07
02 2014
998

"Jur că voi face tot ceea ce pot pentru încrederea în industria serviciilor financiare" - declaraţia obligatorie a bancherilor din Olanda

Bancherii din Olanda trebuie să depună jurământ începând din acest an şi riscă sancţiuni, până la excluderea din profesie, dacă vor încălca un cod de etică, practică menită să consolideze încrederea şi să crească gradul de responsabilitate într-o industrie cu active de patru ori cât PIB-ul. "Jur că voi face tot ceea ce îmi să în putinţă pentru a menţine şi a spori încrederea în industria serviciilor financiare. Aşa să mă ajute Dumnezeu", este jurământul pe care trebuie să îl depună, începând din luna ianuarie, toţi membrii consiliilor de administraţie ale băncilor olandeze, potrivit Bloomberg. Începând din a doua jumătate a acestui an, toţi cei 90.000 de angajaţi din sectorul bancar din Olanda trebuie să facă acelaşi jurământ sau o declaraţie solemnă non-religioasă că vor respecta principiile codului de etică. Cei care vor încălca noul cod de etică vor fi sancţionaţi prin amenzi, suspendarea din funcţie sau introducerea lor pe o "listă neagră", a declarat într-un interviu pentru Bloomberg preşedintele Asociaţiei Bancare din Olanda, Chris Buijink. Codul de etică va fi finalizat în următoarele luni, iar sancţiunile disciplinare vor fi aplicate de la începutul anului viitor, a precizat el. Industria financiară a pierdut încrederea populaţiei şi investitorilor după criza financiară mondială din 2008. Acum, băncile încearcă să convingă publicul larg că elimină şi sancţionează dur practicile controversate care au contribuit la declanşarea crizei şi au avut nevoie de ajutoare uriaşe din bani publici. Guvernul olandez a cerut băncilor să impună coduri de conduită mai stricte, după ce a injectat peste 95 miliarde euro în sectorul bancar în ultimii şase ani, sub formă de recapitalizări şi garanţii de stat. Bert Bruggink, directorul financiar execcutiv al băncii Rabobank Groep, a depus jurământul anul trecut, în cadrul unei ceremonii la care a participat şi Lense Koopmans, la acel moment preşedinte al consiliului de administraţie. Bruggink a afirmat că jurământul reprezintă o confirmare a codului de etică pe care îl urmează deja. Rabobank a fost amendată în luna octombrie cu 774 milioane euro pentru rolul băncii în scandalul manipulării dobânzilor.
"Jurământul transmite un semnal bun angajaţilor şi atrage atenţia asupra importanţei acestor valori. Se potriveşte acestor vremuri, când băncile trebuie să lucreze din greu pentru a recâştiga încrederea pierdută",
a declarat Bruggink, care ocupă actuala funcţie de 10 ani. Multe aspecte ale noului sistem disciplinar sunt neclare. Olanda şi băncile din ţară mai au aproape un an la dispoziţie pentru a pune la punct detaliile. Cel mai probabil, va lua naştere o comisie disciplinară sau un fel de tribunal, asemenea forurilor care supraveghează alte profesii, precum cea de medic. ING, cea mai mare companie olandeză de servicii financiare, sprijină planul Asociaţiei Bancare Olandeze de a extinde jurământul către toţi angajaţii din ţară ai băncilor şi analizează metode pentru a implementa sistemul în rândul celor 17.000 de angajaţi proprii, a declarat pentru Bloomberg purtătorul de cuvânt al grupului, Carolien van der Giessen. Costul salvării băncilor din bani publici a contribuit la creşterea datoriei publice a Olandei la 75% din PIB în 2013, faţă de 46% din PIB în 2007. Deficitul bugetar a atins în 2009 un maxim de 5,6% din PIB. Industria serviciilor financiare este sectorul economic care atrage cel mai redus nivel de încredere la nivel global, potrivit unui sondaj publicat recent realizat în rândul a 31.000 de respondenţi din 26 de ţări. În Olanda, numai 13% dintre cetăţeni consideră că performanţa băncilor este bună sau excelentă, faţă de o medie de 33% la nivel global. Anul trecut, numai 34% dintre olandezi afirmau că au încredere în industria serviciilor financiare, faţă de 90% în 2008, potrivit unui raport prezentat în decembrie de Roland Pont, consultant, şi Rene Tissen, profesor la Universitatea de Business Nyenrode din Breukelen. Cei doi şi-au fundamentat studiul pe date adunate în ultimii şase ani de la companii, autorităţi de reglementare şi consultanţi. Marea Britanie a adoptat de asemenea anul trecut un sistem de standarde în sectorul bancar. Cele mai mari bănci britanice, printre care Barclays, HSBC şi Royal Bank of Scotland, l-au desemnat anul trecut pe Sir Richard Lambert, cancelarul Universităţii Warwick şi fost director general al grupului de lobby CBI, ca preşedinte al unei comisii care va supraveghea respectarea standardelor de competenţă şi conduită în sectorul bancar. Lambert trebuie să publice până la finele lunii martie un set de recomandări privind noul sistem de standarde etice. În Australia, bancherii au elaborat un jurământ care poate fi adoptat în mod voluntar de angajaţi, ca angajament personal. Deutsche Bank, cea mai mare bancă de investiţii din Europa după afaceri, a prezentat în luna iulie a anului trecut un sistem de valori destinat angajaţilor, după ce anunţase în 2012 că va impune o schimbare de cultură în interiorul companiei. Comisia Europeană a sancţionat în decembrie grupul german şi alte cinci mari bănci cu amenzi în valoare totală de 1,7 miliarde euro pentru că traderii lor au fost implicaţi într-un cartel de manipulare a indicelui de dobândă LIBOR. Începând din 2008, Deutsche Bank a cheltuit 5,3 miliarde euro pe amenzi şi înţelegeri pentru soluţionarea litigiilor. Guvernul olandez intenţionează să limiteze bonusurile bancherilor la 20% din compensaţia de bază, reglementare mai ambiţioasă faţă de cea pregătită de Uniunea Europeană, care vrea să plafoneze bonusurile la nivelul salariului. Băncile din Olanda au avertizat că limitarea dură a bonusurilor ar putea îngreuna atragerea şi păstrarea de angajaţi de valoare.

via www.zf.ro

0 comentarii

Doar utilizatorii înregistraţi şi autorizați au dreptul de a posta comentarii.