Potrivit art. 24 alin. (1) din Codul fiscal, se permite deducerea cheltuielilor ordinare şi necesare, achitate sau suportate de contribuabil pe parcursul anului fiscal, exclusiv în cadrul activităţii de întreprinzător. Conform pct.26 din Regulamentul aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.693/2018  (Anexa nr.1) cheltuielile ordinare şi necesare reprezintă cheltuielile caracteristice gestionării activității de întreprinzător şi cheltuielile reglementate prin acte normative în vigoare, caracteristice pentru gestionarea anumitor tipuri de activităţi de întreprinzător, în scopul desfăşurării activităţii economice şi obţinerii de venituri.

Se permite deducerea cheltuielilor suportate pentru transportul organizat al angajaţilor/zilierilor în limita maximă a plafonului mediu de 65 de lei (fără TVA) per angajat/zilier pentru fiecare zi efectiv lucrată. Acest plafon valoric se calculează ca raportul dintre cheltuielile lunare suportate de către angajator/beneficiarul de lucrări pentru transportul organizat al angajaţilor/zilierilor şi numărul de angajaţi/zilieri transportaţi în decurs de o lună înmulţit cu numărul de zile în care a avut loc transportarea efectivă a angajaţilor/zilierilor, prevede noua redacție a Regulamentului cu privire la determinarea obligațiilor fiscale aferente impozitului pe venitul persoanelor juridice și persoanelor fizice care practică activitate de întreprinzător

Prin Legea nr. 283 din 05.12.2024 (în continuare – Legea nr. 283/2024), care a intrat în vigoare din 1 ianuarie 2025, a fost modificată Legea nr. 1540/1998 privind plata pentru poluarea mediului (în continuare – Legea nr. 1540/1998). De menționat că ultimele intervenții de ordin legislativ vin să clarifice anumite aspecte care erau mai mult sau mai puțin interpretabile anterior.

Serviciul Fiscal de Stat (SFS) depune eforturi continue pentru a informa contribuabilii asupra necesității respectării legislației în vigoare. În multe cazuri, contribuabilii, urmărind propriul beneficiu, tind să transfere responsabilitatea pentru

Da, începînd cu 26 iulie 2020, Legea cu privire la patenta de întreprinzător nr. 93/1998 permite desfășurarea în baza patentei de întreprinzător a genului de activitate respectiv, corespunzător poziției 2.49 “Servicii de ghidaj turistic de către ghizi de turism, inclusiv cu transport propriu” din anexa la Lege.   Totodată, potrivit art. 4 alin. (3) al acestei Legi, împreună cu cererea de eliberare a patentei pentru desfășurarea acestui gen de activitate, solicitantul patentei urmează să prezinte copia de pe diplomă sau de pe alt act privind studiile ce confirmă nivelul de calificare necesar desfășurării genului de activitate respectiv.

Persoanele care desfășoară activitate de întreprinzător au prezentat pentru anul precedent 102140 declarații cu privire la impozitul pe venit, cu 2940 mai multe decât în anul 2019. După modalitatea de perfectare, cele mai multe (57530 declarații) constituie cele electronice, pe suport de hârtie au fost prezentate 42529 declarații, iar 2081 de contribuabili au preferat să prezinte declarația rapidă, se constată în Raportul publicat de Serviciul Fiscal de Stat.   Persoanele care desfășoară activitate de întreprinzător au declarat pentru anul 2020 venituri în valoare de 397,5 mld. lei, cu 35,8 mld. lei mai puțin față de anul 2019. Cheltuielile declarate de aceștia constituie 371,8 mld. lei sau cu 28,8 mld. lei mai puțin decât în anul precedent.

Contextul regional actual, precum și cel național, reflectă necesitatea identificării soluțiilor optime de racordare a sistemului fiscal la condițiile existente,

Începând cu data de 15 august 2024, au intrat în vigoare mai multe modificări la Codul fiscal, aprobate prin Legea nr. 214/2024 pentru modificarea unor acte normative, ce vizează politica bugetar-fiscală şi vamală. Modificări ce vizează impozitul pe venit

Da, începînd cu 26 iulie 2020, Legea cu privire la patenta de întreprinzător nr. 93/1998, permite desfășurarea în baza patentei de întreprinzător a unor astfel de activități, corespunzător pozițiilor 2.50 “Servicii de cazare și masă prestate de proprietarii caselor rurale„ și 2.51 “Servicii de prezentare și instruire pe teme enogastronomice (prepararea și degustarea bucatelor și băuturilor locale tradiționale), de confecționare a articolelor meșteșugărești de artă populară (artizanat), de prezentare a obiceiurilor și tradițiilor locale, pentru adulți și copii (individual și în grupe de pînă la 20 de persoane).”

În ce constau modificările efectuate la art. 5 alin. (1) din Legea nr. 135/2007 privind societăţile cu răspundere limitată, referitor scopul SRL, care este creșterea valorii sale?

Hotărârea Guvernului nr.901/2024 cu privire la modificarea unor hotărâri ale Guvernului (aspecte ce țin de domeniul fiscal și vamal) (HG nr.901/2024) a fost elaborată în temeiul art.XVII alin.(3) din Legea nr.214/2024 cu privire la modificarea unor acte normative (ce vizează politica bugetar-fiscală și vamală) și are drept scop aducerea în concordanţă actelor normative secundare cu prevederile Codului fiscal și

Angajatul rezidentului parcurilor pentru tehnologia informaţiei a demisionat în luna decembrie 2021. Din anumite circumstanțe întreprinderea nu a putut să-și onoreze obligațiile aferente achitării salariului la momentul rezilierii contractului individual de muncă, dar a efectuat plata în luna februarie 2022.

Mecanismul de impozitare progresivă a veniturilor persoanelor fizice-cetățeni, care poate fi pus în aplicare din 1 ianuarie 2023, presupune impozitarea cu 12% a venitului anual impozabil ce nu depășește plafonul de 1 mil. lei și, respectiv, cu 18% în cazul venitului anual ce depășește 1 mil. lei. Totodată, persoanelor fizice rezidente care obțin un venit impozabil anual mai mic de 360 mii lei, li se va păstra dreptul de utilizare a scutirii personale, cuantumul căreia pentru anul viitor rămâne la nivelul anului 2022 (vezi prevederile art.33 din Codul fiscal).

Regulamentul, aprobat prin Ordinul directorului general al Companiei Naționale de Asigurări în Medicină nr. 12-A din 15.01.2024, reglementează modalitatea de restituire a primelor de AOAM

Comisiile parlamentare examinează proiectul de lege ce are ca scop eliminarea comercializării ilegale a produselor din tutun și conține modificări la Legea nr. 278/2007 privind controlul tutunului, Codul contravențional, Legea nr.10/2009 privind supravegherea de stat a sănătății publice, Codul penal, Legea nr. 160/2011 privind reglementarea prin autorizare a activității de întreprinzător și Legea nr.231/2010 cu privire la comerțul interior.

În practica Serviciului Fiscal de Stat (SFS) se atestă situații în care contribuabilii nu sunt familiarizați cu procedura, nemijlocit existența procedurii de radiere din Registrul de stat a contribuabililor inactivi. În acest articol ne propunem să prezentăm condițiile în care se inițiază și are loc această procedură și care sunt contribuabilii cărora le poate fi aplicată.  Inițial, ca fiind inactivă, poate fi radiată o persoană juridică sau un întreprinzător individual.

La etapa actuală, Republica Moldova a abordat un model de legislație în favoarea consumatorului, reglementând mai multe mecanisme de protecție a acestuia. Raporturile în domeniul protecţiei consumatorilor sunt reglementate prin Codul civil, Legea nr. 105/2003 privind protecţia consumatorilor ( Legea nr. 105/2003),

Ministerul Finanțelor propune pentru consultări publice proiectul ordinului ce are drept scop excluderea din textul unor formulare tipizate obligativitatea de aplicare a ștampilei entității. Amintim, potrivit prevederilor Legii contabilității și raportării financiare nr.287/2017, printre elementele obligatorii ce urmează să le conțină documentele primare ștampila nu se regăsește. Și Legea nr.845/1992 cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi stabilește că întreprinderile și întreprinzătorii nu sunt obligați să dețină și să aplice ștampila proprie pe înscrisuri de orice natură. În cazul în care legislaţia prevede necesitatea aplicării ştampilei, cerinţa se consideră îndeplinită dacă înscrisul este semnat de persoana împuternicită de întreprindere sau de către întreprinzător.

În conformitate cu prevederile art. 290 lit. e) și art. 291 lit. e) din Codul fiscal, persoanele fizice care desfășoară activitate de întreprinzător

Achitarea sau beneficierea de dobânzi necesită o abordare corectă din punct de vedere al fiscalității, astfel încât contribuabilii, fie că sunt persoane fizice sau juridice, fie că achită sau primesc o dobândă să se asigure că acționează corect la determinarea obligațiilor lor fiscale. Până a trece la examinarea aspectelor fiscale aferente achitării/beneficierii de dobânzi, vom analiza relațiile civile care sunt purtătoare sau generatoare de dobânzi.