Panorama

Lumea emergentă se sufocă în cursa cu ţările dezvoltate, iar analiştii văd încă cinci ani de chinuri

Până nu de mult, marile economii emer­gente erau motoare de creştere ale eco­nomiei mondiale şi puncte fier­binţi pen­tru investiţiile internaţionale. Astăzi, aceste motoare sunt blocate, iar in­ves­titorii vorbesc despre un deceniu pierdut pentru câştigurile lor. Cei pesimişti se aşteaptă la încă patru-cinci ani dificili. Bursa de acţiuni chineză este în cădere liberă din iunie, suferind o corecţie de 30% după ce în cele 12 luni anterioare a avansat cu 150%. Realul brazilian a ajuns la minimul ultimelor 12 luni faţă de dolar, ceea ce a forţat banca cen­trală să urce dobânda de referinţă la 14,25% pentru a stabiliza moneda şi limita inflaţia. Creş­terea preţurilor este o bombă politică mortală într-o ţară în care sărăcia este un subiect extrem de sen­sibil. Între timp, guvernul a revenit asupra pro­gra­mului de reduceri de cheltuieli pentru a susţine economia. Realul brazilian este doar una din monedele emer­gente care s-au prăbuşit. Rubla rusească s-a depreciat cu aproape 52% faţă de dolar începând cu 2012, după cum arată calculele Bloomberg. Lira turcească a căzut cu 36%, forintul cu 22%, peso-ul mexican cu 21%, zlotul cu 19%, rupia indiană cu aproape 14%, iar yuanul cu 8%. Monedele ţărilor emergente sunt la cele mai scăzute niveluri începând cu 1999. Mai mult, obli­ga­ţiunile denominate în aceste monede au pierdut tot cea au câştigat în cinci ani. Yieldurile obligaţiunilor braziliene cu scadenţa la zece ani vândute pe piaţa locală au crescut săptămâna trecută la nivelul record de 13,75% pe fondul declinului realului. Managerii străini de fonduri au retras 327 de milioane de dolari de pe bursa din Hong Kong între 22 iulie şi 5 august şi 11,3 miliarde de dolari de pe bursa chineză de acţiuni între 8 iulie şi 5 august. Analiştii se aşteaptă ca ieşirile de capital să continue. Pentru unele din ţările emergente, modelul economic inflexibil, inadaptabil la crize, lipsa reformelor şi investiţiile neinspirate stau la baza regresului. Timp de 15 ani, creditul ieftin dat de Rezerva Federală americană şi robusteţea eco­nomiei chineze au „împins“ dolarii investito­rilor spre pieţele emergente. Acum, când riscul desincronizării „sorilor gemeni“ SUA şi China, dolarul puternic, scăderea preţurilor materiilor prime, încetinirea Chinei (şi orientarea modelului de creştere spre producţia şi cererea internă) şi dobânzile mai mari din SUA frânează creşterea în economiile emergente. Aceştia sunt anii slabi de după un deceniu de abundenţă, explică pentru Bloomberg Carmen Reinhart, expert în crize financiare al şcolii economice Harvard Kennedy. Pentru Ruchir Sharma, regresul de acum sugerează că randamentele „grase“ ale investiţiilor înregistrate la începutul anilor 2000 (indicele MSCI al pieţelor emergente a crescut de aproape patru ori între 2002 şi 2010) par o anomalie. Istoria arată că foarte puţine economii emer­gente au reuşit să ajungă în rândul ţărilor dez­vol­tate. Avem în faţă o revenire la normal, spune Sharma, analist de top la Morgan Stanley Invest­ment Management. Între timp, pe piaţa obliga­ţiunilor decalajul dintre lumea emergentă şi cea dezvoltată creşte rapid. Din 2009, indicele MSCI al pieţelor emer­gente a scăzut cu 10%, în timp ce pieţele dezvoltate au crescut cu 50%. Vestea bună este că puţini economişti se aşteap­tă ca lumea emergentă să fie lovită de crize de amploarea celei din Asia de Est din anii ’90 sau a celei din anii ’80 din America de Sud. Mexicul şi mirajul petrolului Un exemplu de reforme şi investiţii neinspi­rate este Mexicul, vecinul SUA şi a doua cea mare eco­nomie din America de Sud. Refor­mele prin care guvernul lui Peña Nieto a schimbat con­stituţia pentru face industriile majore pre­cum cea petrolieră şi a telecomunicaţiilor mai com­petitive, deci mai atractive pentru investitori, au făcut din Me­xic unul din punctele strălucitoare de pe harta pie­ţelor emergente, notează Washington Post. Gu­vernul şi-a deschis industria petrolieră către in­ves­tiţii străine pentru prima dată în ultimii opt ani. Însă la prima licitaţie, de luna trecută, pentru vânzarea drepturilor de forare după petrol în Mexic guvernul a vândut doar două din cele 14 blocuri care le deţine. În ultimele luni ziarele mexicane au fost pline de veşti dezamăgitoare privind economia. Peso-ul a ajuns la minime record faţă de dolar, ritmul de creştere este minim, iar singurele lucruri care par să crească sunt sărăcia şi decalajul dintre bogaţi şi săraci. Avem o economie care practice nu a mai crescut de doi ani şi jumătate, iar acest lucru îi deranjează pe mulţi deoarece guvernul a promis creştere, spune Jonathan Heath, economist la Universitatea Naţională Autonomă din Mexico City. Economiştii spun că prăbuşirea preţurilor petrolului este una din frânele care ţin pe loc economia. Perspectivele de dezvoltare a industriei petroliere mexicane sunt cele care i-au entuziasmat pe investitorii străini.




via | www.zf.ro

1162 vizualizări

Data publicării:

10 August /2015 12:00

Domeniu:

Noutăți

Etichete:

lume | ţările dezvoltate | criza economica

0 comentarii

icon icon icon
icon
icon icon icon icon icon
icon
icon