Panorama

România: Legea Business Angels, gura de oxigen aşteptată de micii întreprinzători care caută investiţii

Micii antreprenori pot be­ne­ficia mai uşor de acces la finanţare prin intermediul in­vestitorilor in­dividuali de tip „business angels“, având în vedere că România este pe cale să aibă o lege care să acorde facilităţi fiscale per­soanelor fizice care investesc între 3.000 de euro şi 200.000 de euro în microîntre­prin­deri şi întreprinderi mici. Printre cele mai importante facilităţi oferite investitorilor individuali aduse de noua lege este scutirea impozitului pe veniturile obţinute din dividende pentru o perioadă de trei ani, precum şi scutirea de la plata impozitului pe exit, în cazul în care investitorul vrea să îşi vândă acţiunile după trei ani de la investiţie. Legea Bbusiness angels plasează România în rândul ţărilor care sprijină inovarea şi competitivitatea. Investiţiile de tip business angels aduc practic finanţare din sfera privată în zone în care finanţarea din surse standard (împrumuturi bancare sau alte instrumente clasice) este mai dificilă. Pentru acest tip de finanţare discutăm de proiecte sau companii aflate la început de drum care au nevoie de capital iniţial pentru a putea dezvolta o idee de produs. În mod specific, zona de dezvoltare produse software care poate aduce creşteri spectaculoase are nevoie de astfel de instrumente pentru a putea atinge anumite praguri de dezvoltare, care să le asigure apoi accesul la instrumente de finanţare mai sofis­ti­cate, a spus Andrei Pitiş, pre­şe­dintele Asociaţiei Patronale a Industriei de Software şi Servicii (ANIS). În opinia lui Pitiş, legea business angels este un pas făcut de autorităţile române în ve­derea creării ecosistemului antrepre­no­rial, propice investiţiilor şi că, în stadiul actual, Legea business angels este ma­xi­mul ce putea fi obţinut în acest moment în con­diţiile legislaţiei-cadru existente în Ro­mânia. Unul dintre marile avantaje aduse de aceas­tă lege este chiar creş­terea vizibilităţii acestor tipuri de investitori, având în ve­dere că mulţi antreprenori mici nici nu ştiu de existenţa investi­torilor individuali ca po­ten­ţială sursă de finan­ţare. Această lege oferă anumite stimu­lente care ar putea să convingă mult mai mulţi oameni de afaceri români să devină bu­siness-angels, adică să susţină financiar şi cu experienţa lor afaceri start-up din Ro­mânia, deoarece dacă până acum perce­peau doar un risc foarte mare în asemenea in­vestiţii, acum au şi nişte potenţiale beneficii, care compensează parţial riscul foarte mare al start-up-urilor, a spus antre­prenorul şi angel investorul Marius Ghenea, care este şi autorul cărţii „Antre­prenoriat“. În opinia lui, legea business angels ar trebui să stimuleze mai mult afacerile tinere, adică cele care au fost înfiinţate cu cel mult trei ani în urmă, deoarece acestea au cea mai importantă dinamică de business, dar şi cel mai mare risc asociat. Dacă aceste afaceri reuşesc, ele ge­ne­rează multe locuri de muncă, prosperitate şi efecte economice pozitive în general. O com­panie care funcţionează de 10 sau de 20 de ani nu mai este în această fază de dez­vol­tare rapidă, astfel că investiţiile business angel nu se mai justifică sau, în orice caz, nu ar mai trebui să fie stimulate cu scutiri de taxe şi impozite, a mai spus Ghenea. Investiţiile de la business angels pot fi primite de microîntre­prinderile şi întreprin­derile mici, care au active şi cifra de afaceri mai mică de 10 mil. euro şi mai puţin de 50 de salariaţi. Nu pot primi astfel de finanţări afa­ce­rile cu activităţi în sectoare precum bancar, asi­gurări, tranzacţii imo­biliare, jocuri de noroc, producţia şi comercializarea de oţel sau cărbune, construcţiile de nave, pro­duc­ţia de armament sau consultanţa. La ce se uită un business angel atunci când caută afaceri pe care să le finanţeze? Investitorul business angel este în primul rând un vizionar. Să nu uităm că acest tip de investiţie este una de risc – nu toate proiectele supravieţuiesc şi foarte puţine au cu adevărat succes. Investitorul business angel se uită în primul rând la perspectiva acelui proiect, adică unde va fi peste 5-10 ani, şi nu la prezent. Pe lângă ideea produsului în sine şi tot ce ţine de imple­mentare, pe lângă aspectele banca­bile şi con­torizabile, factorul uman este unul dintre cele mai importante pe care un in­ves­titor business angel le ia în consi­de­rare. Echipa unui proiect, experienţa in­divi­duală, dar şi modul în care lucrează îm­preună reprezintă unele dintre criteriile cele mai importante luate în consi­derare, a mai spus Andrei Pitiş. Potrivit lui Andrei Pitiş, investiţiile business angels vin, de regulă, în zone în care alte instrumente de finanţare (cum sunt împrumuturile bancare sau finanţările din fonduri europene) nu sunt o alternativă viabilă – fie unde proiectele sau companiile nu sunt suficient de mature sau acolo unde procedurile şi criteriile pe care alte instru­men­te le presupun sunt prea stufoase pentru companii. Mai există cazul în care in­vestiţia presupune un risc pe care alte instru­mente de finanţare nu sunt dispuse să îl suporte. Accesarea fondurilor europene este o variantă potrivită în alte zone ale economiei (de exemplu, com­pa­niile-client pentru industria IT pot opta pentru acest instrument pentru achiziţiile de tehno­lo­gie). Industria IT are nevoie de finanţare în acel moment, astfel că este posibil ca ideea/produsului să fie perimată la momentul ob­ţinerii finanţării, a mai spus Pitiş. Legea business angels a fost promulgată joi, 28 mai, de preşedintele Klaus Iohannis şi va fi publicată în Monitorul Oficial. Care sunt principalele prevederi ale Legii Business Angels
  • Orice persoană fizică poate deveni investitor individual (business angel) dacă nu are acţiuni la societatea pe care vrea să o finanţeze. Acesta poate să participe la majorarea capitalului social al firmei respective prin aport în numerar cuprins între 3.000 şi 200.000 euro, dar să nu ajungă să deţină mai mult de 49% din capitalul social.
  • Legea presupune scutirea de impozitul pe veniturile sub formă de dividende pentru o perioadă de trei ani din momentul dobândirii părţilor sociale.
  • O altă facilitate este scutirea de impozitul pentru diferenţa pozitivă rezultată din cesionarea părţilor sociale dacă transferul părţilor sociale are loc la cel puţin trei ani de la dobândire (în limita investiţiei iniţiale).
  • Facilităţile nu se aplică în cazul investitorilor individuali care acordă finanţări unor persoane juridice cu activităţi în domenii precum bancar, asigurări, imobiliare, jocuri de noroc, producţia de oţel/cărbune, construcţii de nave sau consultanţă.
Investiţiile de tip business angels aduc practic finanţare din sfera privată în zone în care finanţarea din surse standard este mai dificilă. - Andrei Pitiş, preşedintele Asociaţiei Patronale a Industriei de Software şi Servicii


via | www.zf.ro

1327 vizualizări

Data publicării:

01 Iunie /2015 10:30

Domeniu:

Noutăți

Etichete:

România | întreprinzător | investiţii | business

0 comentarii

icon icon icon
icon
icon icon icon icon icon
icon
icon