Cabinetul de miniștri a aprobat proiectul Hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea Programului

Casa Naţională de Asigurări Sociale precizează unele aspecte privind calcularea, achitarea şi declararea contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii  aferente liber-profesioniştilor ce practică activitate în sectorul justiţiei, precum şi privind prestaţiile de asigurări sociale de care beneficiază această categorie de plătitori de contribuţii la bugetul asigurărilor sociale de stat. Liber-profesionist ce practică activitate în sectorul justiției este persoană care are înregistrată una din formele de organizare a activității prevăzute de lege de avocat, notar, executor judecătoresc, administrator autorizat, mediator. Liber-profesioniştii ce practică activitate în sectorul justiției după înregistrarea activităţii în conformitate cu legile speciale, potrivit prevederilor art. 26 alin. (1) din Legea nr.489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale, au obligaţia să se înregistreze ca plătitori de contribuţii de asigurări sociale de stat la subdiviziunea teritorială a Casei Naţionale unde îşi au adresa juridică. 

Subiecți al subvenției pentru crearea locurilor de muncă vor deveni persoanele fizice care prestează o muncă conform unei anumite specialități, calificări sau într-o anumită funcție, în schimbul unui salariu, în baza contractului individual de muncă, prevede proiectul pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 1145/2017 (în continuare – proiect), prin care a fost aprobat Regulamentul privind subvenționarea creării locurilor de muncă.   Necesitatea operării modificărilor este condiționată de analiza informației prezentată de Ministerul Finanțelor privind mersul implementării mecanismului de subvenționare în perioada 2018- 2019, fiind constatat că la el au aplicat nouă agenți economici (sau 0,19% din numărul întreprinderilor din industria prelucrătoare), dintre care doar o singură companie a reușit să îndeplinească criteriile de eligibilitate1.

După divizarea CIP în variabile și constante (fixe) pe fiecare CR, acestea urmează a fi repartizate între costurile de producție ale produselor obținute, activelor biologice adiționale, greutății vii, adaosului greutății vii etc.

Propunerile de modificare a Legii nr. 270/2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar, precum și a cadrului normativ aferent salarizării personalului bugetar, au fost discutate în cadrul unei ședințe de lucru oragnizate de Ministerul Finanțelor a cu reprezentanții Cancelariei de Stat,

Întreprinderea „X” SRL efectuează hrana organizată a salariaților. În luna martie 2020 însă, ținând cont că a scăzut cererea de produse, inclusiv din cauza pandemiei COVID-19, nu a fost respectată condiția prevăzută ca salariul mediu lunar brut să fie egal sau mai mare de ¾ din cuantumul salariului mediu lunar pe economie prognozat pentru anul 2020. Care vor fi consecințele fiscale în situația examinată?

Conform Codului de procedură civilă, ședințele de judecată au loc în mod public. Cu titlu de excepție, pot avea loc ședințe închise numai în scopul protejării informației ce constituie secret de stat, taină comercială ori a unei alte informații a cărei divulgare este interzisă prin lege.

Din 1 ianuarie 2023, se stabilește salariul minim pe ţară în cuantum de 4 mii lei lunar pentru un program complet de lucru de 169 de ore (în medie pe lună), ceea ce reprezintă 23,67 lei pe oră. Proiectul hotărârii de Guvern cu privire la modificarea pct. 1 din HG nr. 670/2022 a fost elaborat de Ministerul Muncii și Protecției Sociale și examinat în cadrul ședinței secretarilor de stat din 17 noiembrie anul curent.

În cadrul ședinței din 27 decembrie, Cabinetul de miniștri a aprobat Hotărârea Guvernului „Privind aprobarea cuantumului salariului mediu lunar pe economie, prognozat pentru anul 2020”. Documentul a fost publicat în Monitorul Oficial din 31 decembrie 2019. Astfel, cuantumul salariului mediu lunar pe economie pentru anul curent va constitui 7953 lei, fiind în creștere cu 978 lei comparativ cu cel stabilit pentru anul precedent.

Serviciul Fiscal de Stat informează angajatorii ca până la 1 martie 2023 sunt obligați să prezente persoanelor cărora le-au efectuat plăți informația privind veniturile obținute pentru anul trecut.

Tariful pentru o călătorie în transportul public pe teritoriul mun. Chișinău ar putea spori până la 6 lei. Proiectul deciziei Consiliului municipal cu privire la aprobarea Metodologiei de calculare a tarifelor pentru călătoria în transportul public este inclus pe agenda ședinției Consiliului de mâine, 21 aprilie.   Noile tarife propuse pentru transportul călătorilor se bazează pe acoperirea cheltuielilor necesare pentru exploatarea eficientă a unităților de transport, optimizarea  cheltuielilor pentru combustibilul, reparațiile tehnice, asigurarea serviciilor de calitate la transportul călătorilor, conform normelor stabilite pentru fiecare tip de transport, corelarea tarifului la indicatorii economici naționali, unificarea sistemului de tarifare pentru toate tipurile de transport public municipal, precum și pe alte principii.

La unitățile din sectorul real cu patru și mai mulți salariați și instituțiile bugetare câștigul salarial mediu lunar brut în luna septembrie 2022 a constituit 10353,3 lei. Conform rezultatelor cercetării „Repartizarea efectivului de salariați conform mărimii salariului calculat pentru luna septembrie 2022”, publicate de Biroul Național de Statistică, trei din patru salariați (sau 75,8%) au avut în perioada analizată salarii mai mari de 5 mii lei, iar fiecare a patra persoană (24,2%) a ridicat un salariu de până la 5 mii lei.

Cuantumul salariului mediu lunar pe economie este prognozat pentru anul 2020 în mărime de 7953 lei. Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale a elaborat proiectul hotărârii „Privind aprobarea cuantumului salariului mediu lunar pe economie, prognozat pentru anul 2020”. Stabilirea salariului mediu lunar pe economie este necesară pentru determinarea plafonului bazei de calcul al indemnizaţiilor de asigurări sociale, calculării contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii de către angajator pentru asigurarea socială

Adoptarea legislației cu privire la parcurile pentru tehnologia informației a fost cea mai importantă inițiativă de dezvoltare a industriei IT din Republica Moldova și de sporire a competitivității acesteia la nivel regional.   Primul parc IT virtual a fost lansat la 1 ianuarie 2018, iar rezultatele nu s-au lăsat mult așteptate.  Numărul rezidenților Moldova IT Park a depășit, recent, cifra de 600 companii, dintre care 100 companii au aderat la parcul IT pe parcursul anului 2020. Aproape 50% dintre rezidenți sunt companii create după lansarea Moldova IT Park.

Tichetele de vacanță vor fi acordate de angajator salariaților în baza unui ordin emis de conducătorul entității, semnat conform procedurilor interne. În acest sens, angajatorul va fi obligat

În conformitate cu noțiunea expusă în art.3 din Legea nr.1593-XV din 26.12.2002 cu privire la mărimea, modul şi termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală stabilim că alte recompense sunt considerate orice alte sume decât salariul, plătite de angajator în folosul angajatului său, precum şi alte drepturi şi venituri plătite persoanelor fizice, cu excepția drepturilor și veniturilor, prevăzute la art.20, 89, 90, 90

În cadrul ultimei ședințe a Executivului a fost susținut proiectul de lege ce conține un șir de modificări la Legea nr.77/2016 cu privire la parcurile pentru tehnologia informației (Legea nr.77/2016) ce prevăd crearea mecanismului de finanțare a proiectelor de dezvoltare a inovațiilor și afacerilor pentru statup-uri IT, precum și revederea venitului asigurat al rezidenților parcului IT.   Autorii inițiativei afirmă că sectorul TIC rămâne a fi unul dintre principalele domenii strategice ale economiei naționale cu o contribuție de 7% la PIB. Totodată, luând în considerare condițiile actuale, consecințele pandemiei se răsfrâng și asupra industriei IT, fiind identificate următoarele provocări pentru sector:

În Monitorul Oficial din 18 iulie curent a fost publicată Legea nr. 187 din 10 iulie 2025 pentru modificarea unor acte normative, inclusiv a Codului fiscal. Astfel, printre cele mai importante modificări la CF sunt:

În conformitate cu art. 4 din Codul muncii nr. 154/2003, raporturile de muncă şi alte raporturi legate nemijlocit de acestea sînt reglementate de Constituţia Republicii Moldova, de Codul muncii, de alte legi, de alte acte normative ce conţin norme ale dreptului muncii, şi anume de:a) hotărârile Parlamentului;b) decretele Președintelui Republicii Moldova;c) hotărârile şi dispozițiile Guvernului;d) actele referitoare la muncă emise de Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, de alte

Legea nr.204/2021 pentru modificarea unor acte normative ce ține de politica fiscală și vamală pentru anul curent prevede intervenții și la capitolul activități parcurilor pentru tehnologia informației (parc IT). În continuare venim cu precizări ce țin modificările operate, recapitulând prevederile anterioare.   Care este regimul de impozitare a venitului obţinut de către Administrația parcului IT?