19
11
2015
1167
Planul de acţiune privind erodarea bazei impozabile şi manipularea profiturilor – o nouă eră în impozitarea internaţională
Avînd în vedere procesul continuu de globalizare şi dezvoltarea economiei digitale axată puternic pe active intangibile şi pe activităţi desfăşurate într-un mediu virtual, s-a constatat în ultima perioadă că devine din ce în ce mai dificil ca sistemele fiscale actuale să asigure o impunere justă a profiturilor, acestea neţinînd pasul cu dezvoltarea tehnologică şi cu noile modele de afaceri la nivel internaţional.
Sistemele fiscale actuale nu sunt adaptate noii ere informaţionale, în care se desfăşoară în prezent business-ul internaţional.
Planul de acţiune privind erodarea bazei impozabile şi manipularea profiturilor (Base Erosion and Profit Shifting (BEPS) Action Plan) este un termen tehnic, ce face referinţă la efectele negative ale utilizării strategiilor de optimizare fiscală de către companiile multinaţionale asupra sistemelor fiscale naţionale.
Planul de acţiune indică faptul că, în vederea menţinerii unei armonii fiscale la nivel internaţional este necesar să fie luate măsuri cît mai rapid, care ar asigura o impunere justă a profiturilor. În caz contrar, este posibil să asistăm la decizii unilaterale ale ţărilor afectate de aceasta optimizare fiscală agresivă, decizii ce vor conduce la un haos fiscal internaţional, care se va manifesta prin reapariţia situaţiilor de dublă impozitare.
Planul este structurat în trei secţiuni şi:
Raportul trasează 15 măsuri privind combaterea optimizărilor fiscale agresive. În continuare am realizat o scurtă trecere în revistă a acestora1:
1. adaptarea şi îmbunătăţirea sistemelor fiscale actuale în contextul unei economii digitale din ce în ce mai dezvoltate
Astfel, apare conceptul de prezenţă digitală a unei companii în cadrul economiei unui alt stat şi se pune în discuţie adaptarea regulilor de impozitare, în funcţie de această prezenţă digitală. Se pune în discuţie modul în care valoarea creată, ca urmare a folosirii unor produse digitale ar trebui atribuită între state. De asemenea, se pune în discuţie analiza şi împărţirea veniturilor obţinute ca urmare a acestor noi modele de afaceri.
2. neutralizarea efectelor generate de exploatare a neconcordantelor dintre legislaţiile fiscale ale statelor
Se recomandă adaptarea convenţiilor de evitare a dublei impuneri prin considerarea neconcordantelor dintre sistemele fiscale naţionale, precum şi modificarea legislaţiilor naţionale, în sensul impozitării unui venit, dacă acesta a fost dedus fiscal de plătitor, sau interzicerea deducerii unei cheltuieli, dacă aceasta nu a fost impozitată la beneficiar.
3. întărirea regulilor privind companiile străine controlate de rezidenţi
Se recomandă analiza şi dezvoltarea regulilor actuale privind controlul companiilor străine.
4. limitarea erodării bazei impozabile prin plăţi de natură financiară
Se au în vedere situaţiile în care companiile finanţate prin împrumuturi de către afiliaţi rezidenţi în jurisdicţii fiscale cu impozitare redusă deduc cheltuieli cu dobînzile la un nivel ridicat de impunere, dar impozitează veniturile din acele dobînzi la un nivel scăzut de impunere.
5. combaterea practicilor fiscale nocive prin considerarea transparenţei şi a substanţei economice
Se reiterează concluziile raportului OECD din 1998 privind regimurile preferenţiale în sensul că o impozitare redusă în anumite jurisdicţii nu va ajuta nici un stat pe termen lung, întrucît în final şi celelalte jurisdicţii vor diminua gradul de impozitare, toate statele avînd astfel de pierdut.
6. prevenirea abuzurilor prin convenţiile de evitare a dublei impuneri
Este necesară dezvoltarea cadrului legislativ actual, astfel încît acesta să ţină cont de situaţiile în care state terţe sunt interpuse în relaţiile bilaterale reglementate de tratatele de evitare a dublei impuneri. De asemenea, se pune accent pe modificarea prevederilor fiscale naţionale şi internaţionale, astfel încît acestea să asigure o impunere aliniată la substanţa economică a tranzacţiilor.
7. prevenirea situaţiilor în care se evită în mod artificial statutul de sediu permanent
Este necesară actualizarea definiţiei conceptului de sediu permanent. Definiţia actuală permite companiilor evitarea înregistrării unui sediu permanent chiar şi în situaţiile în care, în substanţă, acestea urmează a fi înregistrate.
8. analiza preţurilor de transfer, avînd în vedere lanţul creator de valoare în cadrul grupurilor de companii – Active intangibile
Propunerea constă în implementarea regulilor care să prevină optimizări fiscale nejustificate prin transferarea activelor intangibile în jurisdicţii cu impozitare redusă, stabilirea unei definiţii clare a activelor intangibile, precum şi dezvoltarea unor reguli speciale pentru situaţiile cînd activele intangibile nu pot fi evaluate.
9. analiza preţurilor de transfer, avînd în vedere lanţul creator de valoare în cadrul grupurilor de companii – Riscuri şi capital
Propunerea este aceea de a implementa reguli care sa prevină optimizări fiscale nejustificate prin transferarea riscurilor şi capitalului în jurisdicţii cu impozitare redusă.
10. analiza preţurilor de transfer, avînd în vedere lanţul creator de valoare în cadrul grupurilor de companii – Alte tranzacţii cu riscuri ridicate
Propunerea este aceea de a implementa reguli care să prevină optimizări fiscale prin angajarea nejustificată în tranzacţii pe care entităţile independente nu le-ar realiza. Se pune în vedere necesitatea clarificării situaţiilor, în care circumstanţele economice ale unei tranzacţii pot fi reîncadrate din punct de vedere fiscal.
11. stabilirea unor metodologii prin care să se colecteze şi să se analizeze situaţiile în care apare erodarea bazei impozabile şi manipularea profiturilor, precum şi stabilirea unor măsuri care să combată astfel de situaţii
Este necesară compilarea de statistici privind structurile care conduc la erodarea bazei impozabile şi manipularea profiturilor, valoarea acestora, precum şi impactul economic.
12. constrîngerea contribuabililor de a dezvălui structurile de planificare fiscală agresivă
Se doreşte identificarea anticipată a structurilor de planificare fiscală agresivă pentru a preveni erodarea bazei impozabile şi manipularea profiturilor.
13. reexaminarea documentaţiilor de preţuri de transfer
Lipsa de transparență a companiilor multinaţionale îngreunează sarcina autorităţilor fiscale de a verifica politicile de preţuri de transfer. În acest sens, se vor dezvolta reguli potrivit cărora companiile multinaţionale vor avea obligaţia de a transmite tuturor autorităţilor fiscale relevante informaţii privind alocarea globală a veniturilor, activităţile economice desfăşurate şi impozitele plătite la nivel internaţional. În acelaşi timp se va ţine cont şi de costul de conformare a contribuabililor.
14. eficientizarea mecanismelor de soluţionare a litigiilor
Se vor dezvolta soluţii pentru evitarea obstacolelor în ceea ce priveşte aplicarea procedurii amiabile de soluţionare a divergentelor fiscale.
15. dezvoltarea unui instrument multilateral privind aspectele fiscale internaţionale
Întrucît modificarea fiecărui tratat de evitare a dublei impuneri în parte este destul de dificilă, avînd în vedere că în prezent există mii de convenţii de evitare a dublei impuneri, se ia în considerare dezvoltarea unui tratat multilateral prin care se vor modifica prevederile actuale ale convenţiilor de evitare a dublei impuneri.
Termenele de punere în aplicare a masurilor de mai sus sunt împărţite, în funcţie de timpul estimat a fi necesar pentru implementarea acestora. Termenele estimate variază în funcţie de măsuri, de la 12 — 18 luni pînă la 2 ani, iar în anumite situaţii se estimează că procesul de implementare va dura şi mai mult de 2 ani. Respectiv, dat fiind faptul că, planul a fost pus în aplicare începînd cu anul 2013, la moment acesta se află în faza de finisare, mecanismele legate de preţurile de transfer fiind de un accent sporit în acest sens
_________________________________
1 www.avocatnet.ro
Sistemele fiscale actuale nu sunt adaptate noii ere informaţionale, în care se desfăşoară în prezent business-ul internaţional.
Planul de acţiune privind erodarea bazei impozabile şi manipularea profiturilor (Base Erosion and Profit Shifting (BEPS) Action Plan) este un termen tehnic, ce face referinţă la efectele negative ale utilizării strategiilor de optimizare fiscală de către companiile multinaţionale asupra sistemelor fiscale naţionale.
Planul de acţiune indică faptul că, în vederea menţinerii unei armonii fiscale la nivel internaţional este necesar să fie luate măsuri cît mai rapid, care ar asigura o impunere justă a profiturilor. În caz contrar, este posibil să asistăm la decizii unilaterale ale ţărilor afectate de aceasta optimizare fiscală agresivă, decizii ce vor conduce la un haos fiscal internaţional, care se va manifesta prin reapariţia situaţiilor de dublă impozitare.
Planul este structurat în trei secţiuni şi:
- indică măsurile ce trebuie întreprinse, pentru a combate erodarea bazei impozabile şi manipularea profiturilor;
- stabileşte termene limită pentru a implementa aceste măsuri; şi
- indică resursele necesare şi stabileşte modalitatea prin care se pot implementa aceste măsuri.
Raportul trasează 15 măsuri privind combaterea optimizărilor fiscale agresive. În continuare am realizat o scurtă trecere în revistă a acestora1:
1. adaptarea şi îmbunătăţirea sistemelor fiscale actuale în contextul unei economii digitale din ce în ce mai dezvoltate
Astfel, apare conceptul de prezenţă digitală a unei companii în cadrul economiei unui alt stat şi se pune în discuţie adaptarea regulilor de impozitare, în funcţie de această prezenţă digitală. Se pune în discuţie modul în care valoarea creată, ca urmare a folosirii unor produse digitale ar trebui atribuită între state. De asemenea, se pune în discuţie analiza şi împărţirea veniturilor obţinute ca urmare a acestor noi modele de afaceri.
2. neutralizarea efectelor generate de exploatare a neconcordantelor dintre legislaţiile fiscale ale statelor
Se recomandă adaptarea convenţiilor de evitare a dublei impuneri prin considerarea neconcordantelor dintre sistemele fiscale naţionale, precum şi modificarea legislaţiilor naţionale, în sensul impozitării unui venit, dacă acesta a fost dedus fiscal de plătitor, sau interzicerea deducerii unei cheltuieli, dacă aceasta nu a fost impozitată la beneficiar.
3. întărirea regulilor privind companiile străine controlate de rezidenţi
Se recomandă analiza şi dezvoltarea regulilor actuale privind controlul companiilor străine.
4. limitarea erodării bazei impozabile prin plăţi de natură financiară
Se au în vedere situaţiile în care companiile finanţate prin împrumuturi de către afiliaţi rezidenţi în jurisdicţii fiscale cu impozitare redusă deduc cheltuieli cu dobînzile la un nivel ridicat de impunere, dar impozitează veniturile din acele dobînzi la un nivel scăzut de impunere.
5. combaterea practicilor fiscale nocive prin considerarea transparenţei şi a substanţei economice
Se reiterează concluziile raportului OECD din 1998 privind regimurile preferenţiale în sensul că o impozitare redusă în anumite jurisdicţii nu va ajuta nici un stat pe termen lung, întrucît în final şi celelalte jurisdicţii vor diminua gradul de impozitare, toate statele avînd astfel de pierdut.
6. prevenirea abuzurilor prin convenţiile de evitare a dublei impuneri
Este necesară dezvoltarea cadrului legislativ actual, astfel încît acesta să ţină cont de situaţiile în care state terţe sunt interpuse în relaţiile bilaterale reglementate de tratatele de evitare a dublei impuneri. De asemenea, se pune accent pe modificarea prevederilor fiscale naţionale şi internaţionale, astfel încît acestea să asigure o impunere aliniată la substanţa economică a tranzacţiilor.
7. prevenirea situaţiilor în care se evită în mod artificial statutul de sediu permanent
Este necesară actualizarea definiţiei conceptului de sediu permanent. Definiţia actuală permite companiilor evitarea înregistrării unui sediu permanent chiar şi în situaţiile în care, în substanţă, acestea urmează a fi înregistrate.
8. analiza preţurilor de transfer, avînd în vedere lanţul creator de valoare în cadrul grupurilor de companii – Active intangibile
Propunerea constă în implementarea regulilor care să prevină optimizări fiscale nejustificate prin transferarea activelor intangibile în jurisdicţii cu impozitare redusă, stabilirea unei definiţii clare a activelor intangibile, precum şi dezvoltarea unor reguli speciale pentru situaţiile cînd activele intangibile nu pot fi evaluate.
9. analiza preţurilor de transfer, avînd în vedere lanţul creator de valoare în cadrul grupurilor de companii – Riscuri şi capital
Propunerea este aceea de a implementa reguli care sa prevină optimizări fiscale nejustificate prin transferarea riscurilor şi capitalului în jurisdicţii cu impozitare redusă.
10. analiza preţurilor de transfer, avînd în vedere lanţul creator de valoare în cadrul grupurilor de companii – Alte tranzacţii cu riscuri ridicate
Propunerea este aceea de a implementa reguli care să prevină optimizări fiscale prin angajarea nejustificată în tranzacţii pe care entităţile independente nu le-ar realiza. Se pune în vedere necesitatea clarificării situaţiilor, în care circumstanţele economice ale unei tranzacţii pot fi reîncadrate din punct de vedere fiscal.
11. stabilirea unor metodologii prin care să se colecteze şi să se analizeze situaţiile în care apare erodarea bazei impozabile şi manipularea profiturilor, precum şi stabilirea unor măsuri care să combată astfel de situaţii
Este necesară compilarea de statistici privind structurile care conduc la erodarea bazei impozabile şi manipularea profiturilor, valoarea acestora, precum şi impactul economic.
12. constrîngerea contribuabililor de a dezvălui structurile de planificare fiscală agresivă
Se doreşte identificarea anticipată a structurilor de planificare fiscală agresivă pentru a preveni erodarea bazei impozabile şi manipularea profiturilor.
13. reexaminarea documentaţiilor de preţuri de transfer
Lipsa de transparență a companiilor multinaţionale îngreunează sarcina autorităţilor fiscale de a verifica politicile de preţuri de transfer. În acest sens, se vor dezvolta reguli potrivit cărora companiile multinaţionale vor avea obligaţia de a transmite tuturor autorităţilor fiscale relevante informaţii privind alocarea globală a veniturilor, activităţile economice desfăşurate şi impozitele plătite la nivel internaţional. În acelaşi timp se va ţine cont şi de costul de conformare a contribuabililor.
14. eficientizarea mecanismelor de soluţionare a litigiilor
Se vor dezvolta soluţii pentru evitarea obstacolelor în ceea ce priveşte aplicarea procedurii amiabile de soluţionare a divergentelor fiscale.
15. dezvoltarea unui instrument multilateral privind aspectele fiscale internaţionale
Întrucît modificarea fiecărui tratat de evitare a dublei impuneri în parte este destul de dificilă, avînd în vedere că în prezent există mii de convenţii de evitare a dublei impuneri, se ia în considerare dezvoltarea unui tratat multilateral prin care se vor modifica prevederile actuale ale convenţiilor de evitare a dublei impuneri.
Termenele de punere în aplicare a masurilor de mai sus sunt împărţite, în funcţie de timpul estimat a fi necesar pentru implementarea acestora. Termenele estimate variază în funcţie de măsuri, de la 12 — 18 luni pînă la 2 ani, iar în anumite situaţii se estimează că procesul de implementare va dura şi mai mult de 2 ani. Respectiv, dat fiind faptul că, planul a fost pus în aplicare începînd cu anul 2013, la moment acesta se află în faza de finisare, mecanismele legate de preţurile de transfer fiind de un accent sporit în acest sens
_________________________________
1 www.avocatnet.ro
-
Domeniu:
-
Nr. revistei:
-
Autorul|Newsmaker:
-
Instituție:
