectorul plantelor etero-oleaginoase reprezintă a parte componentă a sectorului pomicol autohton. Acesta, prin definiție, în opinia autorilor, este unul de perspectivă cu un nivel sporit de profitabilitate, deoarece există un istoric și experiență înregistrată în domeniul respectiv, produsele obținute se bucură de mare interes pe piețele regionale și internaționale, factorii pedoclimaterici și de producere sunt favorabili, iar susținerea din partea autorităților și donatorilor facilitează dezvoltarea lui durabilă

Ieri, 12 iunie, au expirat 72 de ore pe care le-au avut la dispoziție deputații pentru a depune moțiunea de cenzură asupra Guvernului ca urmare a angajării răspunderii pe cele patru proiecte, printre care rectificarea bugetului, a declarant Președintele Parlamentului Zinaida Greceanîi în cadrul ședinței de astăzi cu Președintele țării și Prim-ministrul RM. Respectiv, urmează semnarea documentelor în Parlament și promulgarea acestora de către Președintele statului.   „Sper că pe parcursul săptămânii proiectele vor fi promulgate, astfel încât să putem începe implementarea lor, acestea fiind atât de importante pentru cetățeni și necesare economiei”, a precizat Ion Chicu în cadrul briefingului.

Serviciul Fiscal de Stat (SFS) a propus pentru consultări publice proiectul ordinului cu privire la stabilirea criteriilor de determinare și selectare a contribuabililor mari. Documentul este elaborat în scopul eficientizării administrării contribuabililor mari şi îmbunătățirii colectării încasărilor la bugetul public național, în temeiul prevederilor art. 133 alin. (2) pct. 35) din Codul fiscal (CF).

Republica Moldova va continua tranziția către o economie verde. În acest scop Ministerul Mediului a elaborat conceptul Programului de promovare a economiei verzi pentru anii 2023-2025, care a fost prezentat astăzi, 18 ianuarie, pe platforma Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru.

Conform Codului civil, moștenirea este transmiterea patrimoniului (masa succesorală) unei persoane fizice decedate (defunct, cel care a lăsat moștenirea) către una sau mai multe persoane (moștenitori). Pot fi moștenitori doar persoanele fizice care sunt în viață la momentul deschiderii moștenirii sau persoanele juridice care există la momentul deschiderii moștenirii.

Comisia parlamentară economie, buget și finanțe a organizat audieri publice pe marginea pachetului de amendamente legislative pentru digitalizarea economiei. La eveniment au participat autorii documentului – Ministerul Economiei și Infrastructurii în comun cu reprezentanții Consiliului Economic pe lângă Prim-ministrul RM, autoritățile publice responsabile de domeniile de reglementare vizate în proiect, reprezentanți ai comunității de afaceri și deputați din Parlament.   În cadrul evenimentului au fost prezentate raționamentele necesității urgentării procesului de digitalizare a interacțiunilor dintre Guvern, Cetățean și Business, precum și soluții de ajustare corespunzătoare a cadrului legal existent. Astfel, autorii proiectului propun ajustări la 30 de legi, care să elimine o serie de restricții și impedimente.

Vineri, 24 mai anul curent, fiind publicată în Monitorul oficial, a intrat în vigoare Legea nr. 116 din 16 mai 2024 pentru modificarea unor acte normative, prevederile căreia au drept scop asigurarea aplicării eficiente și complete a măsurilor restrictive internaționale privind

Salariul lunar pentru personalul din unitățile bugetare, potrivit art.10 din Legea nr.270/2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar (în continuare - Legea nr.270/2018), este constituit din partea fixă și partea variabilă. Salariu lunar constituie, conform art.4 din Legea nr.270/2018, retribuția bănească care include salariul de bază și toate sporurile,

Dreptul la concediul anual plătit este garantat pentru toți salariații, indiferent de tipul contractului individual de muncă încheiat. Dreptul este garantat pentru toți salariații prin art. 43 alin. (2) din Constituția RM și dispoziția art. 112 alin. (3) din Codul muncii (CM) referindu-se la toate tipurile de contracte individuale de muncă: